5,450 matches
-
au donat șefului din banii lor câte 5000 de lei și astfel,acesta și-a cumpărat o mașină „Dacia” la prețul de 70.000 lei. „Eu sînt în voia soartei un veșnic călător Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor”. (Vasile Alecsandri) Testul La un cenaclu literar,directorul Casei de Cultură prezenta publicului opera unei invitate,o cunoscută scriitoare.Ii lăuda creațiile remarcabile și recomandă publicului să urmarească un film. „Pelicula este o ecranizare a romanului scris de faimoasa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
hotel mă dorește de soț.Te salut.Pe curând! Se despărțiră rapid.Trecu nepăsător printre trecători. Se încheiase o nouă etapă în viața sa. „Coboară toamna-n sufletu-mi întreg, Că s-au uscat și florile-amintirii... Dar glasul sfânt și tainic al iubirii Eu îl aud și încă-l înțeleg”.(G.Tutoveanu) „Azi avem alt președinte Și-alt guvern,dar ce să zic? Auzind aceleași critici... Parcă n-am schimbat nimic!” ( G.Zarafu) Concursul Jeepul se opri în fața instituției.Un bărbat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť șoptesc eu atunci, prins de teamă, / Și iată: coperți sar în lături ca uși care cheamă. / Și cărțile nu mai sunt cărți, înân>negrită hârtie
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Eu scriu vocabule a căror noimă îmi scapă; în genunchi stînd, sub cea mai cumplită presiune / la care a fost supus vreodată un scrib" (Hans Burgkmair: "Sfîntul Ioan la Patmos"). Orbirea și nebunia, infirmități pentru omul obișnuit, nu reprezintă oare tainice șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul unui orb încearcă să dureze spre mine o punte fragilă, tremurătoare". Ca și: "nici o pricină și nici o măsură nu cunoaște bucuria celui cu mințile împuținate". Nu e ocolită nici copilăria, acea
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
revanșardă a cuiva care are presentimentul neputinței?! Să fie coborîrea în eșec o formă de salvare printr-un eroism negativ, întors?! Spune Cioran: "De cînd mă știu, am îmbrățișat doar cauze pierdute - menite a fi pierdute, vreau să spun. Ce tainică complicitate cu eșecul în toate înflăcărările mele! E firesc să fi suportat tragedia țării mele [...]" (I, 181). De reținut, oricum, că atunci cînd vorbește despre eșec, despre propria-i atractivitate către eșec, Cioran invocă destinul țării sale. Un destin numit
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
ci dă și o cheie de lectură. Acțiunea romanului poartă amprenta civilizației japoneze la mijloc de secol XX, ancorată în modernitate, întâlnirile personajelor se petrec în spații animate (bar sau stațiune, birou universitar sau hotel, compartiment de tren), doar întâmplările tainice - în reședința de la oraș a familiei ToganÜ, centrul unei pânze de uneltiri țesute de stăpâna casei. Doi bărbați, prieteni între ei, se îndrăgostesc de nora acesteia, rămasă văduvă. Rivalitatea amoroasă și prietenia se convertesc într-o cercetare a misterelor ce
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
va deschide, măcar în comerț, poarta grea a mileniului al treilea. * Când, într-una din zilele luptei noastre pentru societatea de consum, cu reclamele ei cu tot, în anul 1997, ce văd pe aceeași uliță de altădată, pe care scria, tainic, La Arthur și care îți stimula imaginația? în locul acelei firme spartane citesc firma cea nouă, adaptată epocii de tranziție, de transformări iuți și bezmetice: Atelierul de nasturi Eterna. Executăm și confecționăm nasturi de metal și nasturi îmbrăcați în orice fel
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
damele de la etajul cinci. Dar tu, bătrîn strîngător de zdrențe, tu care-n dimineața ca de basm, te-apropii să strîngi resturile încă vii pe cînd eu suflu-n lampă, tu cel pe care încă nu te știu, sărman și tainic strîngător de zdrențe, o, ție ți-am dat un nume de faimă și ales, ți-am spus Dostoievski." Talmeș-balmeș cu legende. Ele vor trece, grea moștenire necesară, în detonatorul suprarealiștilor, pe care antologia îi subtitrează, simplu, cu numele lor. În
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
același timp, a luminii întrupate în corpuscul și undă (tertium datur est!), a orgasmului retinian și a urletului contiguu, adică revelația Culorii, a tonului, a pigmentului. Și atunci, ca într-un profund ceremonial mistico-alchimic, esența se mișcă, se petrece o tainică transmutație de cod și de limbaj și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
doar să suie/ Gândul vis și gândul viu,/ Trup de fum trandafiriu,/ Între ce e și ce nu e/ Că te am - atât să știu." În rest, simple versificări în cuprinsul cărora prietenia, care le-a prilejuit, revine des. "Pasăre tainică, pasăre albă", ca în dedicația către Tudor Vianu. Un asemenea vers, încheind o poezie altminteri nesemnificativă, are greutatea metrului antic: "Prieteni, eu în suflet am crezut". "Patetism", de bună seamă. E convenția acestui joc de-a stilul, la care sînt
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
timpii istorici, aceia care definesc vectorii mari și identifică stilistic epocile creatoare, se comportă asemenea unui organism enorm, dar totuși unitar, și artistul singuratic, cel care oglindește în propria-i ființă, mai mult sau mai puțin fidel, specia însăși, are tainice năzuințe de a recupera măcar o fărîmă din starea edenică a primilor oameni. Și atunci visează în fața șevaletului făpturi sincretice, pe jumătate pămîntene, pe jumătate forme eterne, ipostaziate, de cele mai multe ori, în misterioase nuduri feminine. Indiferent cum se raportează în
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
folosit o expresie greșită stă mărturie explicația de la pagina 31, "Hristos, în sfânta drama Sa de pe Cruce, nu a tras cu ochiul ucenicilor, nici măcar pentru a-i face să creadă, căci, mai mult, credința, fiind culmea acestor paradoxuri, înseamnă ceva "tainic și ciudat: să contestăm evidența și să acordăm încredere unui ne-fapt". În intenția sa de a se individualiza stilistic, de a scrie "tinerește", neconvențional, altfel decât până acum, Adrian Mureșan cam sare calul, iar unele idei cât se poate
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
era și mai marcată), iar el profita că partea de jos a corpului nu se vedea și și-o lua la labă discret, printr-o gaură de la buzunarul pantalonilor (costumul, deși era nou, fusese prevăzut cu o astfel de ușiță tainică)." (pp. 36-37). Personajul bate aici câmpii fără grație. E dreptul lui. Dar fragmentul ca atare, extrem de prost scris, este imputabil autorului. Am mai vorbit despre acest "alibi" naratologic al unora dintre prozatorii de azi: nu ei își scriu cărțile, ci
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
un îndemn către frumosul în stare pură ce stă, de fapt, la îndemâna oricăruia dintre noi. Domeniul prin care ne poartă Vasile Ilucă depășește adesea cu motivație limitele ce le acordăm noi, neinițiații, târgului nostru. Căci Vasile Ilucă vede o legătură tainică între obiectivele mai apropiate de centrul târgului și cele mai îndepărtate. El ne duce de mână dincolo de Schitul Hadâmbu (câți din noi cunosc minunile de acolo?) până la Dobrovăț, ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la biserica din
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Asta până la celălalt, de lângă el, care și acela posedă, în principiu, lumea întreagă... * De fapt, în moarte nu iei cu tine nici un gând, nici un sentiment, iei doar un anumit antrenament, căruia i te-ai dedicat o viață întreagă, cu gândul tainic, însă, de a-l abandona la final. * „Omul ar fi cea mai fericită dintre creaturi dacă nevoia lui de iluzii nu ar da naștere realității.“ Sade. * Nu îmi aduc aminte când am început să gândesc în viața asta, nu știu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
o trăsătură exclusiv infantilă. Școli Pe fondul genetic specific, personalitatea umană este produsul mai multor școli (școala familiei, școala instituțională, școala vieții) precum și al autoeducației. Liniște Cel cu conștiința curată Nu are a se teme niciodată. Priviri Persoanele cu priviri tainice, alunecoase au ceva de ascuns. Privire Privirea luminoasă, deschisă este expresia sufletului curat. Cinstea Cinstea este o trăsătură de caracter demnă de...toată cinstea. Rugăciune Rugăciunea este izbăvitoare atunci când pornește din adâncul sufletului. Meteahnă Nu există om fără să aibă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
energie este necesar și benefic pentru organism. Nu și cel al conștiinței. Floare Recunoștința este o minunată floare a caracterului care, din păcate, nu înfrumusețează inimile tuturor oamenilor. Probabilitate E puțin probabil că se poate pătrunde în cotloanele cele mai tainice ale sufletului uman. Personalitate Pentru construirea unei personalități umane complete și armonioase totul trebuie făcut temeinic și la timp. Deteriorare Deteriorarea personalității umane începe cu suferințele psihice. Prefăcătorie Una e să fii rău din fire și alta este să mimezi
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
imitație. Decădere Cel ce își disprețuiește sau își oropsește părinții nu merită să se numească om. Mama Mama este unică și nimic din lume nu o poate înlocui. Cunoaștere Numai mama cu inegalabila ei intuiție poate pătrunde, explora și înțelege tainicele adâncuri ale sufletului de copil sau adolescent. Înțelepciune Femeia înțeleaptă se îngrijește și se gătește pentru a plăcea mai cu seamă soțului ei. Știe ea de ce. Diplomație În viața cuplului familial nu strică și puțină diplomație din partea ambilor protagoniști. Dureri
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de încredere. Avea un nume care afirma exact contrariul a ceea ce părea. Până și păsările fugeau de ea, iar noi, liniștiți în locurile noastre de veghe, ne jucam prinzând balenele între liniile orizontului. Nu exista loc mai izolat și mai tainic în toată lumea ca plaja din El Almejal. Era o coastă închisă turismului, căci marea crudă și solitară osândise granițele. Copaci înalți cu coroane stufoase împiedicau aterizarea avioanelor. Indienii corciți de dincolo de râu, care știau să decapiteze trunchiurile alea zdravene, se
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
se înțelegeau bine cu negrii din sat, dar nici nu simțeau nevoia să se învrăjbească cu ei. Erau două lumi într-una singură. Uneori Wilson și cu mine vorbeam despre literatură. |sta era fără îndoială principalul nostru subiect de conversație tainică. Îmi plăcea să-l ascult pe Wilson vorbind despre ce poate fi și ce-ar fi putut să fie. Literatura ne îndepărta de tărâmul morții. Rămâneam așa, tăcuți, multe ore. Adesea eram eu cea care trebuia să aștept să zic
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
clipită, ca o coadă de șopîrlă desprinsă de trup, apoi li se gată și lor oxigenul, iar în timpul acesta geometrii și topografii celești fac măsurătorile necesare și ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are și ea un înțeles tainic) și pînă la picioarele tronului pe care Dumnezeu adastă și desenează harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală și spirituală este aceasta, adică un partaj între satanismul imanent și grația transcendentă, cum s-ar putea formula
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
cînd echivala noțiunea libertății pe care o simbolizează această sărbătoare pentru evrei nu numai cu descătușarea de sub jugul străin, ci și cu dezrobirea inimii și spiritului, cu puterea de a transcende "patimile care domnesc în adîncurile omului", de a "înfrîna tainicele forțe rele" care îndeamnă la ură și răzbunare. "Să nu porți vrajbă celui ce te-a oprimat", adăuga el, dînd astfel libertății interioare a omului o conotație suplimentară.
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
ceruri, spre zările pure ale transcendenței, iar cu celălalt scrutează scurtcircuitările satanice ale istoriei, mizeria morală și neîntrerupta proximitate a păcatului. Denunțul materiei prin exhibarea sărăciei sale, autodenunțul prin expunerea fără menajamente, încărcarea celui mai simplu gest cu o măreție tainică și tragică fac din Ion Grigorescu un artist greu de încadrat. Promotor al artei tradiționalist-creștine, el este și un precursor al celor mai radicale experiențe alternative. Visul icoanei conviețuiește, așadar, cu îndelungile insomnii ale istoriei. ION Lazăr: Ca și Iorga
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
toate literaturile care definesc "Mitteleuropa romanului", de la Joseph Roth la Miroslav Krleza. Dar tot din primele capitole, el ne avertizează asupra dublei sale naturi: Pe cît inima îi clocotea de viață năpraznică, pe atîta mintea lui se zbuciuma cu întrebări tainice, suferind fizicește de cîte ori, în căutarea explicației, se izbea de zidurile începutului și sfîrșitului între care e mărginită conștiința omenească. Se făcuse gînditor, chiar visător, cu apucături romantice, cu hotărîri încăpățînate" Între "hotărîrile încăpățînate" ale lui Apostol Bologa se
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
ar obosi. Un extaz compact ar amenința comunicarea poetică. Așa încît se ivesc note benefic discordante: "omul este astăzi o experiență barbară/ a lui Dumnezeu,/ care trezește resentimentele ecologiștilor" (stau lîngă un gard și mă uit...). Ca și: "o rană tainică e fascinația prezentului" (o naștere: duminică noaptea tîrziu). Ca și (culmea!): "cuvîntul este iad/ CUVÎNTUL E UN IAD" (lucrare sau zidire deghizată...). încetînd a omologa în maniera iluminată care poate da ușor impresia de saturație prin forțarea unui semn axiologic
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]