576 matches
-
ca după o existență călugărească să vie soacră-mea să-ți ia tot și să petreacă cu averea dumitale? Evident, e sora dumitale, dar ea a avut partea ei, și dumneata ai avut-o pe a dumitale. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la Sfânta Scriptură. Dumneata ai fost om muncitor, de ispravă, ai sporit talantul, deci e meritul dumitale. O să vie Titi să se răstoarne picior peste picior în fotoliurile dumitale și-o să mănânce cu femeile ce-ai strâns
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu averea dumitale? Evident, e sora dumitale, dar ea a avut partea ei, și dumneata ai avut-o pe a dumitale. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la Sfânta Scriptură. Dumneata ai fost om muncitor, de ispravă, ai sporit talantul, deci e meritul dumitale. O să vie Titi să se răstoarne picior peste picior în fotoliurile dumitale și-o să mănânce cu femeile ce-ai strâns o viață întreagă prin muncă cinstită. Așa e viața. Bătrânul înțelegea foarte bine manevrele, și ale
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe mama sa o poartă în suflet, ca pe o amintire cu adevărat sfîntă, cu tatăl lui simte nevoia să dialogheze, asemeni indianului din piesă. Și, gîndindu-se la Biblie, parcă îi vine să spună: tată, iată ce am făcut cu talantul rupt din existența ta și dat mie... Bună seara! îl întîmpină colegul de cameră, deschizîndu-i ușa. M-aș bucura să cred că n-am fost odios. Mihai uitase. Schimbă vorbe de conveniență și vrea să se culce. Dar celălalt îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Aduc miresei în dar Pasărea de foc. Din tabloul alăturat, ochii Premiantului îi răscolesc sufletul. Peste doi ani, la 40, va face un prim bilanț. Chiar fără voia lui, socoteala se va ordona de la sine, prezentîndu-i-se clar. Pentru că el, primind talantul, nu l-a aruncat în cutia cu monezi ieftine... Liliana a lăsat pe măsuță farfuriile cu care a venit și se apropie, lipindu-i-se de braț: Fii sincer! Nu-i așa că-ți pare rău acum? Mihai întoarce doar foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
se aude prin cei cîțiva brazi din apropierea blocului, începe să recitească tot cît a scris din roman. Termină abia spre ziuă. Nu-i place. E ca o răfuială continuă cu sine însuși. În toate paginile, simte sufletul lui, aidoma unor talanți dați personajelor. Cu ce-i mai bun el, care-și evaluează sufletul, decît femeile ce-și vînd trupul?! Parcă și vede vulgaritatea în alertă: cîte doi-trei, arătîndu-și pasaje, hotărînd că personajul cutare e persoana cutare. "Ia te uită! Nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
eram soldat. Trebuia să respect ultima dorință a regelui. Am dat ordin oștenilor să-l slujească pe Archaelaus și să lupte alături de romani, însă când au auzit că procuratorul Sabinius a pus mâna ca un hoț ordinar pe 400 de talanți din tezaurul sfânt, s-au alăturat rebelilor. Nu i-am mai putut ține în frâu. Au trecut de partea mulțimii dezlănțuite. Un nod îl apasă dureros în coșul pieptului. Rachela... Își aduce aminte unde se află. Vede chipurile îngrijorate ale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
chiar acum o parte în denari și cvinari de argint, îl liniștește Rufus. În pungă ai să găsești și un înscris. — Ce fel de înscris? — Ți se pune la dispoziție un fond bănesc, în valoare de apro ximativ 50 de talanți vechi. Rufus cască ochii mari: — Pentru ce? Indicații mai precise vei primi la destinație, îl asigură Vitte lius. Îl îmbrățișează: — Zeii să te protejeze! rostește cu patos și se urnește. După câțiva pași rămâne țintuit locului și privește înapoi: — Tu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
totul să fie de aur bătut, de aur curat. 37. Să faci cele șapte candele, care vor fi puse deasupra, așa ca să lumineze în față. 38. Mucărele și cenușarele lui să fie de aur curat. 39. Se va întrebuința un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 40. Vezi să faci după chipul care ți s-a arătat pe munte. $26 1. Cortul să-l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Gămălioarele și brațele sfeșnicului erau dintr-o bucată cu el, bătut în întregime dintr-o bucată de aur curat. 23. A făcut apoi cele șapte candele ale lui, mucărele și cenușarele lui toate de aur curat. 24. A întrebuințat un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 25. Apoi a făcut altarul pentru tămîie din lemn de salcîm; lungimea lui era de un cot, și lățimea de un cot; era în patru muchii, și înălțimea lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, și în in subțire. 24. Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25. Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli, după siclul sfîntului locaș: 26. Cîte o jumătate de siclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25. Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli, după siclul sfîntului locaș: 26. Cîte o jumătate de siclu de cap, o jumătate de siclu după siclul sfîntului locaș, pentru fiecare om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de cap, o jumătate de siclu după siclul sfîntului locaș, pentru fiecare om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, adică pentru șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
sus, adică pentru șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și două mii patru sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și două mii patru sute de sicli. 30. Din ea au făcut picioarele de la ușa cortului întîlnirii; altarul de aramă cu grătarul lui, și toate uneltele altarului; picioarele stîlpilor curții, de jur împrejur, și 31. picioarele stîlpilor de la poarta curții, și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Grigurcu, i-a dat două și i-a spus să meargă pe amândouă, alternativ și deodată, până la capăt. "Egal în călcătură...!", i-a mai strigat Dumnezeu din urmă. Nu-i treabă ușoară, dar dacă ai două posibilități de a înmulți talantul ce ți s-a dat, iaca te ții de drum. (Adrian Alui Gheorghe) Criticul Grigurcu a ținut să rămână cu consecvență pe baricada profesiei sale, spre a face în ciudă poetului Grigurcu Constantin Noica spune că avem o literatură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
paria totdeauna pe poezia bună. Există de când lumea literaturii două feluri de poezie: poezie bună și poezie proastă. Ultima nu există. Tinerii să-și valorifice talentul prin efort, studiu și scris. Altfel, la vremea socotelii, vor păți ca în parabola talanților nu vor avea ce arăta stăpânului ce le-a dat harul. Spunea bine cineva: "Decât să mergi în junglă, să vânezi lei, e mult mai aventuros să rămâi în mijlocul orașului și să scrii o carte...". Ce cărți vânezi în acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și cele viitoare...și pre toate împreună lămurindu-le, îmbrățășem cele bune și cuvioase, prin care și în calea lumii dreptu mergem...ne putem adeveri și din istoriile vechi în ce feliu au fostu neamurele acelea care, pe iscusitul învățăturii talant au lucrat...ci și la războaie neînfrânte și nebiruite să afla, pentru că nu numărul, ci învățătura obștescului meșteșug poartă biruința... Învățătura iaste cea mai de treabă și mai de folosu aducătoare...de unde se dovedește că și politiceștii, și bisericeștii au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de ale tuturor popoarelor și nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniștit. 9. Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciți, și eu voi cîntări zece mii de talanți de argint în mîinile slujbașilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului." 10. Împăratul și-a scos inelul din deget, și l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul Iudeilor. 11. Și împăratul a zis lui Haman: Îți dăruiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
și a pus să sape heruvimi pe pereți. 8. A făcut casa Locului preasfînt. Ea era lungă de douăzeci de coți, cît lărgimea casei și largă de douăzeci de coți. A acoperit-o cu aur curat, care prețuia șase sute de talanți. 9. Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur și odăile de sus. 10. A făcut în casa Locului preasfînt doi heruvimi săpați, și i-a acoperit cu aur. 11. Aripile heruvimilor aveau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Elot, pe țărmul mării, în țara Edomului. 18. Și Hiram i-a trimis, prin slujitorii săi, corăbii și slujitori care cunoșteau marea. Ei s-au dus cu slujitorii lui Solomon la Ofir, și au luat de acolo patru sute cincizeci de talanți de aur, pe care i-au adus împăratului Solomon. $9 1. Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
tău! Pentru că Dumnezeul tău iubește pe Israel și vrea să-l facă să rămînă în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată și dreptate." 9. Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10. Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus și lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a cerut, mai mult decît adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei. 13. Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14. afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15. Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de ani în sus, și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mînuind sulița și scutul. 6. A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7. Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: "Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi." 9. Amația a zis omului lui Dumnezeu: "Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?" Omul lui Dumnezeu a răspuns: "Domnul poate să-ți dea mult mai mult decît atît." 10. Atunci Amația a despărțit ceata care-i venise din Efraim, și a poruncit ca oamenii aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]