1,982 matches
-
s-o arunci? - Nu-i nici un păcat. Tanti Lea o să te primească și fără piele de drac. Parcă mult o vizitam noi pe tanti Lea, singur recunoști că ai vizitat-o o singură dată în cinci ani... În plus, e tanti a mea, nu a ta. Îmi iau toată răspunderea! - Și pantofii? Cu pantofii ce ai? Uite numai ce talpa au. - Da, sigur... Două kilograme de talpă, pantofi antiderapanți îți trebuie? Stau de ani de zile și nu i-ai încălțat
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
noi. Era o hărmălaie de nedescris. Nimeni nu știa ce să facă și dacă am înghițit sodă sau nu. Eu nu mai puteam vorbi, deoarece gura mi se umflase iar buzele erau pline de bășici cu lichid. O altă vecină, tanti Lisandrina venită și ea în grabă auzind-o pe mama că băiatul a înghițit sodă caustică, a propus să bată degrabă un albuș de ou și să mi-l dea să-l înghit. Cum n-am putut niciodată să mănânc
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
muncitori. Tatăl lucra ca dulgher într-o întreprindere bucureșteană de construcții, iar mama ca femeie de serviciu la școala unde el a învățat clasele gimnaziale. Niciodată nu va uita cum unii dintre copii râdeau de el, că este fiul lui tanti Gheorghița, femeia de serviciu, de aici a pornit și ambiția sa ca la terminarea cursurilor gimnaziale, să se înscrie la cel mai râvnit liceu din capitală chiar dacă trebuia să traverseze zilnic Bucureștiul ca să ajungă la școală și acest lucru i-
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
Cu chiu, cu vai, ieșim din balamuc. Ideea e ...că nu aveam nici o idee! Chiar așa acum ce facem, încotro ne îndreptăm? - Hai, nu mai fi supărat, încearcă ea să mă îmbuneze. Dacă-mi permiți, eu zic să mergem la tanti Lidia în Militari. - Și dacă nu-i acasă? Mai dăm și banii la taxi, pe degeaba! - Este, stai liniștit, la șaptezeci de ani, cred că i-au pierit demult gărgăunii de a pleca în stradă ,de revelion! Și-apoi, eu
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
hai să mergem, să nu ne apuce Anul Nou pe drumuri! Eu vă spun un singur lucru: Cine n-are nevastă, să-și caute! Și cine are gând de burlăcie, să se-mpuște! Ajungem la douăsprezece fără un sfert la tanti Lidia în Militari. Nu era singură. Mai erau două perechi de bătrânei care stăteau cuminți pe scaun. - V-așteptam! Auzi, dar nu vă supărați că vă întreb: așa vă place vouă să stați de Anul Nou, cu moșii? Nu vă
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
două perechi de bătrânei care stăteau cuminți pe scaun. - V-așteptam! Auzi, dar nu vă supărați că vă întreb: așa vă place vouă să stați de Anul Nou, cu moșii? Nu vă duceți și voi ca tinerii, în Piața Universității? - Tanti Lidia, îți explicăm noi mai târziu cam cum stă treaba. Acum, dacă nu te superi, n-ai ceva de-ale gurii, o coajă de pâine... ceva.. acolo? - Am de toate, și sarmale și aperitive și friptură și desert. Am și
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului 9.Tristețile Irinei Irina plângea cu capul pe masă, sprijinit în palme. Maria oftă, mângâind-o pe spate: - Nu te lăsa afectată de judecata unor proști! - Lasă-mă, tanti, spuse printre lacrimi Irina, proștii îți zugrăvesc imaginea și o răspândesc prin lume! Nu mi-ajungea suferința provocată de omul iubit! - Dar oamenii inteligenți și de bună credință, știu să te aprecieze, doamna Irina, spuse Violeta. Cu fața plânsă, Irina
CAP. 9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382986_a_384315]
-
bucurat când se făceau bine. Asta ar fi fost adevărata fericire! Altfel aș fi așteptat venirea anilor. - Cine te-a oprit să-i faci, Irina? căzu întrebarea blândă a Mariei, dar ca o pleznitură de bici pentru Irina. - Nu știu, tanti! Dacă mă gândesc acum...cu boul de bărbat de care am divorțat, nu am rămas însărcinată niciodată. Poate, pentru că nu l-am iubit. Trupul meu nu a simțit nicio plăcere când ne împreunam. Aveam o silă...Poate că...din lipsă
CAP. 9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382986_a_384315]
-
prag! Tu, acesta micu, spune... - Valerică! Răspunse repede istețul băiat, intuind întrebarea. Sufocată de emoție, îi mai puse o întrebare stranie, care îl uimi pe bietul băiat: - Mă, Valerică, nu așa că tu ai mai fost la mine în casă? - Nu, tanti, niciodată! spuse speriat bietul băiat. Se bâlbâi încurcată: a, da...da...te-am confundat cu cineva. Le-a dat mere, plăcinte și bani. Lui Valerică i-a sărutat îndelung ochișorii. Rămasă singură s-a dus la icoană: Doamne, nu-mi
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
dacă-i Florina cu bețivanul ei! se precipită Irina. - De ce dragă? Am dat-o afară ca pe un câine în ploaie, spuse Maria , alergând spre ușă. Când deschise, o tânără brunetă intră furioasă pe ușă: - Sunt un pachet de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o întrebă: - Ce-i cu tine, Camelia, n-ai mai plecat la restaurant? Camelia se fâstâci. Nu și-
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
a închipuit că o va întâlni aici. Răspunse tot cu o întrebare: - Și dumneata, doamna Irina? Știam că... - Ce știai, dragă, ce știai? De unde știai ce fac eu în noaptea asta? - Nu știam! Mi-am închipuit că petreceți cu domnu’...Tanti Maria, plec! Vin eu mâine să-ți spun ce mi s-a întâmplat. Adică...azi. Of, m-am zăpăcit de tot. Mâine este azi. Irina o apucă de mână: Camelia, nu pleca din cauza mea! N-am vrut să te supăr
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
supărată pe mine și...pe viață. Hai, că o să-ți spun ce mi s-a întâmplat! Maria insistă și ea: - Rămâi, Camelia! Simt că în noaptea asta ai fost singură și ești și acum. Camelia iar o îmbrățișă. - Așa e, tanti, nu mă feresc de doamna Irina. Demult m-a avertizat că bărbatul meu...Am crezut că e invidioasă pe mine și vrea să mă despartă de el. Dar în noaptea asta m-am convins cine este licheaua de bărbatu-meu
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
-o la un taxi și se-ntoarce. Toți cei care dansau se uitau la mine compătimitor, până când n-am mai suportat și am plecat. Ce mă fac acum, doamna Irina? - Taci, hai taci! Să mergem înăuntru, să nu se supere tanti! Nu mai povestești nimic! Îi șopti Irina. Camelia a tăcut. Au intrat în sufragerie zâmbind. Atenționate de Maria, celelalte două tinere au zâmbit amabil la salut, fără să pună vreo întrebare. Dar Irina glumi: - Ce credeați, că au sosit omuleții
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
a tăcut. Au intrat în sufragerie zâmbind. Atenționate de Maria, celelalte două tinere au zâmbit amabil la salut, fără să pună vreo întrebare. Dar Irina glumi: - Ce credeați, că au sosit omuleții de cârpă? Surpriza asta o să ne-o facă tanti mai spre ziuă, să avem și noi cu cine pleca acasă. Până atunci, faceți cunoștință cu tânăra mea vecină din bloc, Camelia. A, nu, ea nu este singură ca noi. Are bărbat... - Doamna Irina, o întrerupse Camelia, uimită că-i
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
fâță de voinic. Aoleu! Hai, că m-am încurcat! Am prins eu unul, dar l-am aruncat înapoi, în mocirlă. Ha, ha, ha! Adică...în baltă. (râde) Cred că am băut cam mult, de m-am amețit așa. Ce faci, tanti? Când ne dai păpușoii ăia de cârpă, să avem și noi cu cine dansa? Toate începură să râdă, înțelegând că nu trebuia să pomenească de bărbatul Cameliei. Maria deschise televizorul, spunându-i Irinei: - Nu-ți dau niciun păpușoi! Poți să
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng de gât un bărbat! Vreau să... Referință Bibliografică: NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (roman) - Cap. 11 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
la voie bună. - Of, cine-o mai fi? Parcă toată lumea...( soneria suna tot mai nervoasă). Nu mai suna așa, ai răbdare că deschid imediat! O tânără durdulie, dar frumușică la față, i se prăbuși în brațe, plângând: vreau să mor, tanti, vreau să mor! Ajută-mă să mor! - Și tu, Nicoleta, și tu? Hai, liniștește-te! Doamne!..În noaptea asta, toată lumea... - Cum și eu? întrebă, puțin uimită, tânăra cu fața schimonosită de plâns. - Lasă, hai, dezbracă haina și vino în sufragerie
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
mea dragă și Irina, buna mea vecină. - Vecina din blocul vecin, completă Irina. - Și Nicoleta, pe care o iubesc de când avea câțiva anișori, fata unei foste colege. Hai, Nicoleta, așează-te! Dar ea își freca mâinile, cu privirea în jos: tanti, cred că...o să plec. - Unde? o întrebă tăios Maria. - Nici nu știu, mormăi Nicoleta. Maria o mângâie pe buclele blonde: - Hai, fetiță, dezleagă baierele sufletului și deșartă-ți veninul care ți l-a otrăvit! Aici e locul tău în noaptea
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
tău în noaptea asta! Mamă-ta știe că ești cătrănită? Nicoleta dădu din cap aprobativ și izbucni în plâns: m-am certat cu ea. Violeta interveni și ea cu vorbe calde: - Să știi, Nicoleta, că și eu am venit la tanti tot cu gânduri disperate și morbide. De fapt, încă nu mi-au trecut. Și eu am avut parte în noaptea asta de un nemernic. Probabil că și tu... - Tot așa...Nu știu ce ai pățit tu, dar eu am talentul să dau
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ești tânără și sănătoasă! Sus, paharul, suuus! Și-l bău până la fund. Uluite și descumpănite, tinerele musafire, cu lacrimi pe obraji, luară și ele de pe masă paharele, le ciocniră și le băură până la fund. Irina chiui și ea: iuhuuu! Trăiască tanti Maria, cea plină de viață! Totuși, Nicoleta, zâmbind trist, o întrebă: - Și de ce crezi, tanti, că trebuie să mai trăiesc? - Pentru că ești tânără, frumoasă și sănătoasă. Și chiar dacă ai fi bătrână, urâtă și bolnavă, tot trebuie să te bucuri când
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
tinerele musafire, cu lacrimi pe obraji, luară și ele de pe masă paharele, le ciocniră și le băură până la fund. Irina chiui și ea: iuhuuu! Trăiască tanti Maria, cea plină de viață! Totuși, Nicoleta, zâmbind trist, o întrebă: - Și de ce crezi, tanti, că trebuie să mai trăiesc? - Pentru că ești tânără, frumoasă și sănătoasă. Și chiar dacă ai fi bătrână, urâtă și bolnavă, tot trebuie să te bucuri când vine Anul Nou, cu speranțe. Ce alte motive mai vrei? Poate, anișorul acesta, vine el
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
În atmosferă, urletele și pocniturile reverberau cu chiotele de veselie și bucurie. Iar pe cer înfloriseră atâtea vise și speranțe, ce se azvârleau în străfundurile întunecoase ale viitorului, străluceau o clipă și se stingeau când coborau pe pământ. Violeta întrebă: - Tanti, de ce se sting așa repede florile astea aprinse pe cer? - Dacă vrei să strălucească mereu, primește-le în sufletul tău și îngrijește-le, nu le lăsa să moară! - Degeaba, tanti, degeaba, dădu din cap Irina, sclipiri mincinoase, care te fac
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
clipă și se stingeau când coborau pe pământ. Violeta întrebă: - Tanti, de ce se sting așa repede florile astea aprinse pe cer? - Dacă vrei să strălucească mereu, primește-le în sufletul tău și îngrijește-le, nu le lăsa să moară! - Degeaba, tanti, degeaba, dădu din cap Irina, sclipiri mincinoase, care te fac să îngheți, dacă privești mereu la ele. Haideți înăuntru, să mâncăm ceva, că-mi este o foamee... Intrară cu bună dispoziție și-n atmosfera optimistă izvorâtă din ecranul televizorului, începură
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
venii! Da unde crezi tu c-am fost? Din oraș, dar m-am gândit că ți-e dor de mine, și de aia am venit puțin pe la tine. - Și mamă-ta, unde-i? - Nu-i acasă, cred că-i pe la tanti Geta, mama lui Costel. Nu l-am mai văzut de mult. Ce mai face prietenul meu? - Ce să facă, fata tatii? S-a-nsurat, are un băiețel și vecina Geta se mai duce să aibă grijă de el, când Costel cu nevastă
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
o surprinseseră, era singură de mult timp, auzise ceva zvonuri despre comportamentul ei, dar nu-i dăduse importanță. Pentru ca întâlnirea din acea seară să fie în regulă, instruise copiii să nu plece din sufraerie, cât timp va fi la ei tanti Emilia. Băiatul cel mare, Marius a protestat :”altă dată când venea cineva, ne trimite-ai în camera noastră, iar acum vrei să rămânem, de ce?”. Pentru că așa spun eu, clar?” ” Da, mami”. Dimineață, conform înțelegerii, s-a prezentat la biroul șefei
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]