678 matches
-
apelanta ADPFR solicită acordarea unui procent de 20%, precum și 7,65%. Arată că apelanta ADPFR a prelucrat parțial playlisturile a 24 de posturi TV, respectiv 11 posturi aparțin postului public de televiziune - TVR, 3 posturi care difuzează genul muzical folclor - Taraf TV, ETNO și FAVORIT, 8 posturi generaliste și două posturi locale. Precizează că partea pe care o reprezintă a depus la dosarul de arbitraj prelucrările a 65 de televiziuni care au colectat remunerații aferente anului 2010. Arată că ADPFR nu
DECIZIE nr. 92 din 17 iulie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 106 A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254107_a_255436]
-
preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. 1.3.2. Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, șuri
NORME METODOLOGICE din 10 iunie 2013 (*actualizate*) privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253680_a_255009]
-
din cadrul Proiectului privind incluziunea socială Titular: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcția de dezvoltare și asistență comunitară Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad - Direcția de dezvoltare și asistență comunitară Amplasament: județul Arad, municipiul Arad, Str. Tarafului FN (cartier Sânnicolau Mic) Indicatorii tehnico-economici: - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA):
HOTĂRÂRE nr. 14 din 11 ianuarie 2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Centru social cu destinaţie multifuncţională municipiul Arad, judeţul Arad" din cadrul Proiectului privind incluziunea socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238222_a_239551]
-
de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității - taraful din Grecești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Urzicuța, județul Dolj Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urzicuța, județul Dolj Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 48 din 9 februarie 2017 privind aprobarea stemelor comunelor Greceşti şi Urzicuţa, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. 1.3.2. Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, șuri
NORME METODOLOGICE din 10 iunie 2013 (*actualizate*) privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275079_a_276408]
-
muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau „probați” muzicanții, la acea casă, prilej de întâlnire, mai mult al tinerilor care, cu această ocazie, detaliau planurile pentru celelalte sărbători. Taraful era compus din: vioară, ceteră, contrabas și țambal, la nunți și petreceri mari, iar celelalte petreceri erau animate de cântecul fluierului. În toată perioada sărbătorilor, jocul avea loc numai după-amiaza și seara, deoarece dimineața toată comunitatea se ducea la biserică
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d. Hr. , până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Satul este cunoscut pentru tradițiile populare românești promovate de "Taraful din Soporu de Câmpie" și de formațiile de dansuri populare din localitate. Până în 1966 a avut statut de comună. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
II d.Hr., până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Până în jurul anului 1600, sat maghiar, apoi (după devastări militare grave), a fost repopulat cu români . Localitatea este cunoscută pentru tradițiile populare românești promovate de celebrul "Taraful din Soporu de Câmpie" și prin formațiile de dansuri populare autohtone. Satul este alimentat cu gaz metan din jurul anului 1960 și are toate drumurile pietruite. Deși satul are o comunitate numeroasă de romi (peste 20% din populație), aceștia s-au
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Industria este reprezentată de o fabrică de lapte, aflată din 2009 în portofoliul Top Brands Distribution. Există trei monumente istorice de importanță locală în Vadu Lat: Există referințe la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles, e vorba de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în România, de unde de fapt au preluat-o tarafurile țigănești.
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
1937 imprimă primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind "Cine iubește și lasă" și "M-am jurat de mii de ori", pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj. Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: "M-am jurat de mii de
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
Brauner, primele două fiind "Cine iubește și lasă" și "M-am jurat de mii de ori", pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj. Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: "M-am jurat de mii de ori", "Șapte săptămâni din post", "Ce-i mai dulce ca alvița", " Cine iubește și lasă", "Geaba mă
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
satului”: "M-am jurat de mii de ori", "Șapte săptămâni din post", "Ce-i mai dulce ca alvița", " Cine iubește și lasă", "Geaba mă mai duc acasă", "Mărie și Mărioară", "Țigăneasca", " Când o fi la moartea mea". La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
fost agentă de legătură și influență a Serviciului Special de Informații (SSI) condus de Eugen Cristescu. Se căsătorește cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie) în decembrie 1950. În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
unul din membrii formației Sahara. s-a nascut pe 14 ianuarie 1978 în Constantă. A început să cânte de la vârsta de 6 ani, decizia aparținând părinților, aceștia înscriindu-l la „Clubul pionierilor” din Constantă. La 12 ani a intrat în taraful clubului din Constantă, unde l-a avut ca profesor pe Ion Rădulescu. La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școală de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
vârsta de 6 ani, decizia aparținând părinților, aceștia înscriindu-l la „Clubul pionierilor” din Constantă. La 12 ani a intrat în taraful clubului din Constantă, unde l-a avut ca profesor pe Ion Rădulescu. La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școală de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă: acordeon, canto. În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut la 6 ianuarie 1883, la Dalci în județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar al zonei. La 8 ani este tocmit slugă, în timp ce frații săi cântau în „banda” (taraful) tatălui său. La 12 ani cânta cu fluierul la horele și petrecerile satului și devenise cunoscut în satele vecine. Îl aude un îndrăgostit al cântecului popular, Petru Răbăgia din Caransebeș, care îl ia în slujba sa, la oraș, și face
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
instrumentale, cuprindea și cântece (vocale) culese sau create de el. O parte din ele au fost publicate în cartea biografică "Luță Ioviță, Barbu Lăutaru Banatului" și în antologia de doine "Cîntă Ardealul și Banatul" întocmită de Emil Gavriș în 1989. Taraful lui Luță Ioviță era alcătuit din fiii săi: A avut și o fată, Matilda, căsătorită cu violonistul Gheorghe Monea din Oravița, cu a cărui orchestră Luță Ioviță a înregistrat la casa de discuri Columbia. Luță Ioviță a înregistrat, mai ales
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
înăscut pe care il șlefuia mereu mai abitir decât piesele supuse prelucrării.În cadrul căminului cultural profesorul Sever Dascălu instruia de ani de zile un mic ansamblu artistic alcătuit dintr-o formație de 42 de dansatori din trei generații și un taraf de lăutari dintre care se distingeau câțiva soliști instrumentiști. De mulți ani ansamblul ducea lipsa unui solist vocal.Întâlnirea dintre maistru și profesor, discuția pe seama repertoriului ansamblului și recomandarea de cooptare a elevei Ilinca la repetițiile ansamblului au reprezentat rampă
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
ducea lipsa unui solist vocal.Întâlnirea dintre maistru și profesor, discuția pe seama repertoriului ansamblului și recomandarea de cooptare a elevei Ilinca la repetițiile ansamblului au reprezentat rampă de lansare spre tărâmul atât de bătătorit al muzicii populare românești. Repetițiile cu taraful căminului cultural au început să cearnă melodiile pentru constituirea unui mic repertoriu. Profesorul avea o culegere de câteva sute de cântece populare mai vechi și mai noi din care se putea alege. Alături de colegii de școală, spectatorii veniți la programele
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
un spectacol susținut la Gângiova în luna martie 1976. Concursurile de selecție organizate de Centru de Creație Artistică Dolj pe centre de comună erau supervizate de spiritul analitic și discernământul profesional al Paulei Dogăroiu.În ziua de 11 aprilie 1976 taraful Căminului cultural din comuna Lipovu însoțea pe Vasilica Dinu la testul final pentru a accede printre concurenți organizat la Mârșani. Stau înghesuiți într-un I.M.S., alături de șofer și director, patru muzicanți care țineau instrumentele pe picioare, un contrabas și solista
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]