508 matches
-
om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac] lovitură cauza moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac] femeia era de rang inferior sau sclav], criminalul trebuia s] pl]teasc] o amend]. Legea îl favoriza pe b]rbat fâț] de femeie și pe aristocrat fâț] de omul de rând sau de sclav. îi. Etică în Egiptul antic În timp ce, în Mesopotamia, modelele etice prindeau contur, un accent etic se contura și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștinii. În Coran, aceștia sunt numiți „Poporul C]rții”. În cazul în care ei ar fi tr]it printre musulmani, ca subiecți, trebuia s] li se acorde un statut „protejat”, stabilit de comun acord. Ei ar fi trebuit s] pl]teasc] impozitul pe cap de locuitor, iar proprietatea lor privat] și religioas], legea și practicile lor religioase urmau s] fie protejate. Cu toate acestea, nu aveau voie s] atrag] prozeliți dintre musulmani. Deși recunoaște existența unei particularit]ți a comunit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest aspect exist] diferite tipuri de programe, fie organizate de c]tre guvern (cu sau f]r] ajutor extern), fie organizate de c]tre fundații de caritate private. Aceste programe doresc s] ajute persoanele s]race s] își îmbun]ț]teasc] nivelul de trai său s] se asigure c] oamenii nu se afl] în situații de s]r]cie extrem]. Aceste programe sunt mai puțin spectaculoase decât ajutoarele de urgent], dar impactul lor este cu mult mai mare. M] voi concentra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
victoriilor repurtate de drepturile civile, majoritatea formelor de discriminare rasial] și sexual] este ilegal], iar potențialii discriminatori vor fi precauți în ceea ce privește actele de discriminare împotriva negrilor și femeilor care au educația și resursele financiare necesare s] îi fac] s] pl]teasc] pentru ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins] c] negrii și femeile din clasa mijlocie nu sunt victimele atitudinilor rasiste și sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivismului etic este greșit]. Problema este c] subiectivismul simplu este un mod prea simplu de a exprima ideea. Totuși, acesti filosofi au continuat s] se încread] în ideea de bâz] a subiectivismului etic și au încercat s] o îmbun]ț]teasc] - s] îi ofere o formulare nou], mai bun] - pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii teascuri, una după alta. Vitriolu-i n-ar fi avut, oricum, șanse a fi aruncat atunci în albaștrii ochi. Acum? Magda e un Thackeray cu fustă al deșertăciunilor bahluiene. E un David Lodge al campusului din Copou. Promiscuității opulente a englezului, Magda
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pilești 11. Bulzești 36. Podari 12. Carpen 37. Predești 13. Castranova 38. Robănești 14. Călărași 39. Sadova 15. Celaru 40. Sălcuța 16. Cernele 41. Seaca de Pădure 17. Coșoveni 42. Șopot 18. Daneți 43. Șimnicu de Sus 19. Dăbuleni 44. Teasc 20. Dioști 45. Terpezița 21. Dobrești 46. Teslui 22. Drăgotești 47. Țuglui 23. Fărcaș 48. Vela 24. Ghercești 49. Vîrvoru de Jos 25. Gogoșu 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
Pilești 11. Bulzești 36. Podari 12. Carpen 37. Predești 13. Castranova 38. Robănești 14. Călărași 39. Sadova 15. Celaru 40. Sălcuța 16. Cernele 41. Seaca de Pădure 17. Coșoveni 42. Șopot 18. Daneți 43. Șimnicu de Sus 19. Dăbuleni 44. Teasc 20. Dioști 45. Terpezița 21. Dobrești 46. Teslui 22. Drăgotești 47. Țuglui 23. Fărcaș 48. Vela 24. Ghercești 49. Vîrvoru de Jos 25. Gogoșu 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
Pilești 11. Carpen 35. Podari 12. Castranova 36. Predești 13. Călărași 37. Robănești 14. Celaru 38. Sadova 15. Cernele 39. Sălcuța 16. Coșoveni 40. Seaca de Pădure 17. Daneți 41. Șopot 18. Dioști 42. Șimnicu de Sus 19. Dobrești 43. Teasc 20. Dobrotești 44. Terpezița 21. Drăgotești 45. Teslui 22. Fărcaș 46. Țuglui 23. Ghercești 47. Vela 24. Gogoșu 48. Vîrvoru de Jos 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii din Dos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
Pilești 11. Bulzești 36. Podari 12. Carpen 37. Predești 13. Castranova 38. Robănești 14. Călărași 39. Sadova 15. Celaru 40. Sălcuța 16. Cernele 41. Seaca de Pădure 17. Coșoveni 42. Șopot 18. Daneți 43. Șimnicu de Sus 19. Dăbuleni 44. Teasc 20. Dioști 45. Terpezița 21. Dobrești 46. Teslui 22. Drăgotești 47. Țuglui 23. Fărcaș 48. Vela 24. Ghercești 49. Vîrvoru de Jos 25. Gogoșu 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
Pilești 11. Bulzești 36. Podari 12. Carpen 37. Predești 13. Castranova 38. Robănești 14. Călărași 39. Sadova 15. Celaru 40. Sălcuța 16. Cernele 41. Seaca de Pădure 17. Coșoveni 42. Șopot 18. Daneți 43. Șimnicu de Sus 19. Dăbuleni 44. Teasc 20. Dioști 45. Terpezița 21. Dobrești 46. Teslui 22. Drăgotești 47. Țuglui 23. Fărcaș 48. Vela 24. Ghercești 49. Vîrvoru de Jos 25. Gogoșu 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
Murgași 6. Breasta 25. Pilești 7. Bucovăț 26. Podari 8. Bulzești 27. Predești 9. Carpen 28. Robănești 10. Castranova 29. Sălcuța 11. Cernele 30. Seaca de Pădure 12. Coșoveni 31. Șopot 13. Dioști 32. Șimnicu de Sus 14. Drăgotești 33. Teasc 15. Fărcaș 34. Terpezița 16. Ghercești 35. Teslui 17. Gogoșu 36. Țuglui 18. Goiești 37. Vela 19. Ișalnița 38. Vîrvoru de Jos 5. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii din Dos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
băieți la o cârciumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiți din cari un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cadrul cărora i se mulțumea zeului pentru recolta obținută. Ceremonia principală consta într-un cortegiu, însoțit de cântece și de dansuri, care ducea în procesiune un imens falus divinizat, simbol al fecundității pământului. În ianuarie aveau loc Leneenele, sau sărbătoarea teascurilor (lenoï), apoi, timp de trei zile, la sfârșitul lui februarie, se desfășurau Antesteriile 36. Primele două zile (numite "deschiderea urcioarelor" și a "cănilor") corespundeau episoadelor vinificării, în timp ce a treia zi (numită a "oalelor") ilustra rolul lui Dionisos în cadrul acestor mistere
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
conduși de Jan van Riebeeck, s-au instalat în apropierea Capului Bunei Speranțe, în vederea aprovizionării navelor Companiei Indiilor. Doi ani mai târziu, aceștia au adus butași de viță de vie din Olanda. Strugurii rodiți de aceștia au fost dați la teasc pe 2 februarie 1659. În 1688, aproape 150 de hughenoți francezi, care mai întâi se exilaseră în Olanda, în 1685, ca urmare a revocării Edictului de la Nantes, au ajuns în Africa de Sud, stabilindu-se în valea Franschoek ("Colțul francez"), la Drakenstein
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în casă154. În Alsace, de exemplu, pivnița ocupă tot parterul casei de locuit, a cărei amenajare este izolată la primul etaj. Restul clădirilor, dispuse aleatoriu în jurul curții, constituie o serie de anexe slab dezvoltate prin însuși caracterul lor destinat exploatării: teascul, grajdul care adăpostea altădată calul necesar pentru lucratul viei, cocina, cotețul, hambarul. Parterul casei este construit din piatră de gresie sau de calcar și este tencuit, iar primul etaj este din bucăți de lemn. Acoperișul cu pante mari este, la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
arc cu pârghie pentru a ridica până la acoperiș vrejurile și butucii de vie smulși. Locuința se află adesea la primul și la al doilea etaj, în timp ce parterul este frecvent rezervat pivniței. Dacă e destul de largă, în casă se regăsește și teascul, cu plafonul său format din grinzi groase, învecinându-se cu pivnița boltită. Dacă e îngustă și înaltă, pivnița este îngropată în panta ascunsă în spatele teascului. Însă odinioară, via nu reprezenta singura resursă a viticultorului din Vaud. Acesta deținea de multe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în timp ce parterul este frecvent rezervat pivniței. Dacă e destul de largă, în casă se regăsește și teascul, cu plafonul său format din grinzi groase, învecinându-se cu pivnița boltită. Dacă e îngustă și înaltă, pivnița este îngropată în panta ascunsă în spatele teascului. Însă odinioară, via nu reprezenta singura resursă a viticultorului din Vaud. Acesta deținea de multe ori un domeniu agricol pe munte și creștea vite, adăpostite uneori în dependințe. Lucrurile stau diferit în alte țări europene. Astfel, în Austria, Moravia, Slovacia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Pământurile însorite ale Andaluziei adăpostesc locuințe elegante situate în mijlocul podgoriilor. Acestea se caracterizează prin albul pietrei de var, prin pridvoarele boltite, prin curtea interioară mărginită de arce din viță de vie și, în cele din urmă, prin "sanctuarul" care adăpostește teascul. În alte locuri, în Germania sau țările viticole din Europa centrală, de exemplu, teascul era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
albul pietrei de var, prin pridvoarele boltite, prin curtea interioară mărginită de arce din viță de vie și, în cele din urmă, prin "sanctuarul" care adăpostește teascul. În alte locuri, în Germania sau țările viticole din Europa centrală, de exemplu, teascul era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se încălzească și să ia masa. În Ungaria, podgoriile erau presărate cu niște "case cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se încălzească și să ia masa. În Ungaria, podgoriile erau presărate cu niște "case cu teasc" pentru a fabrica vinul și pentru a adăposti temporar lucrătorii. Alte regiuni și țări cu podgorii renumite însumează conace înstărite și vaste, care adăpostesc pivnițe adânci, construite în special în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea de către marea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Sibiu (1853). Este unul din întemeietorii Astrei (1861), al cărei întâi președinte a fost (până în 1867). În 1850 înființează la Sibiu Tipografia Arhidiecezană, unde îi vor apărea broșuri politico-bisericești, lucrări canonice, studii pastorale, scrieri omiletice. Sub îngrijirea lui, ies de sub teascuri cărți de ritual, traduse din slavonă și sârbă, cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
în intervalul dintre 1688 și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
o moștenim de la egipteni, consumatori mai degrabă de bere. Basoreliefuri în morminte egiptene în formă de trunchi de piramidă, ce datează de două mii cinci sute de ani înainte de Hristos, arată cum egiptenii cultivau vița de vie, apoi transportau ciorchinii la teasc dar și cele o mie și unu de moduri de a bea vinul. Sub domnia lui Tutankamon, aproximativ douăzeci de secole înainte de Hristos, existau deja ulcioare pe care erau menționate varietatea viței, desemnarea podgoriei, "anul producției de vin", numele proprietarului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă Crucea. În cadrul cultului zeului elen, "vinul se substituia sângelui lui Dionisos devenind o băutură a nemuririi"12. Astfel că în ziua de 6 ianuarie, ziua reapariției Soarelui, se sărbătorea Epifania (adică "arătarea") zeului elen. Cu această ocazie, Dionisos își
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]