2,391 matches
-
prin deficiență burjonării sau a epitelizării intervenția chirurgicală cu efect salvator constă în degranularea plăgilor granulare asociată cu PPLD. Pentru arsurile profunde de gradul IIIb și IV singurul tratament care permite salvarea marelui ars este excizia integrală în urgență a tegumentelor arse și acoperirea cu grefe de piele autologă. În caz contrar, mai devreme sau mai tarziu, pacientul moare sau, în cea mai ferictă situație, rămâne cu grave sechele funcționale (cicatrci retractile,cheloizi, plăgi granulare atrofice, ulcerații). Această excizie un act
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
întâlnească cât mai rar. Indiferent de modul de acțiune al violenței asupra organismului, rezultatul se rezumă la două tipuri de leziuni: traumatisme închise, contuziile și traumatisme deschise, plăgile. Elementele distinctive ale acestor două tipuri de leziuni sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de leziuni ale țesutului celular subcutanat și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de leziuni ale țesutului celular subcutanat și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care acționează traumatismul, importanța leziunilor produse. Ca urmare contuziile pot fi clasificate în funcție de: profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
centrilor vitali (respiratori și cardiovasculari), cât și a celorlalte organe și sisteme care pot fi lezate, mai ales în cazul politraumatismelor. Inspecția zonei contuzionate va aprecia întinderea, prezența sau absența excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
determină ruptura vaselor mici intradermice și subcutanate, iar sângele extravazat infiltrează țesutul celular subcutanat sau submucos, mai ales în regiuni cu țesut celular lax și bogat vascularizat (pleoape, scrot). Echimoza este considerată ca un hematom intradermic. La nivelul zonei traumatizate, tegumentele capătă o culoare roșie brunnegricioasă și care de obicei reproduce forma agentului vulnerant. În evoluție culoarea se modifică pe măsură ce hemoglobina se catabolizează, devenind albastră sau galben-verzuie, cu nuanțe din ce în ce mai șterse; dispare după aproximativ 20-25 zile. În raport cu momentul apariției echimoza poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
urmărită atent pe o lungă perioadă de timp, ținând cont de sensibilitatea diferită a țesuturilor la ischemie. Țesuturile cu un metabolism mai redus (osul, pielea, cartilagiul) rezistă mai bine la lipsa de oxigen decât țesutul nervos sau cel muscular. Starea tegumentului nu reflectă întotdeauna starea circulatorie profundă. Se știe ca pielea rezistă 48 de ore, mușchii 6 ore, țesutul nervos 4 ore. Aceste date demonstrează importanța supravegherii clinice a hematomului și efectuarea intervenției chirurgicale de urgență la apariția primelor semne de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid interstițial, niciodată hemoragică. Colecția se constituie lent; determină o deformare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sa (Ec=mxv²/2). Forța de distrugere a glonțului este în raport cu distanța la care întâlnește corpul omenesc: până la 500 m determină efecte explozive. S-a demonstrat că proiectilul deplasează în fața sa o coloană de aer care ajunsă în contact cu tegumentele le străpunge. Prin orificiul astfel creat proiectilul trece fără rezistență. Această coloană de aer întâlnind rezistența țesuturilor care se opun, formează o adevărată “cameră de explozie” ce depășește de 20-28 ori diametrul proiectilului determinând maximul de distrugeri. În timpul formării camerei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la punctul decliv și menținut în funcție de evoluția clinică a plăgii. B. Tratamentul conservator se aplică în plăgile minime (excoriații, plăgi mici înțepate sau tăiate, unele plăgi împușcate) sau când nu există posibilitatea unui tratament chirurgical. Constă în: curățirea plăgii și tegumentelor înconjurătoare cu o soluție degresantă (eter, benzină iodată etc.); pansament steril. Vindecarea se va face secundar. În plăgile mari, lăsate deschise se va pune un pansament “à plat”, abundent, de absorbție, care se va schimba în funcție de importanța secrețiilor din plagă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
periferici. Diagnosticul diferențial se face cu: paralizii prin compresiuni musculare, poliomielite, radiculite, leziuni ale aparatului locomotor etc. 12.5.4. FORMELE CLINICE ALE TRAUMATISMELOR NERVOASE 1. Traumatismele închise sunt caracterizate prin apariția leziunilor nervoase în absența soluției de continuitate a tegumentelor. Acestea sunt: a. Luxația nervoasă; este rară și se caracterizează prin poziția anormală pe care o ocupă nervul după traumatism. Cea mai frecventă luxație este a nervului cubital retroepitrohlean, în traumatismele cotului. Clinic se manifestă prin dureri vii la cea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
din culturilor timpurii, semitârzii și târzii. Atacul evoluează foarte rapid pe frunze, dar afectează și tuberculii, asigurând transmiterea patogenului în anul următor. S-a constatat că soiurile cu peridermul subțire, sunt mai atacate de mană, ceea ce determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale este de mai mică însemnătate); prin artropode care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent în corpul lor, se poate înmulți și generațiile următoare pot răspândi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil . Agentul patogen Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. X. phaseoli (Smith) Dowson), fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are formă de bastonaș solitar sau în perechi, cu un cil polar și de dimensiuni cuprinse
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
phaseoli (Smith) Dowson), fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are formă de bastonaș solitar sau în perechi, cu un cil polar și de dimensiuni cuprinse între 0,5-3 x 0,3-1,4 µm. Epidemiologie. Temperatura letală a bacteriei este de 48-50oC, dar în tegumentul semințelor rezistă până la 65oC. Transmiterea agentului în cursul vegetației este asigurată de curenții de aer și picăturile de apă iar de la un an la altul bacteria rezistă în tegumentul semințelor și în resturile vegetale infectate. Inoculul primar din sol poate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. Epidemiologie. Temperatura letală a bacteriei este de 48-50oC, dar în tegumentul semințelor rezistă până la 65oC. Transmiterea agentului în cursul vegetației este asigurată de curenții de aer și picăturile de apă iar de la un an la altul bacteria rezistă în tegumentul semințelor și în resturile vegetale infectate. Inoculul primar din sol poate fi inhibat în rizosfera orzului, iar rizosfera grâului oferă condiții bune pentru înmulțirea bacteriei (E .S. A. Sadek, V. Severin, 1983). Prevenire și combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Conidiile nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin aglutinarea și spălarea conidiilor. Soiurile de viță de vie cu tegumentul boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile ca cele cu pielița groasă și boabe colorate. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC. Transmiterea patogenului de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și de ascosporii eliminați din loculi. Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari de apă la irigare, sunt factori favorizanți ai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi confluente, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe tegumentul cariopselor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului. Din cariopsele negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum (Pers.) Link
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni cuprinse între 18-24 x 7-10 µm . Forma perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Rhizoctonia. Temperatura neadecvată a solului influențează secretarea de acizi aminici în zona preradiculară, aceștia favorizând atacul diferiților agenți patogeni. Temperaturile scăzute favorizează în acest mod putrezirea rădăcinilor. Secretarea de astfel de substanțe este mai abundentă în jurul semințelor care nu au tegumentul intact și acestea sunt cele mai sensibile la patogeni. Dacă solul este slab aerat, bogat în bioxid de carbon și prea umed, secreția de substanțe nutritive a semințelor este abundentă și aceasta impiedică desfășurarea normală a germinației. Cunoscând aceste procese
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
udă, apoi se acoperă cu folii de plastic de 1 mm grosime. Solul astfel încălzit de razele solare, timp de 15 zile este dezinfectat pe adâncimea de 15-25 cm. Helioterapia presupune folosirea luminii solare în distrugerea unor bacterii existente în tegumentul semințelor de leguminoase. Radioterapia presupune folosirea radiațiilor (razele X) spre exemplu, în combaterea cancerului bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens. Izotopul Cobalt-60 este folosit în mod curent pentru dezinfectarea semințelor, a fructelor destinate păstrării precum și pentru dezinfectarea spațiilor închise
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]