1,095 matches
-
absolut esențial de urmărit În acest sens modul În care unii oameni și-au continuat, după revoluție, traiectoria de dinainte. Dacă faci un recensământ al oamenilor care se află la ora actuală În funcții de decizie În România (inclusiv optzeciștii tehnocrați), ajungi inevitabil la concluzia că majoritatea dintre ei au fost „bălțați” sau „dalmațieni” Înainte. Făceau parte din anumite structuri de influență (Ministerul de Externe, Industrie, Comerț Interior și Exterior) pe care le-au exploatat În favoarea ascensiunii lor postrevoluționare. Nici unul dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
iar cele două componente care ar fi trebuit să lege nemijlocit și solid producția de piață - adică aprovizionarea cu materii prime și materiale și desfacerea producției (ceea ce în capitalism poartă denumirea „vânzări”) aveau un rol cu totul secundar între preocupările tehnocraților socialismului. Dacă există un impediment deopotrivă cultural și instituțional pe care socialismul a reușit să îl creeze în raporturile industriei socialiste cu piața, aceasta a fost tocmai separarea de producție a funcțiilor de cumpărare și vânzare. Constructorii dominației administrative asupra
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
corelații între evoluția creditului bancar acordat sectorului privat și schimbarea politică și administrativă. În România postdecembristă, schimbarea politică a echivalat, cel puțin până în 2000 inclusiv, atât cu o schimbare majoră a politicilor guvernamentale, cât și cu schimbări ale grupurilor de tehnocrați aflați la putere. Un nou guvern însemna de fiecare dată, nu doar noi miniștri, ci și noi conducători ai administrației și, nu în ultimul rând, noi conducători ai principalelor instituții aflate sub coordonarea directă sau indirectă a guvernării - inclusiv bănci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte, acești „activiști de partid”, însărcinați formal cu coordonarea întregii activități economice, sociale, culturale și politice a societății erau creditați, de asemenea de întreaga populație, ca fiind deopotrivă incompetenți și indiferenți față de realitate. Această ideologie, care împărțea societatea socialistă în tehnocrații cei buni și activiștii politici cei răi și care pune eșecul social și economic al comunismului pe seama prea puternicei influențe a politicii în economie (Kaminski, 1992), este dificil de argumentat, oricât de populară a fost ea în ultimul deceniu de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști motivați în obținerea profitului -, odată cu dezvoltarea și complicarea sistemului industrial socialist, acești „întreprinzători politici” au făcut loc managementului profesionist al tehnocraților industriali. Conflictul declanșat între cele două elite economice și sociale - cea politică și cea economică - a fost copios ilustrat de dezvoltarea ideologiei competenței profesionale, promovată de tehnocrația industrială ca alternativă la ideologia „revoluționarului de profesie”, promovată de activiștii politici. Către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor. Aceasta a fost cea de a doua etapă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterea elitei ar fi prima care ar avea de suferit din pricina anarhiei ce-ar rezultă din respingerea acestei forme de legitimare. În felul acesta ne străduim, În arte, ca și În toate celelalte domenii, să protejăm atât varză puterii specialiștilor [tehnocrați], cât și capră puterii poporului (Haraszti, 1983, p. 88). # „Fiii poporului” și „elitele funcționale” se regăsesc În miezul dezbaterii care i-a opus pe marxiștii „ortodocși” celor funcționaliști În legătură cu modul de dominare și cu circulația elitelor. Dezbaterea a scos la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fațadă, ascunzând contradicțiile unui spațiu social eterogen. Contradicțiile dintre „elite” și „clase” (clasa muncitoare, clasele populare), Între „conducere” și „aparat” (organizațiile de partid) se intersectează cu cele din interiorul grupurilor conducătoare, Între cadrele-activiști, ocupând posturi de decizie, și intelectuali („specialiști”, „tehnocrați”). Cele două grupuri diferă prin modurile lor diferite de reproducere socială: supralicitarea originii populare și a legăturilor necesare cu aparatul de partid căruia Îi datorau „totul”, cadrele-activiste au fost tot mai mult obligate să integreze un modul de reproducere școlară
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
filosofie, economie, științe politice și geografie cu profesorii Werner Sombart, Alois Riehl, Heinrich Herkner și Albrecht Penk. Obține, în 1923, titlul de doctor în filosofie și științe economice și se întoarce în țară, pentru a se dedica unei cariere de tehnocrat, fiind, între altele, consilier în Ministerul de Finanțe și în Ministerul de Externe sau la Uniunea Camerelor de Comerț, secretar general al unei bănci, profesor onorific la Academia de Înalte Studii Comerciale. Primele încercări literare datează din anii terminali ai
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În anii ’90, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta politică împotriva FSN/PSDR/PSD, compus din mulți tehnocrați, lucru care era valabil și pentru celelate partide, de altfel, tema „neocomuniștilor/criptocomuniștilor/securiștilor” a fost utilizată din plin. Am discutat în altă parte pe larg despre factorii explicativi ai dificultăților tranziției (Zamfir, 2004). Pe de altă parte, lupta împotriva
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor. Aceasta a fost a doua etapă a formării clasei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și McLaren au evoluat semnificativ. Bowers repudiase dintotdeauna marxismul, criticându-l virulent (1980, 1981, 1984, 1986, 1987, 1991, 1992)67. Și-a extins însă criticile politice și la adresa „reformiștilor romantici”, precum progresiviștii, a „criticilor neomarxiști”, precum Apple și Giroux, a „tehnocraților liberali”, precum eficientiștii tylerieni ș.a. Pe toți i-a acuzat că mint construind și întreținând mitul schimbării progresive (the myth of progresive change) care nu are nici o justificare. Acestei acuze, formulată în The Promise of Theory: Education and the Politics
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi „suspect” la ele: angajarea limitată, exclusiv sectorială (la nivelul unui grup sau subsistem), ignorarea punctului de vedere global, transsectorial al colectivității ca atare. O asemenea opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții morale și politice, ci chiar din interiorul acesteia, de pe poziții sociologice. Ignorarea consecințelor și semnificațiilor sociale mai largi ale intervenției sociologului reprezintă un defect profesional, nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științifică și academică românească dispune de resursele - umane, financiare și de comunicare - indispensabile pentru ca ea să poată juca rolul care Îi revine În tranziție. Ceea de-a doua este adresată „instituțiilor producătoare de viitor”, adică guvernanților, fie ei politici, fie tehnocrați, cărora li se cere să treacă la „o democrație a procesului dezvoltării sociale”. O democrație a dezvoltării sociale Înseamnă ca România să se transforme și să se dezvolte În continuare În funcție de interesele, capacitățile și obiectivele propriei populații, În contextul, desigur
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu excepția proceselor pentru crime de război, în parte spectacole justițiare cu destui acuzați oarecum arbitrari, mai mult decât acte sistematice de justiție. RFG, Germania prosperă și democratică - pentru a da exemplul cel mai șocant -, nu poate fi imaginată fără contribuția tehnocraților care serviseră, mai mult sau mai puțin zelos, dar până în eșalonul superior, cel de-al Treilea Reich. Pur și simplu, rămăseseră prea puțini germani „fără pată”, iar în contingentele mobilizate supraviețuiseră prea puțini germani de orice fel (istoria socială vorbește
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai mult). Argumentul principal al acestei lucrări este că una dintre sursele crizei politice și economice În care a intrat România În anii ’80 a fost „deteriorarea” elitelor politice. În contextul acestei cercetări, Înțeleg prin „deteriorare” o scădere a proporției tehnocraților În pozițiile de autoritate - și, În principal, În guvern - În perioada cuprinsă Între 1952 și 1974. România: un studiu de caz Rolul intelectualității tehnice În societățile industriale a fost dezbătut pe larg (În special din punct de vedere teoretic). Presiunea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Est s-au confruntat cu această dilemă: pentru a aduce prosperitate și a crește performanța economică, trebuie abandonat controlul politic și acordată mai multă autonomie experților? Din păcate, până acum s-au realizat puține studii empirice dedicate locului ocupat de tehnocrați În cadrul elitelor politice comuniste și autonomiei sale față de controlul politic. Cu toate acestea, aș dori să menționez aici studiul inovator al lui Thomas Baylis și anchetele multidimensionale asupra elitelor sovietice Întreprinse de David Lane și Cameron Ross. Principalul obiectiv al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și anchetele multidimensionale asupra elitelor sovietice Întreprinse de David Lane și Cameron Ross. Principalul obiectiv al acestei cercetări este tocmai acesta: să investigheze Într-un mod sistematic și cuprinzător elitele politice comuniste din România, cu scopul de a evalua locul tehnocraților În cadrul lor, În două perioade diferite ale comunismului român. Lucrarea prezintă un set de argumente care ar putea contribui la dezbaterile despre structura și „politizarea” elitelor comuniste române și, răspunzând unor intenții similare exprimate de Baylis și Putnam, la realizarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
tânăr lider (ales Secretar General al Partidului Comunist În martie 1965, la trei zile după moartea lui Gheorghiu-Dej), părea să fi câștigat sprijinul unor grupuri până atunci neglijate În cea mai mare parte de către partid, cum ar fi intelectualii și tehnocrații. Una dintre principalele concluzii ale cercetării de față indică faptul că, din contră, Gheorghe Gheorghiu-Dej și prim-ministrul său, Ion Gheorghe Maurer, au deschis - treptat, dar În mod substanțial - instituțiile centrale ale aparatului de stat pentru reprezentanții acestei pături sociale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să ocupe poziții Înalte de autoritate În aparatul de stat și că, prin urmare, aceștia au făcut parte din „elita politică”. Date fiind scopurile acestei cercetări empirice, am fost mai puțin interesat de probleme mai teoretice precum a determina dacă tehnocrații au constituit În România o „nouă clasă conducătoare” sau au fost vârful de lance al unei „revoluții manageriale”. Obiectivul meu a fost unul mai modest, dar sigur, nu unul mai facil: mai Întâi, să identific tehnocrații din cadrul elitelor politice ale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
precum a determina dacă tehnocrații au constituit În România o „nouă clasă conducătoare” sau au fost vârful de lance al unei „revoluții manageriale”. Obiectivul meu a fost unul mai modest, dar sigur, nu unul mai facil: mai Întâi, să identific tehnocrații din cadrul elitelor politice ale unei societăți comuniste, iar În al doilea rând, să evaluez proporția lor În nominalizările pentru pozițiile guvernamentale În două perioade diferite ale comunismului românesc: 1952-1965 și 1965-1974. De aceea, am ales o abordare „pozițională” a elitelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fără crâcnire. 3. În sfârșit, interesul principal al acestei cercetări m-a determinat să mă concentrez mai curând asupra guvernului decât asupra unei organizații de partid. După cum voi arăta mai jos, am adoptat o perspectivă pragmatică despre ceea ce reprezintă un tehnocrat și, prin urmare, mi s-a părut că guvernul oferă o perspectivă mult mai avantajoasă pentru abordarea chestiunii „tehnocrației” Într-un sistem comunist. Identificarea tehnocraților: o strategie În două etape Structura și mărimea guvernelor au variat mult În perioada supusă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partid. După cum voi arăta mai jos, am adoptat o perspectivă pragmatică despre ceea ce reprezintă un tehnocrat și, prin urmare, mi s-a părut că guvernul oferă o perspectivă mult mai avantajoasă pentru abordarea chestiunii „tehnocrației” Într-un sistem comunist. Identificarea tehnocraților: o strategie În două etape Structura și mărimea guvernelor au variat mult În perioada supusă cercetării. Ministerele erau unificate, divizate, iar unificate sau, pur și simplu, desființate după considerente subiective sau obiective (pretins legate de performanța economică). În aceste condiții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să simplificăm evaluarea (fără a afecta În mod substanțial rezultatele) și să ne concentrăm pe alte două dimensiuni: durata mandatului și felul poziției („tehnică” sau „politică”) deținute În guvern. Problema principală În orice investigație empirică de acest fel este identificarea tehnocraților. Definițiile conceptuale oferite de dicționarele sau tratatele de specialitate Își au rolul lor, dar ele nu sunt de mare ajutor În a oferi și un ghidaj operațional. Fiecare cercetător operaționalizează În felul său conceptul de tehnocrat și Își construiește propria
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest fel este identificarea tehnocraților. Definițiile conceptuale oferite de dicționarele sau tratatele de specialitate Își au rolul lor, dar ele nu sunt de mare ajutor În a oferi și un ghidaj operațional. Fiecare cercetător operaționalizează În felul său conceptul de tehnocrat și Își construiește propria strategie pentru a-i indentifica În populația de studiu. Strategia mea are două etape și este prezentată, În linii mari, mai jos. Bazat pe această strategie de recunoaștere a tehnocraților, voi identifica proporția lor În interiorul a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]