714 matches
-
a considera credințele altor grupuri drept false (sau adevărate) în totalitate, de a reprezenta o viziune totală asupra lumii, care să includă o imagine coerentă a acesteia și de a avea o justificare apriori, indiferent că e una de natură teleologică, logică sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideile care erau inițial utopice au devenit, prin influența exercitată asupra comportamentului social, ideologice, făcând ca ideile care, până în acel moment, erau ideologice să dispară din spațiul social. Avem de-a face, așadar, cu ceea ce unii critici au numit "construcție teleologică a relației utopie-ideologie"248, rezultată ca urmare a combinării accentelor marxiste ideologia privită ca set de idei căruia nu i se pot aplica standarde științifice, fiind în dezacord cu realitatea cu darwinismul social ideologia ca produs dovedit depășit, caduc, de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
trezească așadar conștiințele, dar tot ea a dus, în trecut, la dizolvarea statului ideal, pentru că este imperfectă. Deși Platon nu a putut accepta unicitatea procesului evoluției istorice, Marx tocmai pe aceasta s-a bazat; de aceea, marxismul este un istoricism teleologic, în sensul în care consideră că procesul istoric are o unică evoluție, iar scopul acestei evoluții este societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul a imaginat (și aici
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru a exercita mirosul. Natură a creat diverse organe, pentru că fiecare dintre ele să fie pe masura diferitelor puteri. Este lesne de observat că analiza critică pe care o face Toma din Aquino acestei prime modalități are un puternic fundal teleologic, ceea ce oferă deja un indiciu asupra felului în care, mai tarziu, va răspunde la întrebarea: „De ce există cinci, si nu opt simțuri externe?“ Potrivit celei de-a două modalități, (b), conform căreia simțurile externe diferă între ele în funcție de mediul intermediar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume ordini de desfășurare a discursului muzical. După cum am afirmat în Logica XVI ne-am pus problema „constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect sonor în desfășurarea [sa] teleologică.” PHTORA I- Durate, Match și Cantus Firmus instituie trei domenii de afirmare a acestei opțiuni formative pe care le-am studiat în Logica VIII-- XV și - în ce privește - Durate, în studiul „Improvizația în Muzică I” din ciclul de conferințe doctorale publicat
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
oferit alternative nedemocratice. Dar este posibil și un alt răspuns: cererile poporului pot fi satisfăcute și prin reformarea instituțiilor democratice de către elite, aceasta ducînd la transformarea noii democrații dinspre rău spre bine. O multitudine de rezultate posibile Nu e nimic teleologic în schimbarea de regim. În țările postcomuniste, paradigma modelului de democratizare nu este Marea Britanie, unde democrația a evoluat de-a lungul secolelor, ci Germania, care în acest secol a avut trei regimuri nedemocratice diferite înainte ca Re-publica Federală să ajungă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
alin. (1). ... 62. Același sens al normei este dat și de interpretarea istorico-teleologică, ținându-se seama, deopotrivă, de contextul adoptării actului normativ, precum și de finalitatea urmărită prin edictarea normei într-o anumită modalitate. ... 63. Astfel, din punct de vedere teleologic, în mod evident, scopul acordării acestei pensii de serviciu a fost unul de asigurare a unei compensații pentru incompatibilitățile și restrângerile libertății individuale aferente funcției de magistrat, precum și unul social, de a oferi un plus de atractivitate acestei funcții
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
fața Comisiei, având ca scop verificarea legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate. În consecință, această cerere intră în domeniul de aplicare a procedurii necontencioase, astfel cum este enunțat în art. 527 din Codul de procedură civilă. ... 33. Din interpretarea sistemică și teleologică a dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012, în contextul tuturor celorlalte prevederi din cuprinsul acestei legi, precum și din cuprinsul Codului de procedură civilă rezultă în mod clar că legiuitorul a avut intenția de a înlocui calea
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Room, 1986) este un text experimental care foloseste convențiile romanului polițist, testând limitele unui gen ce urmărește restabilirea ordinii și normalității prin raționament și investigație sistematică. Este ceea ce Michael Holquist numește un tip de roman polițist metafizic, care nu e teleologic, neurmărind un sfârșit clar și răspunsuri la toate întrebările (Holquist: 153). Structura tematică a întregii trilogii este străbătută de omniprența elementelor aleatorii, de un hazard niciodată anihilat de o aruncătură de zar, parafrazându-l pe Mallarmé. Naratorul, care se dovedește
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Larchet oferă un cadru orientativ. Acest cadru este susținut, pe de o parte (1) de o derivare ontologică a bolii, suferinței și mortalității care a rezultat din nesupunerea lui Adam și, pe de altă parte, (2) de implicațiile istorice și teleologice ale mântuirii pentru impactul spiritual vindecă‑ tor al experimentării suferinței, bolii și confruntării cu morta‑ litatea umană și, astfel, pentru motivul pe care creștinii, chiar În timp ce‑și suportă curajos recuperarea, ar trebui să lucreze și la dezvoltarea capacității de a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a lui Karl Barth și a școlii sale a putut vorbi de un deus absconditus, mulat pe spiritul schizoid european, introdus de filosofia lui Kant. Înlocuitorii cosmosului cu haosmosul pleacă de la constatarea că lumea e "dirijată" de hazard, iar nu teleologic. "Lucrările" în lume n-ar mai avea nici o legătură cu un Creator, și așa ascuns și inaccesibil, o himeră, cel mult, a conștiinței umane. În pofida aparențelor, atrage atenția Părintele Stăniloae, "În fiecare din aceste lucrări sau energii este în același
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
limiteaz] evaluarea acțiunii umane doar la conceptul simplist de motiv, deoarece acțiunea trebuie realizat], iar în acest sens, modul in care ea este realizat], precum și consecințele pe care le implic] sunt, de asemenea, importante. Aceast] idee este susținut] de etică teleologic]. (Vezi capitolul 19, „Consecințialismul”) Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplist de motiv, deoarece acțiunea trebuie realizat], iar în acest sens, modul in care ea este realizat], precum și consecințele pe care le implic] sunt, de asemenea, importante. Aceast] idee este susținut] de etică teleologic]. (Vezi capitolul 19, „Consecințialismul”) Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâmpl] în cazul utilitariștilor sau al comunitarienilor. Că și în metafizica să, etică lui Kant nu conține afirmații legate de o realitate moral] care transcende experiență și nici nu atribuie valoare moral] credințelor prezente. El respinge atât cadrul realist sau teleologic de formare a teoriilor dreptului natural și ale virtuții, cât și apelul la un consens posibil al sentimentelor sau al credințelor pe care se bazeaz] mulți dintre filosofii secolului al XVIII-lea (și chiar ai secolului XX). iii. Etică lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale își au sursă în ordinea natural] sau în cea divin]. Fiecare individ are un loc sau o functie determinate natural sau divin și care îi indic] datoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca mijloace de realizare a nici unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. (intensitatea caracterului prohibitiv va fi dezb]țuț] ulterior) Filosofii numesc aceste perspective „deontologice” (deon în limba greac] însemnând datorie) și le opun celor „teleologice” (de la cuvântul telos care în limba greac] înseamn] scop). Adepții viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere moral. (intensitatea caracterului prohibitiv va fi dezb]țuț] ulterior) Filosofii numesc aceste perspective „deontologice” (deon în limba greac] însemnând datorie) și le opun celor „teleologice” (de la cuvântul telos care în limba greac] înseamn] scop). Adepții viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva teleologic] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva teleologic] este dezb]țuț] în capitolele 19, „Consecințialismul” și 20, „Utilitatea și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu cunoaște cu adev]rât ceea ce reprezint] individul sau ceea ce înseamn] o acțiune greșit]. Întrucât caracterizarea perspectivelor deontologice este adesea una contrastiv], e mai ușor s] le înțelegi prin prezentarea unor deosebiri esențiale fâț] de teoriile consecințialiste. i. Teoria teleologic] vs teoria deontologic] Numeroși filosofi se al]tur] lui John Rawls în susținerea ipotezei potrivit c]reia exist] dou] categorii - cea teleologic] și cea deontologic] - care epuizeaz] totalitatea variantelor de formulare a teoriei asupra acțiunii corecte. Dup] Rawls (1971, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contrastiv], e mai ușor s] le înțelegi prin prezentarea unor deosebiri esențiale fâț] de teoriile consecințialiste. i. Teoria teleologic] vs teoria deontologic] Numeroși filosofi se al]tur] lui John Rawls în susținerea ipotezei potrivit c]reia exist] dou] categorii - cea teleologic] și cea deontologic] - care epuizeaz] totalitatea variantelor de formulare a teoriei asupra acțiunii corecte. Dup] Rawls (1971, p. 24)... ...cele dou] concepte principale cu care opereaz] etică sunt binele și corectitudinea. Prin urmare, structura teoriei etice este determinat] în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]