11,309 matches
-
de susținere a unui debutant este foarte importantă. Rămîne de văzut dacă și merită un astfel de tratament mediatic. Prima observație ar fi aceea că povestirile sînt clar separate tematic. În cîteva dintre ele se face simțită o puternică filieră (tematică) rurală de subiecte și de atmosferă. Dacă sursa este autobiografică sau nu, nici nu mai contează. Pentru că sînt evidente rădăcinile în tradiția literaturii române. Avem tone de proză orientată tematic spre lumea rurală chiar și după cel de-al doilea
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
În cîteva dintre ele se face simțită o puternică filieră (tematică) rurală de subiecte și de atmosferă. Dacă sursa este autobiografică sau nu, nici nu mai contează. Pentru că sînt evidente rădăcinile în tradiția literaturii române. Avem tone de proză orientată tematic spre lumea rurală chiar și după cel de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de această �zonă", iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe care le-
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
personaje precum Mara, Fefeleaga. Nici o inovație. Autoarea nu recuperează lucid astfel de modele, nu încearcă să le scoată din matrice; scrie cu seninătate în maniera în care au mai făcut-o atîția, descoperă cu ingenuitate locurile (prea comune) din aria tematică amintită. Însă, interesant este că, peste ritmul molcolm al narațiunii, intervine o influență mult mai proaspătă: misticismul, o achiziție a eliberării de după '90. Într-o proză despre Sfînta Paraschiva, autoarea propune o versiune personală a legendei - misticismul este placat pe
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
direcție, Veronica A. Cara (repet, cei doi autori nu sînt comparabili estetic - fiecare reprezintă însă un trend important) propune scriitura ingenuă, în forță, nepretențioasă. În același timp, este departe de proza de consum, prea accesibilă, pretenția rămîne înalt culturală. Impactul tematic este decisiv: în loc să întîlnim mărturii directe despre comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai �mici", dar universale: în locul crizelor
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Sena și Oceanul Atlantic. Poate peste vreun an se vor ivi din nou pe malurile de la Coney Island, sau Midland Beach, sau Miami, o dată cu meduzele moarte, cu melci, scoici, prezervative uzate, hârtie igienică roz, știrile de ieri, sinucigașii de mâine...". Complexitatea tematică a prozei lui Miller acoperă deopotrivă temele mari ale creației, iubirii, morții și trecerii timpului, colorate de un stil variat și discontinuu, urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care mai târziu vor muri cu scăfârliile retezate
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
firește că dl Preda ia în discuție critică alte puncte de vedere, de obicei contrare, care, aplicate, duceau spre un tip de societate închistat, opus modelului liberalist occidental. Și asta o face în cîteva texte, reunite, dedicate exclusiv acestei preocupări tematice absorbante. Un prim text ia în discuție conceptul de românism, cu intenția de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii, încadrată la rubrica Poeții mării, Lucian Blaga (1895-1961), Amurg de toamnă în ciclul Poeții și toamna, G. Bacovia (1881-1968) cu Plumb de iarnă și Amurg de iarnă, amîndouă
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Viorica Bucur De obicei, Festivalul de la Karlovy Vary este ceea ce numim un festival previzibil : un program de filme bogat și variat (tematic și stilistic), bine structurat pe secțiuni inteligent gândite (și e firesc să fie așa, întrucât Director artistic este - de ani buni de zile - Eva Zaoralova, cunoscut critic de film); gale de inaugurare sau închidere, evenimente speciale sau recepții în "Grand-Hotel
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
a posibilităților lingvistice - scriitorul care se apropie de acest teritoriu trebuie să aibă o strategie perfectă pentru a acoperi lacunele pe care le-am enumerat. Dumitru Ungureanu nu intră nepregătit în acest tărîm periculos: este extrem de bine "înarmat" naratologic și tematic. De multe ori eșecul vine din faptul că însuși autorul își condamnă tema la frivolitate, la vulgar - el este în primul rînd marele burghez pe care trebuie să-l învingă. Ungureanu își alege un topos cu o puternică încărcătură culturală
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
aprobarea manualelor, (CNAM), al cărei rol era să constate, unu, respectarea cu strictețe a programei, și, doi, stabilirea, pe baza unui punctaj clar, a valorii produselor. Procedura cerea ca ministerul să comunice în timp util lista manualelor care îndepliniseră criteriile tematice și de competență. Iată că, substituindu-se miticului Moise, d-na ministru ține în seif timp de patruzeci de zile lista cu titlurile aprobate, iar când editorii, intrați în criză de timp, îi trimit adresă după adresă, rugând-o, implorând
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
datele simpozionului, intrînd într-un dialog spontan cu lucrarea realizată într-una din edițiile trecute de Titi Ceară. Așadar, și cea de-a patra ediție s-a înscris în datele mari ale proiectului și lucrările finalizate acum, în afara oricărei constrîngeri tematice, se adaugă precedentelor cu aceeași naturalețe cu care însăși firea își organizează formele și își orchestrează mesajele. De altfel, simpozioanele de acest tip, a căror miză este recuperarea unor materiale și reconstrucția lor în ordine simbolică, au ceva din metabolismul
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
Suspiciune iscată de judecăți simpliste: scriitorul ni se pare a fi o pildă de preocupare pentru destinele (culturale) românești.' Cum se comentează un roman? Altă întrebare care trebuie adresată cu tărie criticii de astăzi. Nicolae Bârna analizează tradițional dimensiunile narative, tematice, compară romanele autorului. Nimic rău, dar cîtă relevanță mai poate avea un eseu de zece pagini în care criticul este complet hipnotizat de textul său. Autoreferențialitate pînă la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte departe, și introduce o explicare
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
pare să-și fi schimbat identitatea politică și intelectuală. Eseurile au așadar în primul rînd o consecvență de judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri despre cultura alternativă a anilor '80, care, după părerea autorului, n-a devenit centrală după căderea comunismului. Mulți din tabăra frustraților de activismul reprezentanților generației '80 n-ar fi de acord
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
mici grupuri ideologico-pragmatice, impenetrabile uneori pînă în pragul autismului, din ultimii 7-8 ani, pentru că primii de după '89 sunt greu de încadrat într-o formulă rațională. Nici una dintre aceste modalități de exprimare solidară experimentate pînă acum, fie acelea care privesc expozițiile tematice, acțiunile zonale, asocierile din interes sau cele concepute eseistic sub copertina unor justificări teoretice, deși extrem de interesante în sine și de fertile în spațiul public, nu s-au putut substitui aspirației profunde și atîția ani reprimate a manifestării solidare și
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
mult așteptată, sau presimțită, dar la drept vorbind neobișnuită ca dimensiuni și ambiții pentru experiența editorială a psihanalistului român, esențialmente un bun practician (cu excepția, în ceea ce privește prima coordonată, a istoriei din 1994 a nepsihanalistului G. Brătescu); ea este totodată profund nefamiliară tematic filosofiei românești (exceptându-l pe Blaga). Cu atât mai mult surprinde vigoarea unei intenții precum cea a edificării sistematice a unei filosofii a inconștientului. într-o genealogie locală a proiectelor și a orgoliilor, se face joncțiunea la un nivel superior
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
peninsular (cum ar fi La Stanza del figlio/Camera fiului/, film distins cu Palme d'Or la Cannes 2001). Criteriul a fost cel al valorii regizorilor aleși (de unde și titlul selecției), dar a fost și cel al interferențelor, nu doar tematice, sau al afinităților elective. Astfel, la prima vedere, Nanni Moretti - regizorul filmului pe care tocmai l-am citat și care a inaugurat Zilele..., - pare, prin tipul de cinema pe care îl practică (intimist, psihologic, intelectualist, cu multe elemente postmoderniste) și
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
dispoziție, uneori chiar de entuziasm al discuțiilor, pînă la momentul despărțirii cînd, parcă din prag, interpelîndu-ne cu sufletul la gură, gazda nu ne lăsa pînă ce nu ne copleșea cu semnalarea unei avalanșe de alte cărți, compact-discuri sau videocasete înrudite tematic cu vedetele absolute ale serii. În iunie 2001, împlinind 62 de ani, Bernard Pivot a hotărît să se retragă de pe platoul canalului de televiziune Antenne 2 unde, timp de 25 de ani (mai întîi ca animator al emisiunii Apostrophes, 1975-1990
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
însuși aparținând uneia care clama cu tărie că va trăi cum nici una alta de mai înainte. Nu mai puțin cutreierat de neliniști, de tristeți, de sila tributului dat cotidianului. La maturitate, prozatorul va scrie și un roman, cel mai ,,încărcat" tematic, dispărut în arhivele Securității române sau mai departe arestat tot acolo, unde va încerca o definiție pe linie dostoievskiană a fenomenului legionar, fără să fi aderat la mișcarea legionară care, însă, îi trezise un pasionat interes, de presupus în căutarea
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
cîteva precizări pe care el preferă să le numească "modificări de accent". Nuvelele lui Liviu Rebreanu sînt grupate în 5 categorii (proză confesivă - la persoana I - , texte "caragialiene" sau "cehoviene", apoi "gorkiene", "rurale" și "de război"), în funcție de tipul narativ sau tematic pe care Rebreanu pare a-l explora în cadrul lor. La capătul analizei, concluziile sînt neașteptate: Rebreanu nu prea scrie bine proză scurtă rurală (Răfuiala și Proștii sînt singurele reușite între numeroasele eșecuri), în schimb textele "caragialiene" (sau "cehoviene"), excelînd în
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
unde a "ales", Petru Romoșan a greșit. Să încercăm o mică istorie a antologiilor românești din ultima jumătate de secol. Majoritatea au fost alcătuite în scop politic (pur politic sau din motive de politică literară). Mai sînt, bineînțeles, multe antologii tematice (simbolismul, avangarda etc.) care rămîn închise în cîmpul literar, cu un impact nesemnificativ în rîndul cititorilor. O antologie care a făcut istorie a fost Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, alcătuită de Nicolae Manolescu. Acolo s-a
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
poezie cu succes în epocă. Nu trebuie să treacă neobservat calificativul "frumos". Poezii frumoase, dar nu din punct de vedere estetic. Mult mai importantă este "tema", mai importantă decît realizarea artistică. De altfel, se poate observa o redescoperire a puterii tematice, după '90 - pentru că înainte au fost interzise în întregime anumite teme sau paradigme poetice: religia, pornografia, subiectul social, politic. Acest reviriment tematic al poeziei se simte și în opțiunile poetului-antologator Petru Romoșan. Temele pot fi de natură social-politică: "Hora Unirii
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
mai importantă este "tema", mai importantă decît realizarea artistică. De altfel, se poate observa o redescoperire a puterii tematice, după '90 - pentru că înainte au fost interzise în întregime anumite teme sau paradigme poetice: religia, pornografia, subiectul social, politic. Acest reviriment tematic al poeziei se simte și în opțiunile poetului-antologator Petru Romoșan. Temele pot fi de natură social-politică: "Hora Unirii", "Doina" sau "Noi vrem pămînt". Figura părinților (mama sau tata) sînt iarăși decisive - este o temă foarte importantă, care face posibile vecinătăți
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
poetică românească. Problema e că Petru Romoșan a ales o poezie cît de cît "normală" a tribunului. Una unde nu-și dă adevărata măsură de penibil. Or, acel Păunescu penibilul a fost vedeta. Alegerea poemului "Repetabila povară" este justificabilă doar tematic: este despre părinți. Despre părinți adevărați, nu cei "multiubiți" pe care i-a cîntat cu sîrg. Această antologie se încadrează perfect într-un spirit al vremii noastre. Se face din ce în ce mai simțită nevoia de a ieși din cercul strîmt și rece
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
aproape o regulă din a deschide expoziție la București, apoi, aceeași expoziție și la Iași. Evident, fără țîfna parvenitului provincial, în care un oraș ca Iașii să suporte comparații minimalizatoare. Între multele expoziții personale de pînă acum predomină cele oarecum tematice: "Strigătul", "Copacul", "Uși celebre, uși umile". E nevoie de această centrare tematică? Depinde de strategia fiecăruia. Simți și nevoia să te aduni într-un nucleu, pe care să-l și numești. În ce mă privește, am alternat expoziția în sine
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și la Iași. Evident, fără țîfna parvenitului provincial, în care un oraș ca Iașii să suporte comparații minimalizatoare. Între multele expoziții personale de pînă acum predomină cele oarecum tematice: "Strigătul", "Copacul", "Uși celebre, uși umile". E nevoie de această centrare tematică? Depinde de strategia fiecăruia. Simți și nevoia să te aduni într-un nucleu, pe care să-l și numești. În ce mă privește, am alternat expoziția în sine, ne-numită, cu cea intitulată. O prefer, evident, pe prima. Cea care
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]