5,804 matches
-
arăt... sprijinul ridicat al cet...țenilor nu este conving...tor; aceste sondaje exprim... o percepție motivat... și de o foarte incomplet... informare și s-ar putea ca, la un moment dat, cifrele s... indice altceva. Ce vom face atunci? Iar temerile pe care le au cet...tenii și firmele nu sunt lipsite de temei. A le spune c... „trebuie s... se preg...teasc... mai bine” nu este suficient. Exist... o responsabilitate a autorit...ților de a practica o politic... public... menit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
înv...ț...minte a celor 15 ani de tranziție în Europa Central... și de R...s...riț. Revin totuși asupra acestei chestiuni din varii motive. Astfel, oficialii de vârf din ț...rile europene occidentale mari își exprim... tot mai vocal temerea fâț... de „relocalizarea industrial...” - transferul unor activit...ți industriale în ț...ri cu salarii mult inferioare. Acest transfer este normal între economii deschise, atunci când factorii de productie (în special forță de munc...) au prețuri mult diferite, în condiții de productivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
țile de stat. La cheltuielile bugetului trebuie s... avem mai bine definite priorit...țile și s... gândim proiecte multianuale, care sunt strâns legate de exigențele ader...rii la UE (folosirea fondurilor). În final, nu bugetele în 2005 și 2006 provoac... temeri privind asigurarea stabilit...ții economiei, deficitele lor fiind relativ mici. „Șocul bugetar” al ader...rii este problema și aici trebuie urm...rite dou... piste: 1. gradul de ameliorare a colect...rii și extinderea bazei de impozitare și 2. eficacitatea m
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
tragă de limbă pentru că doare tare! Pricepând nedumerirea diamantului, Victor se grăbi să-l liniștească: Hei, mânzule, așa se mai spune, a fost o glumă șmecheroasă! Asta... Nu merg și gata!, mai spuse copilul căruia „figura de stil” Îi sporiră temerile și chiar Îi aduse În fața ochilor imaginea În care el atârna spânzurat de limbă de creanga mărului din fața casei mari a Ochenoaiei. Asta Înseamnă, reluă Victor zâmbind, să nu spui nimic din casă, cum trăim, ce mâncăm, ce vorbe ne
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ar fi disprețuită. Dacă uneori, în timpul asediilor, orășenii pun mîna pe arme, asediatorii îi amenință cu bombardamente și cu ghiulele de foc; se pare, de altfel, că este prudent să dezarmezi burghezii dintr-un oraș cucerit, în special dacă sînt temeri că ei ar putea reacționa. Romanii, care cuceriseră Britania, dar n-o puteau ține în liniște din cauza umorii turbulente și belicoase a acestor oameni, aleseră soluția de a-i moleși, ca să tempereze în ei instinctul belicos și sălbatic, ceea ce reuși
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prea mult de Scylla și cum filosofii se împing reciproc în prăpastia absurdității, în vreme ce teologii se duelează pe întuneric și se blestemă cucernic din milă. Aceste tabere se luptă între ele cam așa cum o făceau cartaginezii și romanii. Cînd exista temerea de a vedea trupele romane în Africa, flacăra războiului era dusă în Italia; iar cînd la Roma s-a dorit să se scape de Hannibal, de care romanii se temeau, a fost trimis Scipio în fruntea legiunilor să asedieze Cartagina
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai orientat spre principiul pensionărilor prin repartiție, dar excluzând orice posibilitate de acumulare, nu ne permite vreun răspuns. Cel al lui Modigliani, focalizat, dimpotrivă, pe gestiunea individuală a riscurilor "ciclului de viață" și pe principiul capitalizării, naște mult mai puține temeri legate de asemenea dificultăți. Factorul populație reabilitat Eșecul neoclasicismului standard în explicarea nucleului creșterii economice, mai exact progresul tehnic, și a proceselor de creștere din secolul al XX-lea, în acest caz, absența recuperării decalajului dintre țările bogate și cele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ca o mângâiere de mamă pe fruntea arsă de griji a lui Gruia. Involuntar, a dus mâna, ca În copilărie, când căuta mâna mamei așezată pe fruntea dogorită de „fierbințeală”... Gândul la acele momente au smuls - pentru o clipă - ghimpii temerilor... Mergeau tăcuți. Profesorul a lăsat acest interval de tăcere pentru ca Gruia să-și poată aduna gândurile și să le pună Într-o ordine logică... Abia când au ajuns la poarta profesorului, acesta s-a oprit și, după o răsuflare adâncă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
după proceduri valabile de veacuri : apă-săpun..., apă-săpun, și încă, și încă... În fine, după un jet abundent de betaïdină, mânuși lungi, chirurgicale, îmbracă până la cot brațele care rămân încremenite într-o așteptare verticală. Profesorul Grand nu are nici o ezitare, nici o temere în fața gestului chirurgical pe care urmează să îl facă. Sunt ani și ani de când nu are altă preocupare decât să își concentreze toată ființa în gesturile pe care le-a perfecționat și le cunoaște ca versurile unei poezii prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la care nu mă așteptam, rostește profesorul cu o voce care se vrea sigură, dar care tremură totuși. Tremură pentru prima oară de când îl asistă Nicolaï, este mai mult de un an de atunci. Prin mintea lui Nicolaï trec gânduri, temeri, întrebări : Pot ști oare mai mult ca profesorul ? Oare o să am încredere în ce voi vedea ? Voi avea curaj să mă pronunț ?" Se concentrează numai la micul ecran al microscopului. Mănunchiul cu fire cenușii este de o claritate la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din cer. Îi trece prin minte imaginea tinerei care a plecat din salonul de spital în fotoliul cu rotile. Un gând fugar trece prin creierul care nu a avut încă timp să se odihnească : "Oare și eu ?" Ca răspuns la temerea ei vine un ordin șoptit : "Dora, te rog să încerci să miști ușor piciorul stâng !" Asigurată de blândețea tonului, Dora încearcă să își miște piciorul, tentativă care îi dă o arsură vie în coapsă. Fără să își dea seama, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Dora se grăbește să bea, să bea apa de care este atât de dornică. După câteva încercări reușește să simtă bine între dinți capătul rece și dur al tubului din plastic. Senzația nu este plăcută și o clipă o încearcă temerea că înghițitul îi va trezi dureri necunoscute. Dar prima înghițitură a și parcurs gâtlejul uscat chemând cu aviditate încă și încă o înghițitură. Realizează cât de importantă este satisfacerea acestei necesități, cât de capital este acest gest pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că-i profesoară. Se miră: "Ce-ați pățit? Nu v-am găsit niciodată atât de cuminți"... Joc ultima carte. Din Ferentari unde Dumnezeu să mă mai arunce?... Mă ridic. Tot cu moaca aceea sobră de ins care n-are dubii, temeri sau probleme cu atingerea țintei: "Astăzi nu lipsește nimeni". Sala de clasă e cam goluță. E puțină stinghereală în inimile tuturor. Profesoara face ochii roată și întreabă zâmbind: "Chiar nimeni?" Sunt și mai sobru. Scot ultimul as. Dacă nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mică atingere. Însă vedea cum apa era deja tulbure, putea numai să o tulbure și mai tare, pentru a fi foc, de neatins. Cu o zi înainte făcuse dragoste, suflară împreună, aburindu-și trupurile goale, invulnerabile, atingându-se fără inhibiții, temeri, preocupări. Se întoarse spre casă la fel de curată cum plecase, însă ploaia murdară îi udă papucii, îi ajunse la piele. Și trupul îi rămase unul când se dezbrăcă, acasă, căci merse fără umbrelă, cu mâinile sleite de intenții sau de rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
unchiu-meu și de dragostea ta. — Ah! scumpa mea, scumpa mea, acum te poți relaxa că ai depășit cu succes o perioadă grea. Au discutat despre conținutul tezei de doctorat, despre comisia în fața căreia a prezentat-o, despre profesorii examinatori, despre temerile ei și atâtea și atâtea probleme că nu mai terminau până când Elena i-a chemat. — Haideți că sunteți așteptați! Noi am planificat toate problemele privind restaurantul, meniul, nașii, biserica,preotul, împărțindu-se și sarcinile. A mai rămas să fixăm data
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din care nu reușea nicidecum să desprindă vreun răspuns oarecare, care să-i fie pe plac și care să-i poată aduce alinare măcar un dram. Iar asta era, pentru dânsul, de-a dreptul chinuitor, căci un amestec nedeslușit de temeri și de neliniști îi rodea continuu sufletul. De bună seamă că suferea. Suferea și spera! „Lucrurile nu vor rămâne așa cu fata asta. Mă voi lupta ca s-o am, și strădui ca s-o păstrez!”, își spunea el ambițios
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mai mult decât oricine altcineva, însă o făcea demn, privind la ea drept și admițându-i certa existență. În fine, operația de amputare se făcu. Totul, din fericire, decurse exact așa cum trebuie și cum fusese planificat să decurgă. Niciuna dintre temerile cu care fiecare chirurg pornește la o astfel de operație grea, în cazul de față, nu se adeveri. Mână dreaptă îi fu amputată până la jumătatea antebrațului, un pic mai jos de cot. Însă temerile tuturor nu trebuiau nicidecum să se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fusese planificat să decurgă. Niciuna dintre temerile cu care fiecare chirurg pornește la o astfel de operație grea, în cazul de față, nu se adeveri. Mână dreaptă îi fu amputată până la jumătatea antebrațului, un pic mai jos de cot. Însă temerile tuturor nu trebuiau nicidecum să se nască de la operația în sine, pe cât trebuiau să se nască de la efectele ei asupra operatului. Ei bine, unele lucruri sunt prea 108 Rareș Tiron copleșitoare chiar și pentru cei care se pretind a fi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mea credeam că sufletul tău se simte bine. Totuși, nu-i deloc așa, am fost de față. Te conjur, draga mea, să-mi zici ce ți s-a întâmplat! Haide, liniștește-te și mărturisește-mi tot ce te apasă, fără temeri sau ascunzișuri! Ai încredere acum în mine și vorbește. Calea cărei nenorociri te-a condus la o astfel de decizie extremă? Ești bolnavă? Te supără ceva? De pe obrajii livizi ai Adrianei începuseră, de câteva clipe, a se prelinge lacrimile, una
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vă rog după interminabilele politețuri japoneze pe care secretara de la ambasadă, obișnuită deja, le suportă cu stoicism, transpare fondul problemei: domnului Sugiyama nu-i place mâncarea olandeză. Ce ne sfătuiți? Ca să-i putem transmite domnului Sugiyama. ... ... ... Perplexitate la capătul firului. Temeri halucinatorii. În cele din urmă, secretara își revine, înfrânându-și pornirea. Și ce ar trebui să facă Ambasada Olandei pentru a-l scăpa pe domnul Sugiyama de acest inconvenient? Să mute Japonia în Olanda? Oricum, ironia ar fi căzut pe lângă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o viață liniștită, sigură sub toate aspectele, mai devreme sau mai târziu va trebui să se confrunte cu faptul că și existența sa rămâne mereu incertă, cu urcări și coborâri, oportunități și pericole. Fără exagerări în urcare, dar nici cu temeri în coborâre. Este bine ca omul să își facă o imagine realistă despre sine însuși și să renunțe la idealizarea propriei persoane pretinzând prea mult de la sine. Nu este însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
structuri diferite ale frazei, posedă capacitatea să gândească strategic, să evalueze alternativele actelor sale și să reflecte asupra lui însuși: toate premisele gândirii abstracte și ale condițiilor mentale orientate către persoane sau obiecte precum iubirea și ura, convingerile și dorințele, temerile și speranțele. Chiar Charles Darwin definise omul drept "ființă morală": animalul este condus de instincte și prin însăși natura sa nu își poate asuma nici o responsabilitate. Pe baza cunoștințelor noastre actuale, omul este singurul apt din întreg cosmosul, să fie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prin conștiința de sine, și ea concept etic, care constituie premisa unui limbaj cu sintaxa complexă. Doar omul dotat cu limbaj este capabil, precum am spus, de un raționament strategic abstract și de autoreflecție, are stări mentale precum iubirea, ura, temeri și speranțe, convingeri și dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici umane. Această structură binară a omului mi-a marcat credința și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
etice ale omului. Exclusiv în om se dezvoltă, datorită capacității sale lingvistice, o extraordinară capacitate de colaborare, iar aceasta trebuie să se deprindă într-un context social. Odată cu evoluția gândirii strategice se dezvoltă și capacitatea empatică: a împărtăși cu ceilalți temeri, așteptări și speranțe, ba chiar, îndeosebi în interiorul grupului familiar, capacitatea altruistă. Aceasta asumase o importanță fundamentală pentru comportamentul social uman. Pe parcursul evoluției s-au format emoții și intuiții morale care preced argumentele și judecățile morale. Astfel a învățat omul, încetul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
într-o lume reală, pe de o parte, a familiei adoptive și una imaginara a familiei biologice, pe de alta parte 176. Rezultatele studiilor empirice. Grotevant și McRoy 177, respectiv Wrobel et al178, arătau prin studiile lor că, multe dintre temerile inițiale legate de adopția deschisă sunt nefundamentate. Copiii adoptați nu par a se confrunta cu dificultatea de a-și manifesta loialitatea față de cele două familii și nici nu par a prezenta diferențe în raport cu copiii care nu au avut contact cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]