1,087 matches
-
instituții economice etc. - au fost obținute date serioase sau simple zvonuri despre viitorul politic al României. Este evident că, pe de o parte, războiul imagologic a avut un rol extrem de important în actul de la 23 august 1944. Zvonurile, informațiile interpretate tendențios și interesul discreditării cabinetului Antonescu, au avut darul să slăbească, încet dat sigur, încrederea în guvern și în capacitatea acestuia de a gestiona situația în mod eficient. Pe de altă parte, structurile informative/ contrainformative au monitorizat aceste acțiuni subversive, le-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grănicerii și jandarmii la securizarea frontierei și în supravegherea - „într-o discretă dar serioasă observație” - intelectualilor sârbi din regiune. 6. Activitatea elementelor reacționare, caracterizate a fi nemulțumite de „opera de reală democratizare a Țării” și concretizată prin lansarea de zvonuri tendențioase. O atenție specială a fost acordată unor evrei din Basarabia și Bucovina de nord (cetățeni sovietici), care au revenit în țară, însă manifestau „vădite tendințe reacționare”. 7. Starea de spirit a populației trebuia raportată bilunar la D.G.P. printr-o sinteză
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
însemnată instituție culturală, unica în felul ei în lume [...]. Universitatea liberă, care e aprobată de statul belgian, se deosebește de cele ale noastre și ale altor popóre [...]. Libertatea ei constă în faptul că nici un curs nu e predat în chip tendențios, lăsându-se studentului deplină libertate de a urma cutare sau cutare direcțiune filosofica, literară, științifică, după ce mai întăiu i s'a înfățișat toate opiniile cunoscute. Apoi prin faptul că, mai ales străinii nu's obligați a asista regulat la cursuri
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
act moral: cu cât sentimentele sunt mai profunde și mai curate, cu atât ele sunt mai estetice. Susține imposibilitatea separării frumosului de bine și cere de la autor sinceritate a elanului și iubire de adevăr. În numele acestui principiu, va condamna operele tendențioase, afirmând că frumosul, pe care nu îl privea ca pe un divertisment, e menit să provoace o plăcere senină, ceea ce nu se poate obține decât prin echilibru, cumpătare și printr-o formă perfectă, capabilă să evidențieze nuanțele fondului. S. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
zilele respective, dar numai pe seama altora. Chiar dacă, fără Îndoială, nobilii, arendașii sau chiar preoții Îi obligau adeseori pe dijmașii lor să muncească În zilele respective (În fond, În acord cu legile țării), totuși argumentația lui Maior XE "Maior" este vădit tendențioasă și exagerată. Țăranii români nu puteau fi de conivență cu autoritățile imperiale - În această chestiune care privea opțiunile lor culturale cele mai intime - decât prin artificiul partizan al retoricii lui Maior. Pe de altă parte Însă, observațiile sale, care pledau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
analizei. Dar, după cum sugerează chiar și ecoul de care s-a bucurat În epocă (destul de bogat pentru condițiile de publicitate ale vremii), Ürmösy nu a fost un mare spirit, ci, mai degrabă, un observator atât superficial, cât și subiectiv și tendențios. Pe de o parte, el nu este capabil să facă o analiză mai nuanțată a anumitor probleme; pe de altă parte, spiritul naționalist al cărții sale Îl Împinge să privească În mod unilateral și chiar să exagereze flagrant În privința situației
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prezenta asemănări frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această imagine sunt prejudecățile „banale” ale oricărui intelectual, orășean și occidental, cu privire la „niște țărani” din Europa Răsăriteană. De obicei, românul imaginat de către maghiari
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1975, p. 85. În pofida unei anumite tendințe partizane, de Gerando dă multe informații interesante despre români, chiar dacă exegeții săi actuali par a-l privi uneori mai critic decât Însuși Bariț la vremea sa („acest franțuz Înginerit cu aristocrația maghiară”; „aserțiunile tendențioase ale autorului, datorate influențării sale masive de către rudeniile sale dragi, nemeșii unguri” - vezi ultimul loc citat). Motivul principal al acestei rețineri exprimate de respectivii editori pare să fie datorat căsătoriei sale cu o contesă Teleki XE "Teleki" , aspect asupra căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
epuizat de autorii din cadrul Școlii Ardelene. Între ultimele scrieri, datate la 1720, se remarcă Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae principis [Viața lui Constantin Cantemir, supranumit Cel Bătrân, principele Moldovei]. Este o monografie a vieții și carierei tatălui său, concepută tendențios, ca biografie romanțată, explicând orgolios (dar nu și adevărat) genealogia și, în consecință, drepturile ereditare asupra principatului Moldovei. Își apără drepturile și ascendența și într-un memorial, publicat postum sub titlul Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor, opuscul scris ca răspuns la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
148-152; Mariana Șipoș, Vocile realității, RL, 1986, 8; Holban, Profiluri, 265-276; Rotaru, O ist., III, 718-721; Vlad Sorianu, „Bănuitele primejdii”, ATN, 1989, 6; Cristina Ilina Sălăjanu, Roman la minut cu morală și nostalgie, RL, 1992, 29; Emil Mladin, Un roman tendențios, RL, 1994, 32; Ierunca, Dimpotrivă, 231-235; Rachieru, Poeți Bucovina, 314-316; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 55-62; Cosma, Romanul, II, 100-102; Andreea Deciu, Culoarea tristeții, RL, 2000, 7; Dicț. scriit. rom., III, 630-632; Alex. Ștefănescu, Platon Pardău, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
și, într-o mai mică măsură, din Oltenia și Transilvania, numeroase doine, balade, anecdote, strigături, snoave și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu nu îi erau străine. Colecțiile sale de folclor, Cântece moldovenești, Povești (1892) și Anecdote poporane (1893), unde, alături de producții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
în revista România Mare, apărută în 1990, că revolta de la Timișoara s-a născut dintr-un complot maghiar, cu sprijin internațional). Din stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și din aparițiile televizate ale lui Ceaușescu rezultă modul tendențios în care dictatorul credita amestecul spionilor străini (în speță, maghiari) în treburile interne ale României, care ar fi amenințat prin acțiunile lor integritatea teritorială a țării. Nu este clar dacă Ceaușescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de forțe diverse și adverse, a căror voință a coincis doar într-un singur punct - înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu” (p. 46). Teza lui Alexandru Saucă este destul de legat argumentată, deși conține aberații (Ceaușescu kaghebist, de pildă), dar limbajul autorului este tendențios. Strident, totuși, este faptul că Alexandru Saucă acordă o atenție insignifiantă Securității, ca și cum ar vrea să facă uitată respectiva instituție, minimalizându-i funcționalitatea în general, dar și în decembrie 1989: rolul generalului Iulian Vlad, șeful Securității, este aproape inexistent, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
DIA, infiltrați, ar fi tras intenționat în demonstranții neînarmați (înainte de 22 decembrie) și apoi în militari (după 22 decembrie), acești morți fiind puși în contul Securității, pentru a asigura ascensiunea grupării Iliescu și lichidarea facțiunii naționale. Lucrarea lui Raiha este tendențioasă, chiar dacă are unele puncte interesante în sprijinul tezei sale. Autorul acordă însă prea puțină importanță rolului Securității, mizând excesiv pe cartea complotului kaghebist. * Toader Ștețco (Moartea președintelui dictator, 1995) nu are o demonstrație și nici argumentație, dar susține că în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de ocupație "sancționarea vinovaților după legile românești, se nota într-un document al Marelui Stat Major, pe lângă că încalcă atingerea scopului propus, ne pune și în situația delicată față de Comisia Aliată de Control, care apreciază aceste informații ca nefondate și tendențioase."1 Pentru a ști cu exactitate cantitatea și valoarea pro-duselor agroalimentare și animalelor luate de către trupele sovietice, la finele anului 1944 a fost emis Ordinul circular cu numărul 151.875 de către Președinția Consiliului de Miniștri. Acest ordin arăta că partea
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
t debutul secvenței apoi în momentul t + n sfârșitul secvenței. Se dă formula situațiilor inițială și finală care reunește primele trei componente (A, B și C), subliniind relațiile dintre ele, fără o implicare necesară a inversiunii conținuturilor, postulate mult prea tendențios de către semiotica narativă: Situația inițială: [S este/ face/ are sau nu are X, X' etc. în t] Situația finală:[S este/ face/ are sau nu are Y, Y' etc. în t + n] (D). Un proces: "Acolo unde nu există integrare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
putea fi, eventual, împodobit și el cu trandafiri agățători insensibili la curentul electric. Ambasadorul rus n-a fost de acord și a amenințat că-și va folosi dreptul de veto, mai ales că articolul lui SSS poate fi considerat profund tendențios, "asemenea celor mai otrăvitoare arme ale războiului rece". Reprezentantul Mali (stat nemembru permanent al Consiliului de Securitate) s-a arătat oripilat de o asemenea interpretare, spre deosebire de reprezentantul din Burkina Faso, care a apreciat cu cuvinte laudative luarea de poziție a Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Office din Londra. In sfârșit, alte informații, necesare demersului nostru, au fost utilizate din colectiile de documente mentionate mai sus. în ansamblu, istoriografia chestiunii orientale este deosebit de bogată și variată ca modalități de abordare. Există numeroase probleme controversate, prezentate uneori tendențios, mai ales în istoriografia rusă și sovietică, sau subiectiv, în cea europeană a secolului trecut. O lucrare specială, numai de istoriografie, a acestei problematici atât de complexe este încă așteptată de toți cei interesați în cunoașterea evoluției evenimentelor și a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Consulatul britanic, recomandând Departamentului de Justiție să pună în aplicare articolele capitulațiilor în toate cazurile de examinare a proceselor criminale intentate supușilor britanici, aceste reguli au fost întotdeauna respectate”. în alte rapoarte, Colquhoun prezintă atmosfera imediat premergătoare Unirii. El prezintă tendențios afirmațiile unor membri ai Partidei naționale, care înaintaseră un memoriu lordului Derby, în care relatau despre abuzurile care sar fi comis în țară. Colquhoun susține și că aceștia ar fi creat titluri fictive, atât pentru electori, cât și pentru cei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
colecțiilor unei biblioteci". București: Biblioteca Bucureștilor, 1999. * autoritate Cine este autorul? Cine este creatorul? Cine este editorul? * exactitate Informația este exactă? (aici este nevoie de un specialist, vezi rolul comisiei de achiziții) * imparțialitate Problemele abordate sunt corect prezentate? Sunt prezentate tendențios? Sunt prezentate discret tendențios sau cu subînțeles? * noutatea informației Cât de recentă este informația? * puncte de vedere Toate aspectele prezentate, văzute într-un tot unitar. * gradul de aprofundare Este o lucrare care abordează subiectul superficial sau în profunzime? * adaptare generală
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Biblioteca Bucureștilor, 1999. * autoritate Cine este autorul? Cine este creatorul? Cine este editorul? * exactitate Informația este exactă? (aici este nevoie de un specialist, vezi rolul comisiei de achiziții) * imparțialitate Problemele abordate sunt corect prezentate? Sunt prezentate tendențios? Sunt prezentate discret tendențios sau cu subînțeles? * noutatea informației Cât de recentă este informația? * puncte de vedere Toate aspectele prezentate, văzute într-un tot unitar. * gradul de aprofundare Este o lucrare care abordează subiectul superficial sau în profunzime? * adaptare generală Lucrarea este prezentată la
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
politică liberală, fiind ales deputat în perioada 1876-1888. În 1876 este primit în Societatea Academică Română (secția istorică). M. nu e, de fapt, un istoric. El este un gazetar cu o temeinică informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele pe care însuși confesorul le spune, cât și la mărturisirea pe care penitentul o face. Nu este exclusă posibilitatea ca mărturisirea unui penitent să fie formulată în mod tendențios cu intenție greșită, tocmai pentru a induce confesorul în această direcție a solicitării sau a abuzului, așa cum nu este exclus nici ca, din cuvintele confesorului, penitentul să înțeleagă altceva, eventual eronat, cu privire la sacrament și să le considere un tip de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialoghează cu Eol, cutreieră capitala apăsată de atmosfera ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios, forțat, este Împăratul Nix. Personajului titular, un despot sângeros, războinic, i se aduce un visător „ciumat” (altfel spus, un spirit nonconformist), de care se îndrăgostește împărăteasa. Ea își ucide soțul și se mărită cu Manuel, căruia îi dă și coroana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
alunecarea de la o minciună conștientă destinată celuilalt spre o apărare inconștientă care înșală eul. Jones (1908) sesizase și el dublul aspect al raționalizării, care poate fi destinată atât subiectului, cât și apropiaților acestuia. Frontierele dintre aceste două tipuri de justificare tendențioasă sunt destul de neclare. Deși se vorbește de raționalizare individuală, este important să semnalăm și existența raționalizărilor colective. Ideologiile cele mai nefaste oferă încontinuu astfel de exemple și fiecare epocă a știut să-și mascheze prin argumente pretins logice fanatismul, misoginia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]