845 matches
-
a unor flăcări galbene și albăstrui. O apă grasă și lipicioasă se evapora În sus, ca să cadă apoi sub formă de rouă sau ploaie, și plutea În jur un miros de pământ fetid, un damf de mucegai. Respiram mormântul, tartarul, tenebrele, mă năclăia o scursură otrăvitoare care curgea printre limbi de gunoi, de bălegar, praf de cărbune, nămol, cheaguri menstruale, fum, plumb, coji, spumă, păcură, negru mai negru decât negrul, care acum, iată, se lumina ca să lase să apară două reptile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru încă ceva vreme! Și să sperăm că Domnul-Dumnezeu o să ne apere, în mare mila Sa, pe noi ca și pe toți ceilalți, astăzi, precum ieri și precum mâine, de misterul, de neliniștea, de spaima, de vântoasele și de haosul tenebrelor și nopții... Apelul ciudat de rugător și de cazon al Șefului, se și îndeplini, fără vreo vorbă. În întunecime, cuminți, sfioși, cei doi tovarăși așteptau, cu ochii-nchiși, în tihnă și în înțeleaptă reculegere, scurgerea celor câteva minute, perioadă standard
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
decântece și nu așteaptă decât prilejul de a fi hrănit cu sânge omenesc, pentru a crește falnic, într-o noapte. Prinții trufași ai legiunilor demoniace, își înalță, rând pe rând, cu semeție, frunțile smolite. Cei Patru Călăreți damnați ai străfundului tenebrelor, avangarda hoardei nelegiuite a puterilor malefice, galopează și aceștia întracoace. Peste tot teamă, spaimă, disperare, trădare și groază, violență, vrajbă, hulă, desfrânare, erezie, ură, păgânism. Întrebarea este... Putem salva ceva? Pot fi opriți cei răi? Și cum? glăsuiește Bursucul. Îngerul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
exclusiv prin mijloace și prin contra-măsuri echivalente. Pentru locul vostru de baștină, necazul se vădește a fi și mai mare, iminent, căci aici va să fie teatrul nemijlocit, al înfruntării celei mai aprige cu putință, dintre Brațul Credinței și Brațele Tenebrelor, tentacule ale Satanei și ale sfetnicilor săi oculți, care vor trebui, pe rând, tăiate, dezmembrate! Eșecul nu este o opțiune. Dacă pierdem, omenirea este și ea etern pierdută. Iar pedeapsa ei irevocabilă, e binemeritată! Așa după cum a și invocat damnarea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de cerneală... Un falx. Un falx thracic, precizează Dănuț doct, numele instrumentului. Moartea! gândește Fratele. Deci, s-a terminat... Nu. Nu este Moartea. Este Astaroth! grăiește Îngerul. Sephirahul devorator de oseminte. Regina stolului de asasini. Ucigașul androgin suprem, din inima tenebrelor. Nici bărbat, nici femeie, ci personificarea urii și a unicei plăceri cumplite de a omorî, de a stârpi orice alcătuire binecuvântată de Creator, cu duh de viață! Întotdeauna am crezut că Moartea este aceea care îi călăuzește pe Cavalerii Apocalipsei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai adâncă. Misticul ne spune că dinspre transcedență se relevă o entitate cu care omul răutății seamănă mai intens decât se întâmplă cu ierarhiile organicului inferior. Astfel, clarvăzătorul ce ascede spre sfințenie indică ca terifiantă prezență comparativă un intelect al tenebrelor, o flacără a unui zeu răsturnat ce-și oglindește fardarea diabolică pe chipul celui rău. Acest ne-omenesc transcendent îl surprinde misticul în saltul său peste viziunea ateului pe care o acceptă ca reală dar insuficientă. Aici apare umbra demonului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în piept ca un pește proaspăt agățat în undiță. Privind fața lui Rozanov, vedea acum nu numai trăsăturile familiare, ci acel și mai familiar aer dominator și categoric, care părea chiar și în somn să stea de veghe. Și în tenebrele concentrate în sufletul său, George simți remușcare, regret, resentiment, frustrare, mânie și un jind aprig, acel aliaj de iubire și ură care poate constitui senzația cea mai dureroasă și cea mai degradantă din lume. În cele din urmă, se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
feminină ale cărei date sunt omniprezente, elemente ale morfologiei acesteia fiind identificabile la nivelul tuturor regnurilor. În poemul-manifest, cu care se deschide Cartea I, intitulată Lepre și sfinți (la care se adaugă Jurnal erotic - Cartea a II-a și Deasupra tenebrelor - Cartea a III-a), poetul apare ca un nonconformist incurabil, autodefindu-se: Eu sunt chiar ziua în flăcări. / Sunt ziua care din toate ia foc, în veacul mai mic decât mine, stimulat în această privință de tot ce compune o lume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cuvânt mai greu: diabolic...“ În mașină, pe când priveam năuc peisajul din jur, ca-ntotdeauna când mă trezesc în altă țară, Marco a continuat: „Se zice că toate orașele dintre două ape sunt locuri propice vrăjitoriei. Torino e unul dintre ele. Tenebrele lui sunt cu atât mai adânci, cu cât aspectul său pare mai rațional. Căci ce poate fi mai senin decât Alpii înzăpeziți pe care se proiectează spectral orașul? Și, mai ales, decât arhitectura lui riguroasă și clasică? În Torino poți
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Fierbinții ghimpi din tălpile rănite Mă´ntoarnă iar în cugetele mele. Colind buimac prin vechile ruine, Mă regăsesc pe un meleag bizar; Par toate rânduite așa de bine Și totuși, totul e un imens bazar. Muncesc să ies din a Tenebrelor capcană Privind prin ale vieții încâlcite rânduri, Infamelor fantasme le sunt hrană Și anevoie stau aninat de gânduri. Zăvor oi pune ferestrei spre Eter Și nu-mi mai caut Soarta printre Constelații, Mă depărtez de Haos ca de Lucifer Și-
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93383]
-
lung și auster în ceea ce privește certitudinile absolute, „rațiunea slăbită” este mai disponibilă să înfrunte problemele fără scheme preconcepute și fără pretenția de a epuiza profunzimea și bogăția realului în structurile rigide ale unui sistem. După epoca rațiunii solare, victorioasă asupra obscurității tenebrelor ignoranței și ale superstițiilor, reia forță și semnificație epoca evanghelică a unei conduite căutate „mergând pe bâjbâite” (Fap 17,27), al cărui model este misteriosul drum al magilor în noapte, călăuziți de lumina slabă a unei stele care din când
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ci un fel de nișă în peretele exterior al coridorului, mărginită de un enorm ecran curb turnat dintr-un metal atât de transparent, încât dădea impresia unei breșe regulate lăsată de constructori în carcasa navei. Dincolo de acest ecran se întindeau tenebrele spațiului. Grosvenor observase, distrat, că nava ajunsese la marginea micului arhipelag de stele; se mai vedeau doar câțiva din miile de sori ai galaxiei. Dădu să deschidă gura pentru a-i spune lui Korita că i-ar face plăcere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ce părea să vorbească atât minții cât și simțurilor sale. Grosvenor își tălmaci automat gândurile tulburi într-un limbaj familiar: - Celulele cheamă! Celulele se tem! Celulele cunosc, vai, durerea! În lumea Rimilor e întuneric. Depărtează-te de acest Rim... Umbre, tenebre, vârtejuri... Celulele trebuie să-l alunge... Dar nu au puterea. Era firesc să încerce o apropiere de ființa ieșită din beznă adâncă, fiindcă nu știau că-i un dușman... Noaptea e din ce în ce mai întunecoasă. Toate celulele ar vrea să dea înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a prieteniei care unește doi oameni animați de idealul datoriei față de patrie și de umanitate, în egală măsură. Pe de o parte, Francis Blake, ofițerul de informații din serviciul secret, cel care nu se dă niciodată deoparte în fața secretelor și tenebrelor, posesor al celor mai periculoase informații, pregătit, întotdeauna, să pornească în ajutorul prietenului său, ignorând pericolele, Francis Blake, cel devotat, fără echivoc și fără compromisuri, promisiunii unei lumi guvernate de bine, seninătate și justiție. Pe de altă parte, Philip Angus
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de izolarea într-un teritoriu aseptic al imaginației sterile. Dimpotrivă, chiar dacă nu este un ofițer al Majestății Sale, el posedă acea curiozitatea nestăpânită ce îl plasează în familia verniană a exploratorilor anglo-saxoni. Misterul îl atrage, irepresibil, după cum această propensiune către tenebre se întâlnește cu simțul justițiar pe care îl împarte cu prietenul său. Aventurile lui Mortimer nu sunt niciodată inocente. În fiecare dintre parcursurile sale se află, ascunsă, osatura principiilor pe care profesorul nu le poate negocia, niciodată. Știința este, în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
șirul de evenimente ce îi catapultează pe apărătorii umanității în miezul unei bătălii ce are ca miză viitorul Terrei și al Galaxiei. Urma acestui metal îi poartă pe Hugo Kala, Luc Orient și Lora către misterele junglei ce ascunde în tenebrele ei secretul ce desfide imaginația. După cum tot metalul fără de preț este cel care-i aduce către Occident pe Julius Argos și pe echipa sa de ucigași. Lucifericul Argos intuiește în metal potențialul unei puteri cu care poate subjuga umanitate, o dată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sa, în regnul epurat de patimă și de păcate al paznicilor Agarthei. Proza grafică a lui Manara recuperează un mit ce nu încetează să iradieze în imaginarul occidental, un mit ce este cu atât mai puternic cu cât luminează în tenebrele umanității seduse de proprii ei demoni. Agartha, cetatea care se află peste tot și niciunde, este numele ce desemnează această vocație a înțelepciunii de a oferi o cale de ieșire din labirint. Aparențele sunt înșelătoare, iar ceea ce oamenii percep a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
grafică a lui Micheluzzi este convocarea acestor spectre neliniștite și evocarea unei lumi care a fost. You only live twice (Bob Morane) Imaginarul postbelic occidental este marcat de fascinația aventurii. În paraliteratură, în cinematografie, în serialul de televiziune, suspansul și tenebrele atrag, irezistibil, un public cu experiența istorică a tensiunii războiului rece. Agentul secret și echipa din jurul său sunt reperele ce dau consistență și echilibru unui univers tulburat și imprevizibil. Realitatea secundă a culturii de consum compensează traumele cotidiene. În acest
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Aș fi vrut să-i răspund: „Firește că am citit Greața! Cum ai ghicit? Tată, ești cel mai fantastic critic literar din cîți cunosc!“. Părintele Houdot, care Îmi preda În anul acela franceza, notase sobru pe marginea compunerii: „Domnule, iată tenebrele În care se complace fiul dumneavoastră. Pace! Bucurie! Iubire!“. Houdot! Mi-l aduc aminte. Reluase deviza Însoțitorilor Sfîntului Francisc: „Pace! Bucurie! Iubire!“ doar spre a-l impresiona pe tatăl meu și a mă Înfunda și mai mult pe mine. Povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
făcea bulevardul Saint-Germain cu rue des Saints-Pères, un restaurant unde, le spusesem eu părinților, sînt sigur că venise Strindberg În timpul șederii sale la Paris - Strindberg care a fost uneori pentru mine ceea ce a fost pentru el Swedenborg: „Călăuza mea printre tenebre“ - și porniserăm o discuție asupra adaptărilor cinematografice ale pieselor lui Strindberg, Domnișoara Iulia a lui Alf Sjöberg și Dansul morții cu Erich von Stroheim, filme pe care tata le prezentase cîndva În cinecluburi, considerînd că eram prea tînăr ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
egoistă. L-am Întrebat pe Matthew dacă putem rămâne amândouă la el diseară, iar el a fost foarte drăguț și mi-a promis că ne va găzdui bucuros. Kitty strălucea de bucurie la gândul că-și va răpi prietena din tenebrele dramei Charlie și o va adăposti În frumusețea și liniștea Bel Air-ului. Desert Rose zisese că ar vrea să plece din rulotă; ei bine, Kitty Îi oferea o ieșire demnă, iar Charlie ar fi văzut că avea opțiuni mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
din gâtul acela al lui de girafă politehnică. Deși ciuruit ca o sită, avea puterea de a Întuneca lumina ce-l Înconjura, iar pe măsură ce mă mișcam, Îmi oferea, din perspective diferite, mereu alte bolți cavernoase ce decupau prim-planuri asupra tenebrei. Acum, În dreapta lui, aproape jos, lângă orizont, spre nord-est, răsărise o seceră de lună. Când și când Turnul mi-o Încadra ca pe-o iluzie optică, o fluorescență a vreunuia dintre ecranele lui puse vraiște, dar era de-ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
49. O cavalerie templieră și inițiatică 50. Eu sunt cea dintâi și cea de pe urmă 51. Când așadar un geniu cabalist 52. Un eșichier uriaș ce se Întinde pe sub pământ 53. Neputând să dirijeze pe față destinele pământești 54. Prințul tenebrelor 55. Numesc teatru 56. Prinse să sune din trâmbița strălucitoare 57. De fiecare al treilea arbore era atârnat un felinar 58. E alchimia o târfă castă 59. Și iau naștere astfel de monștri 60. Bietul prost! 61. Această Lână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reprezintă teritoriul 84. Urmărind desenele lui Verulamius 85. Phileas Fogg. Un nume care e o marcă de garanție 86. Acestora li s-a adresat Eiffel 87. E o coincidență curioasă 88. Templierismul e Iezuitism 89. S-a format În sânul tenebrelor celor mai nepătrunse 90. Toate infamiile artibuite Templierilor 91. Cât de bine ați demascat sectele acelea infernale 92. Cu toată puterea și groaza lui Satan 93. În timp ce noi rămânem În spatele cortinei 94. En avoit-il le moindre soupçon? 95. Adică Evreii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ocolit pe de-aproape. În păduri plutitoare-ai strigat prelung deasupra întîielor ape. Pasăre ești? Sau un clopot prin lume purtat? Făptură ți-am zice, potir fără toarte, cântec de aur rotind peste spaima noastră de enigme moarte. Dăinuind în tenebre ca în povești cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-1 beau din macii negri de subt pământ. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare lumina din ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarba cerului
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]