1,090 matches
-
În capitolul XIV este tratată problematică participării din dublă perspectiva: descriptiva și dinamica. Autorul începe prin a propune o serie de delimitări conceptuale, în vederea surprinderii cât mai exacte a fenomenului pentru că apoi, să realizeze o abordarea istorică a preocupărilor pentru teoretizarea participării. În felul acesta se crează o imagine de ansamblu asupra tematicii, permițând înțelegerea acestei realități organizaționale. În încercarea de a oferi o imagine panoramica asupra fenomenului, autorul stabilește dimensiunile participării, formele acesteia, prezintă un model al participării și o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de conștiință. Punctul de vedere deleuzo-guattarian poate fi considerat unul postuman, premergând ontologiei virtuale: umanul este considerat un element constitutiv al sistemului mașinic al lumii, în complexitatea ei dinamică. Prin intermediul acestei viziuni, se poate afirma că Deleuze și Guattari anticipă teoretizarea actuală a cyborgului. Adoptând direcția deleuzo-guattariană a mașinilor dezirante și a corpului fără organe ca osatură teoretică, capitolul de față nu analizează cyborgul în dimensiunea unui corp organizat - ca organism (structuri, granițe, organe și ierarhii precis definite, universal stabilite și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bioștiințelor și tehnologiilor. Criticând astfel de poziții ale spiritualismului tehnologic, respingem în primul rând ideea separării minții de corpul uman, idee susținută atât în scopul privilegierii raționalității asupra simțurilor și a dorințelor corporale, începând cu cartezianismul, cât și în scopul teoretizării posibilității de transmigrare a minții umane într-un creier artificial și în direcția teoretizării posibilității de destrupare, în orientarea tehnicofilozofică a transumanismului. Astfel, considerăm subiectul postuman o corporalitate empirică a simțurilor și o întrupare fenomenologică a percepțiilor la întâlnirea cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideea separării minții de corpul uman, idee susținută atât în scopul privilegierii raționalității asupra simțurilor și a dorințelor corporale, începând cu cartezianismul, cât și în scopul teoretizării posibilității de transmigrare a minții umane într-un creier artificial și în direcția teoretizării posibilității de destrupare, în orientarea tehnicofilozofică a transumanismului. Astfel, considerăm subiectul postuman o corporalitate empirică a simțurilor și o întrupare fenomenologică a percepțiilor la întâlnirea cu tehnologiile comunicaționale, o încorporare mentală a concepțiilor interfațate 22. Identitatea subiectului postuman este definită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cognitivă. Ceea ce trebuie să reținem din discursul critic al fenomenologului este faptul că procesul computării universale nu poate fonda subiectivitatea complexă și specifică umanului, iar avantajele tehnologiei cibernetice trebuie exploatate în termeni umani și fără entuziasm nesusținut în direcția tehnologismului. Teoretizarea „mașinii viziunii” de către Virilio (1992Ă, care generează posibilitatea unui „imaginar mașinic”, intră în consonanță cu ceea ce Deleuze și Guattari (1972Ă numesc „mașini dezirante”, metafora producerii dorințelor inconștientului mașinic. Mașinizarea este elementul-cheie în ambele teoretizări - pe de o parte în percepție
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fără entuziasm nesusținut în direcția tehnologismului. Teoretizarea „mașinii viziunii” de către Virilio (1992Ă, care generează posibilitatea unui „imaginar mașinic”, intră în consonanță cu ceea ce Deleuze și Guattari (1972Ă numesc „mașini dezirante”, metafora producerii dorințelor inconștientului mașinic. Mașinizarea este elementul-cheie în ambele teoretizări - pe de o parte în percepție, pe de altă parte în dorință -, dar și alte elemente leagă cele două discursuri. Unul dintre acestea este conectarea/cuplarea om-mașină, într-un cuvânt rețeaua, hibridă, și, la limită, extinctivă: perceptronul devine un soi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnic ambiant. Pe de altă parte, Deleuze și Guattari aplică principiile schizoanalizei „peisajului” tehnologic, schizofrenismul operând la nivelul „mașinilor dezirante” sub forma unui potențial eliberator al subiectivității dispersate printre tehnologii - „corpuri fără organe”. Genul proxim există în apropierea celor două teoretizări, așa cum există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la un model al modernismului avangardist în care umanul este raportat la tehnologie, fiind comparat cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor comunicaționale ale puterii. Teoretizarea acestei conștiințe diferențiale se adresează noțiunii de dragoste în contextul supraviețuirii și al rezistenței față de condițiile impuse de cultura transnațională a lumii dominante. Spațiile virtuale devin, în acest context, spații ale afecțiunii și ale grijii pentru celălalt, în special în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între celelalte fenomene. Am putea să plasăm pedagogia socială în cadrul politicii sociale... Nu se poate explica individul decât prin societatea căreia îi aparține”. Soluția sa: „...pentru a stabili această armonie între factorul educativ și factorii sociali, nu vom pleca de la teoretizări, pe cale logică și pe cale imaginativă, ci vom pleca de la studiul realităților. Îndeosebi ne vom îndrepta privirea asupra realităților românești și vom lăsa treptat-treptat doctrina pedagogiei sociale să se nască în chip spontan”. Se poate reproșa ceva, chiar astăzi, acestei concepții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
interzise. În aceste condiții, D. Gusti și-a dat demisia de la conducerea Fundației. Acțiunea sa, credea însuși profesorul - ne-o mărturisește H.H. Stahl - „nu mai putea fi ștearsă din istoria țării” (Stahl, 1981, p. 395). Au rămas consemnate intențiile, planurile, teoretizările acestui proiect, au rămas în conștiința participanților, în scrierile unora dintre ei, primele realizări. Participant activ, chiar de la inițierea acțiunii, colaborator apropiat al lui D. Gusti, Octavian Neamțu consemnează antrenarea a 3210 tineri și tinere, pe tot cuprinsul țării, la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atât de mult comportamentul, încât să facem în orice moment distincția între un comportament corupt și unul legitim. Indivizii exercitând diverse roluri și funcții au o libertate mai mică sau mai mare de alegere (puteri discreționare). Limitele acestor definiții și teoretizări au permis dezvoltarea unui nou tip de definiții ale corupției: definițiile instituționale. Acest tip de definiție are pretenția de a pune în relație conceptele de corupție sistemică din teoria politică tradițională (Aristotel, Platon) și concepțiile corupției individuale, bazată pe comportament
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Necesitatea de a-l rezuma e motivată, pe de-o parte, de multitudinea de sensuri atribuite transdisciplinarității și, mai ales, de confuzia, în context educațional, între transversal (crosscurricular) și transdisciplinar. Pe de altă parte, de faptul că există discursuri și teoretizări care citează perspectiva distinsului profesor, însă o preia eronat sau deformat. Cu tot riscul de a-l repeta pe autorul însuși, vom încerca, în cele ce urmează, o prezentare sintetică a acestui concept, așa cum apare el conturat în diversele cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de cea a postmodernității sau cea a transmodernității). PARADIGMĂ A COSMODERNITĂȚII
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
elevilor în acest an școlar. "Gestația" a durat destul de mult, căci familiarizarea și înțelegerea corectă a conceptului de transdisciplinaritate, în accepția lui Basarab Nicolescu, a fost destul de dificilă. Dar tocmai acest aspect conferă caracterul de pionierat al proiectului. Încercări de teoretizare și construcție a unui curriculum transdisciplinar au mai existat în învățământul românesc, dar nu în accepția conferită termenului de fizicianul român. Încercarea de a coborî transdisciplinaritatea de la teorie la practica didactică și de o experimenta concret, într-o școală reală
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lucru cu caracter reflexiv (și de feed-back) pentru a discuta concret cum ar putea fi introdusă în curriculum activitatea / tema respectivă (s-ar putea să fie mai ușor dacă se pleacă de la o situație particulară pentru a face generalizări și teoretizări mai apoi în ideea construirii unui curriculum trans etc.). Așadar, ar putea fi o idee ca, anul acesta, temele, respectiv, atelierele de lucru să fie doar un pretext pentru viitoarea construcție teoretică (care ar constitui și baza expertizei); cred ca
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pasiune. Arde în scris, ca și în sala de repetiții. Ca puțini regizori și actori. Și e momentul, poate, să ne oprim, nu pentru prima oară, asupra scuzei unor actori și regizori care cred că jocul pe scenă este străin teoretizărilor. Fals! Marii teoreticieni sunt, cum s-a dovedit, practicienii. De la Stanislavski, trecînd prin Michael Cehov, Artaud și Brecht, ajungînd la Grotowski, Brook, Măniuțiu sau Cătălina Buzoianu, poeticile teatrale s-au născut din experiența și meditația celor ce au creat spectacole
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sincron cu cel european, nu a fost un fenomen de imitație a școlilor simboliste franceze, ci manifestarea unei atitudini estetice moderne, născută din tentativa de a depăși romantismul minor, epigonic și idilismul rustic promovat de sămănătoriști. - Prima etapă (1880-1904): perioada teoretizărilor și a experimentelor. Gruparea formată la revista Literatorul și la cenaclul lui Alexandru Macedonski se ridică împotriva academismului junimist, a clișeelor și retorismului romantic posteminescian; primele creații simboliste: Al. Macedonski - Excelsior, 1895, Ștefan Petică - Fecioare în alb, 1902, Dimitrie Anghel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Se poate observa cu ușurință și de aici încercarea autorului de a concilia tradiționalul cu ceea ce era modern în epocă, adică de a transpune într-o mai veche perspectivă romantică noua experiență pozitivă, care aducea cu sine limitele tipului de teoretizare consacrat de științele exacte ale naturii. Ținând seama de aceste lămuriri ale autorului, ne simțim datori să analizăm modul în care se formează conceptele în cadrul procesului de cunoaștere, să stabilim rolul lor, clarificând deopotrivă și contextul psihic care le-a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
abia acum când capătă, ca Weltanschauung, conștiința istoricității și, drept urmare, își propune să reevalueze retrospectiv într-o Weltanschauungsphilosophie dimensiunea istorică a lucrurilor, precum și a construcțiilor metafizice -, filozofia își înțelege cu adevărat pluralismul un pluralism ce a existat, neîndoielnic, și înainte de teoretizarea lui prin intermediul unei metafilozofii. Am zice că abia acum, filozofia află că menirea ei este aceea de "a se autoîntemeia" perpetuu, printr-o raportare statornică la ceea ce îi asigură consubstanțialitatea: "enigma vieții și a lumii". Într-un asemenea demers creator
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pattern-uri de gândire/interpretare duce la haos social, economic și politic. Ceea ce a fost posibil cândva devine imposibil altcândva, pentru că lumea nu e statică, iar toată această dinamică umană și istorică schimbă condițiile în care putem acționa și condițiile teoretizării. Când spun "condiții" mă refer la toate posibilele condiționări pe care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor, le impun la un moment dat al istoriei. A acționa fără a lua în calcul o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întreg reprezintă o concepție metafizică idealistă de la începutul secolului al XXlea care susține principiul întregului asupra părților și al ireductibilității lui la suma elementelor componente) sau este o nulitate sui generis, alăturată nulității de drept comun. Autorul, abținându-se de la teoretizarea deplină a unei nulități holiste optează pentru o nulitate sui generis de drept societar, alăturat nulității de drept comun. Nulitatea societății comerciale nu încape în genul general de nulitate, fiind total diferită de aceasta. Cele două noțiuni se întâlnesc doar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este judecat plecând de la cunoștințele per sonale ale unui „judecător“, și nu de la o pregătire prealabilă a acestuia într-o școală de drept. De altminteri, asemenea școli nici nu există în țara Românească, iar dreptul nu constituie o disciplină aparte de teoretizare și conceptualizare așa cum s-a în tâmplat în Vest. Mitropolitul cunoaște atât Pra vila și scrierile Părinților Bisericii, cât și cutuma. Clericii soborului cunosc și ei Pravila, cel puțin datorită desei utili zări, dacă nu ca urmare a unei formări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asemănător numai există, pentru secolul al XVIII-lea, se poate constata acest lucru din atenția pe care boierii judecători o acordă fiecărui detaliu, în cercând să stabilească premeditarea actului și gradul de vinovăție al fiecărui protagonist în parte și din teoretizarea importanței sistemului juridic într-o țară civilizată, opusă barbariei. Pe de altă parte, transformările care au avut loc la nivel mental pot fi observate și din compararea cu un alt caz petrecut în secolul al XVII-lea, când femeia adulteră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la școală, ai descoperit încă ceva: complexitatea și profunzimea problematicii umanului. Caracteristici cognitive La cele descrise în etapa anterioară se adaugă plăcerea jocului funcțional al minții, echipată acum pentru un demers cognitiv complet. Rezultatul constă în tentative de angajare în teoretizări sofisticate, uneori pe baze speculative, o ”paradă” de intelectualist cu valoarea de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această ”furie” teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, îi va impune pe cei dedicați acestui drum. Este suficient să reluăm
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală? / 229 2. Doar dezacorduri? Două puncte de convergență în filosofia dreptății în distribuția serviciilor medicale / 237 3. De la serviciile medicale la determinanții socio-economici ai sănătății. Un nou trend în teoretizarea dreptății distributive în sănătate / 241 Bibliografie / 245 Indice / 261 Abstract / 267 Résumé / 271 Cuvânt înainte Analizele din acest volum sunt dedicate relației dintre dreptate și sănătate, mai precis distribuția serviciilor medicale o temă extrem de brizantă, de interesantă din punct de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]