538 matches
-
serviciilor sociale, ONG-urile sunt printre grupurile-țintă ce trebuie implicate în procesul de planificare, care cuprinde, în mod necesar, diagnoza problemelor sociale ale comunității locale și modalitățile de acțiune pentru soluționarea lor. Datorită atributelor unei organizații nonguvernamentale, cum ar fi teritorialitatea și implicarea în soluționarea problemelor comunitare, ONG-urile au capacitatea de a mobiliza dinamismul populației la nivel local. Implicarea ONG-urilor și a comunităților locale în procesul de luare a deciziilor la nivel local, care este denumit „procesul participativ”, cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impozite ad valorem; analitice și sintetice; de repartiție și de calitate. 3.3.3.2. Elementele constitutive ale impozitului a) Un prim element îl reprezintă faptul generator, adică actul sau evenimentul care creează impozitul; b) Sfera de aplicare a impozitului (teritorialitatea și subiecții impozabili); c) Așezarea impozitului (determinarea materiei impozabile); d) Calcularea impozitului, pe baza materiei impozabile și ratei de impozitare; e) Plătitorii de impozit și subiecții impozabili; f) Perceperea sau încasarea impozitelor prin plată directă, stopaj la sursă, vînzarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ales când e vorba de mintea bătrânilor. — Credeam că-și aleg o singură țintă. O singură victimă iar și iar până când... Am lăsat propoziția neterminată; stomacul meu nu era în stare să reziste la asta. — Asta e o marcă a teritorialității. Din când în când, câte-un ludovician - cel mai adesea un mascul mare și dur - se fixează asupra unei singure surse de hrană. Nimeni nu știe de ce fac asta. Ce încerc să spun e că nimeni nu știe foarte multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ușor să le scot din nou la iveală odată ce aveau să dispară. Îmi pare rău, am zis. Știu că vreți să ajungeți la ceva anume, dar nu... — Totul se reduce la asta: dacă vreți să studiați una dintre creaturile astea, teritorialitatea reprezintă singura dumneavoastră speranță. Dacă găsiți pe cineva care manifestă toate semnele grăitoare ale unor repetate răni provocate de un ludovician, puteți găsi rechinul. — Așa m-ați găsit și pe mine? — Angajatorul meu e foarte atent la tot ce mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fără... Am nevoie de-o echipă și de echipament. Nu e posibil fără... Cercul de lumină fu străbătut de valuri mici, precum ceaiul dintr-o ceașcă. Nimeni se întrerupse la jumătatea propoziției și făcu atent un pas înapoi de la margine. — Teritorialitatea, zise el. După tine a venit. După tine, nu după mine. A venit după mine. Am început să mă concentrez asupra personalității mele de Mark Richardson, am simțit tensiunea și greutatea expresiei schimbându-mi-se pe față. La distanță atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
reprezentând autoritatea publică care asigura implementarea și aplicarea la nivel regional a politicilor și Strategiei naționale în domeniul protecției speciale și integrării sociale a persoanelor cu handicap. ... Articolul 2 Inspecțiile se organizează și funcționează pe baza următoarelor principii: a) principiul teritorialității; ... b) principiul legalității; ... c) principiul colaborării; ... d) principiul respectării drepturilor omului și a demnității umane. ... Articolul 3 Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecției persoanelor cu handicap inspecțiile îndeplinesc următoarele funcții: a) funcția de control privind respectarea normelor legale referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166690_a_168019]
-
drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale Articolul 3 Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României. Personalitatea legii penale Articolul 4 Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării, dacă făptuitorul este cetățean român sau dacă, neavând nici o cetățenie, are domiciliul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
o manieră similară lui John Ruggie, Cox și Gill văd scopurile sociale ale statului ca fiind subordonate logicii de piață a capitalismului, separând economia de societate și producând o ordine mondială complexă în care există o tensiune crescândă între principiile teritorialității și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doar prin stat, sau să se bazeze pe el pentru o protecție violentă". Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe cînd
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care separă teritoriile între ele... Inventarea teritoriului de către oameni corespunde într-un fel socializării spațiului, înscrierii spațiului în structurile simbolice prin care el devine nu doar o formă, ci o formă dotată cu sens" (B.Lamizet, 1992:262). Cercetătorii fenomenului teritorialității consideră că instinctul teritorial (esențial la animale) își păstrează centralitatea și în comunicarea umană: "Manifestările sale s-au diversificat și nuanțat pe potriva evoluției raporturilor sociale" (M.Dinu, 1997:216). Relațiile pe care indivizii le întrețin unii cu ceilalți și cu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare" sau "microspațiu al întîlnirilor interpersonale", reținîndu-se în final termenul de pro-xemică. Proxemica investighează deci modul în care individul structurează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tendința de a se refugia într-o cochilie, de a se izola. Elementele cele mai fixe au căpătat primele statut teritorial. Întîi au fost ocupate paturile, apoi locurile la masă și după aceea scaunele" (J. Corraze, 1988:175). Dominarea și teritorialitatea fac parte dintr-un continuum, prin care se evită confruntarea directă și permanentă dintre indivizii unui grup. 9.6. Proxemică și pattern cultural Dacă unele corelații proxemice sînt întîmplătoare, generate de un anumit context (de pildă, un zgomot puternic sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută certitudini subiective suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc teritorialitatea spirituală a economicului. Pentru această misiune, Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie predictivă, mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alte cuvinte știe că acolo se poate apăra cu ușurință de imixtiuni, căci și la acești deficienți mintali este valabil principiul, probabil înnăscut, că primul ocupant are prioritate și că dreptul său trebuie respectat". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 110) Dar teritorialitatea trebuie privită în contextul mai larg al nevoii de adăpost, deci de stabilitate și de identificare a indivizilor cu specificul adăpostului respectiv. O formă de luare în posesiune a unui adăpost este aceea a "marcării" lui, adică a individualizării prin
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cea tehnologică se află prin urmare o relație de conectare și de reversibilitate. De exemplu, utilizatorul Internetului este un nomad, un „barbar” hoinărind între două spații, cel digital și cel fizic, conturând prin însăși traiectoria discontinuă a perindărilor sale o teritorialitate virtuală, intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată filmată pe peliculă. Ca un alt exemplu, Mona Hatoum produce în 1994 „Corps étranger”, o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal Organs of a Cyborg”, divagând vizual-scriptic pe tema implantului și a augmentării chirurgicale (vezi Prophet și Hamlett, 2000, pentru astfel de ilustrăriă. În această direcție, diverse expoziții se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86, odată cu prima interacțiune sau contact dintre cele două elemente, în timp ce Maior setează anul 105, momentul în care se produce suprapunerea dintre latinitatea romană și teritoriul dacic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]