518 matches
-
a convins-o să-l declare domnitor ereditar. Fără consimțămîntul Porții sau a marilor puteri, actul acesta avea însă o mică valoare reală. Drept urmare, Miloš a pornit să-și consolideze domnia în țară. Curtea Supremă Națională de Justiție a fost ticsită cu adepți ai cneazului. El s-a asigurat și de atitudinea favorabilă lui a autorităților comunale, numindu-i personal pe oborcnejii fiecărei localități și plătindu-le un salariu; adunările locale au fost private de autoritatea de care se bucurau înainte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
umplea hainele de praf și de pământ. Mă usturau ochii, încât abia mai vedeam. Cum să evit fenomenul? Cum să mă feresc de invazia agresivă a prafului, a țărânii, a pământului? Iar mă aplecam, iar scoteam din arătură două cotoare ticsite de pământ, atât de grele, încât eram aplecat în față mult, cocârjat, în semn de totală supunere, ca în fața unui zeu nemilos de hotărârea căruia depindea, la cel mai mic semn -, viața ori moartea mea. Scuturam și băteam cu nădejde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
orașului. Am trăit teroarea perpetuă că vom fi trimiși în lagăre de exterminare - se spunea că Romanul era pe lista orașelor de unde evreii aveau să fie trimiși în lagăre. Amintirile sunt de neșters, de neuitat. Trenurile morții, vagoanele de vite ticsite de evrei care plecau spre lagăre și doamna Agarici, binecuvântată să-i fie memoria, o boieroaică, mama unui mare pilot... R.P. Horia Agarici, supranumit „salvatorul Constanței“, aviatorul care a doborât trei bombardiere sovietice... A.R. ...exact ...doamna Agarici, care, sfidând
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în kibbutz, cât și acum. Chiar când făceam muncă de chelner, sau conduceam un tractor, sau culegeam mere, puteam, ori de câte ori doream, să fiu singur cu mine. Și când simțeam nevoia să scriu, mă retrăgeam în cămăruța mea, foarte mică și ticsită de cărți, și acolo eram pe propria mea planetă. Și apoi, cred că unui romancier nu-i strică să ia parte, o dată pe săptămână, la o ședință de comitet pentru planificarea și pro iectarea unor noi construcții. Nu-i strică
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile de plastic ticsite de cursuri, dicționare, caiete mari, zeci de cărți, sute de fișe vârâte în plicuri au fost calabalâcul meu de studentă la română-franceză. Adevărul e că, în tot acest timp scurs între 4 și 22 de ani, între grădiniță și Filologie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
unei secții care abia se construia. Din lipsă de spațiu, lucram cu toții într-un birou. După darea în folosință a noii secții am rămas singur. Mi s-a părut dintr-o dată biroul gol, gol și pustiu, acel birou care era ticsit de ingineri la ora cînd ne adunam cu toții, așa de ticsit, că noi, băieții, din lipsă de scaune, stăteam pe cîte un colț de birou. Era o primăvară ca acum, cu zile capricioase, mai ales zile cu viscol, și fetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu toții într-un birou. După darea în folosință a noii secții am rămas singur. Mi s-a părut dintr-o dată biroul gol, gol și pustiu, acel birou care era ticsit de ingineri la ora cînd ne adunam cu toții, așa de ticsit, că noi, băieții, din lipsă de scaune, stăteam pe cîte un colț de birou. Era o primăvară ca acum, cu zile capricioase, mai ales zile cu viscol, și fetele, în pufoaice strînse la piept, se întorceau înfrigurate de pe șantier, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scurt sau un „vreau“. Când ajungem la partea în care Suze și Tarquin trebuie să-și împreuneze mâinile, Suze îmi dă buchetul ei, iar eu profit de ocazie ca să mă întorc și să arunc o privire rapidă adunării. Locul e ticsit la maximum, sunt și oameni care nu au loc să se așeze. Sunt foarte mulți bărbați viguroși cu kilturi și foarte multe femei cu sacouri de catifea, Fenny e însoțită de toată liota ei de prieteni din Londra, și toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ești sigură? Mă uit stresată la maxim spre burta ei. — Bex, du-te odată! Nu pot să cred. De ce naiba pun raionul de bebeluși exact în fundul magazinului, la un kilometru de ușă? Pe bune, ce rost au toate etajele astea ticsite cu tone de țoale idioate, farduri și genți, care nu interesează pe nimeni? După ce urc și cobor pe vreo șase scări rulante, în sfârșit îl găsesc și mă opresc, cu limba ieșită de un cot. Mă uit în jur, nedumerită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Intru în lift și urc la etajul trei - și, în clipa în care pășesc afară din lift, mă simt chiar mai liniștită. Aici e o altă lume. E o cu totul și cu totul altă lume decât cea de la parterul ticsit de turiști. E un paradis. Etajul e extrem de spațios și de liniștit, cu vitrine cu oglinzi în partea de sus, pline cu argintărie, porțelanuri și sticlărie fină. E o lume a luxului pașnic. O lume a oamenilor cultivați și strălucitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dispărut. Unde a plecat? Cobor în fugă scările, fără să mă mai obosesc să aștept liftul. În clipa în care intru în magazinul de la parter mă uit disperată în jur, căutând cu privirea o licărire roz. Dar întregul etaj e ticsit până la refuz cu o revărsare de turiști entuziasmați, care vociferează veseli. Hainele lor colorate modifică vizibil peisajul. Îmi croiesc loc printre ei, cu respirația întretăiată, încercând să mă conving în gând că Alicia nu-i va spune nimic lui Robyn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Coloane din marmur) prin iarb). Capiteluri c)zute servesc drept scaune de gr)din). Nu trebuie decât s) scormonești puțin p)mântul că s) g)șesți fragmente de oale, buc)ți de statui, picioarele unui satir dansând. Pe marginea rafturilor ticsite cu c)rțile lui John sunt multe asemenea relicve. Pe biroul aglomerat se afl) o fotografie Înr)maț) a fiului s)u decedat, cu o barb) mic), la fel ca a lui John, zâmbind cu aceeași c)ldur) ca si
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu apă fiartă - să dezghețe grămăjoara solidificată ce obtura atât de necesara gaură a cheii. O farsă de o simplitate diabolică, într-adevăr... * Prea multe amintiri cu lecții de pian pentru un nedăruit ca mine! Nu mai sunt în apartamentul ticsit cu lucruri vechi și scumpe al profesoarei de pian a copilăriei mele, nemțoaica aceea nesuferită, ci într-un fel de chilie... Pereți albi, curați, absolut goi; în cameră nu se află decât un pian negru și două taburete; pe unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
1971 până spre începutul primăverii anului următor Doina (v. mai sus) nu se simțise deloc bine. Multe am pătimit în acele luni... Îmi aduc aminte de o după-amiază de așteptare nesfârșită, la o policlinică cu plată, într-o sală uriașă, ticsită de lume, de parcă ne-am fi găsit într-o gară. Abia în martie, când, printr-o relație, am ajuns la un doctor cu multă experiență de la „Caritas”, starea Doinei a început să se amelioreze și eu să mă mai liniștesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
râs în moarte, moare stricându-se literalmente de râs; la câțiva pași de el, un alt soldat, mort, își expune, strident, râsul său mineral. Războiul descoperea o nouă formă de moarte: moartea veselă (Arsenal). Iată, în același film, un tren ticsit de trupe - deraiază. Obiectivul urmărește insistent alunecarea unui acordeon-șarpe care se desface și se strânge succesiv, parcă simulând convulsiile unui muribund. În apropierea instrumentului muzical devenit, în fine, inert, în spasmele morții degetele omului care cântase până nu de mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ofereau privirilor noastre chipuri înnegrite de funingine, iar lacrimile căci regele Umberto era foarte iubit de nepoții și apropiații săi desenaseră rîuri palide pe aceste fețe de coșari. Pentru a ajunge la Panteon, cortegiul trebuia să coboare pe Via Nazionale, ticsită de spectatori cățărați pe scările ridicate chiar pe trotuar sau pe terasele caselor. Este greu de știut care a fost cauza primei panici ce a cuprins mulțimea și a rupt cortegiul în dreptul Palatului Băncii Naționale. Să fi fost petarde aruncate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite./ Când orice osândit Își duce la groapă câte un amic/ Fără de preot, făr’ de cruce și neavând pe el nimic./ Dau caraliii de-nțeles că vom urma și noi curând/ Că altceva n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anunțat că mă va căuta și mătușa Catrina. Așadar, audiatur et altera pars... Am vizitat-o pe mătușa Marința. De data asta mi s-a părut bătrînă și obosită. M-a poftit în casă. Am trecut mai întîi prin tinda ticsită de obiecte vechi, fără importanță, de care refuză să se despartă. Camera în care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau pe mai știu eu ce, numai că la baza lui nu se observă nici o intrare. Turnul este atât de înalt, încât trebuie să treci podul vechi spre sud ca să poți citi cifrele de pe cadranul ceasului. Piațeta de nord e ticsită cu clădiri din piatră și cărămidă, dispuse în formă de evantai. Nici o clădire nu se deosebește de cealaltă. Nici una nu are vreun ornament sau vreo plăcuță indicatoare. Porțile par sigilate. Nu vezi pe nimeni intrând sau ieșind. Să fie acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe Seiko Matsuda. Police sunt cei mai grozavi. Nu mă satur de ei niciodată. Îmi place și reggae. Vouă vă place? — Da. După ce-a terminat Police, ne-a pus un album de-al lui Bob Marley. Bordul mașinii era ticsit cu casete. Eram obosit, mi-era frig și somn. Nu prea aveam chef de muzică, dar îi eram recunoscător taximetristului că ne-a luat. Mă uitam la el cum stătea cu mâinile pe volan și-și mișca umerii în ritm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca un exces În minus, ca o retragere: o modernitate Îmblînzită, devitalizată: degrebată de conflicte, degrevată de obligații: o modernitate soft. Ultrași soft sînt Însă complementare, pentru că fiecare particulă este asociată unei alte realități: ultramodernitatea este aceea a civilizației materiale, ticsite de obiecte, corelativă agoniei tuturor realităților culturale al căror principiu se sprijină pe diferența dintre vizibil și invizibil. Adevărul literaturii, acela niciodată dezvăluit tocmai pentru că locuiește În limbajul literar, În interiorul unui limbaj de ne-explicat, a ars și a lăsat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la rangul de ființe. Apoi, pentru că, mai puțin erou, chiar și la modul acesta cinic, decît s-ar vrea, personajul are nevoie de un loc pe care să-l poată locui fără consecințe notabile, interșanjabil și, pentru că Îl vrea confortabil, ticsit de lucruri. Dat afară din istorie, acest personaj aflat În pragul execuției de către călăii Noului Roman a Început să semene cu noi - cu europenii trecuți, În război, printr-o mult mai reală primejdie a exterminării fizice. Nu știu dacă o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
potere de care dispunea poliția moldovenească de pe atunci, au reușit să-i prindă și să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai la puțini
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ascunși evrei și unde locuiesc”69. Scopul principal al membrilor acestor bande românești, majoritatea neidentificate, a fost jaful și nu maltratarea. Și, Într-adevăr, s-au ales și cu bunuri numeroase, pe care cu greu le-au târât pe străzile, ticsite de „concurenți”, soldați români, germani, jandarmi, polițiști și alți jefuitori ca și ei. Au fost necesare tot felul de stratageme pe care numai cei care trăiau În România puteau să le inventeze și să le aplice. Femeile din aceste bande
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sub motiv că erau în căutarea soldaților sovietici, a comuniștilor și evreilor. Loviturile cu patul armelor și bătaia sălbatică a tuturor, indiferent de vârstă și sex, erau însoțite de amenințări cu execuția imediată. Tot ce vedeau ochii lor avizi era ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]