725 matches
-
casele, nu aveau inventar de avere mobilă și imobilă, nu au biroul populației înființate, au dat bani comitetelor școlare fără chitanțe, activitatea notarilor defectuoasă. Am interzis deschiderea cârciumilor în zile de târg, am dispus campanii de deratizare pentru epidemii de tifos. Sunt necesare dispensare, iar școlile au nevoie de reparații. Nimeni nu se manifestă politic: condamnarea lui Codreanu este primită cu satisfacție de părinții tinerilor care au simpatizat cu Garda, doar intelectualii îl regretă. Populația este mulțumită de măsurile guvernului. Administrația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
grăbită. Din Basarabia și Bucovina circa 25000 de evrei au fost întorși și așezați în lagăre de tranzit înființate la Secureni și Edineț (județul Hotin), Mărculești, Vertujeni (Basarabia). Situația evreilor din lagăre era extrem de grea, evreii fiind afectați de boli, tifos exantematic, foamete. Marele Pretor al Armatei a ordonat Inspectoratului de Jandarmi Transnistria să pregătească lucrările în vederea deportării peste Nistru a tuturor evreilor din lagărele de tranzit. Deportarea evreilor din lagărele de tranzit s-a desfășurat între 16 septembrie 1941 și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1937-1942 a fost internă, prin concurs, a Eforiei Spitalelor Civile București. Revenită în Iași în decembrie 1944, cu prima caravană organizată de Ministerul Sănătății, a lucrat ca medic secundar la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, în plină epidemie de tifos exantematic și febră recurentă. În cursul anului 1945 a condus un centru de reabilitare a copiilor victime ale foamei din Moldova (CARS). A început activitatea didactică în anul 1945, în cadrul Clinicii Infantile din Iași condusă de prof. dr. I. Nicolau
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
București, Sofia, Belgrad, făcând cunoscute, cu competența sa, preocupările științifice ale școlii dermatologice ieșene. Din 1963 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. În perioada 19441945, în calitate de medic al Echipei militare de deparazitare, a luat parte la combaterea epidemiei de tifos exantematic. Prof. univ. dr. doc. Virgil Costea s-a stins din viață în ziua de 24 martie 1990, în Clinica Dermato-venerologică din Iași, pe care a slujit-o trei sferturi din viața sa, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
călătoreau pe acoperiș ne ajutau să ne distrăm și mai bine, Încercând să folosească, fără succes, ventilatorul compartimentului nostru ca toaletă. Fratele meu, care era un actor de primă mână, a reușit să simuleze toate simptomele unui caz grav de tifos, ceea ce ne-a folosit când, În sfârșit, ușa a cedat. În zorii celei de-a treia zile, la o scurtă oprire, am profitat de o perioadă de acalmie a acelei vesele activități, ca să iau o gură de aer curat. M-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de unde îl secundau, dascăli și cor redus, la ținerea slujbelor. și în sărăcia și nevoia acelui timp erau foarte multe înmormântări. Sărăcia deschisese un al doilea front despre care cărțile de istorie nu prea scriu. Se murea pe capete de tifos, de febră tifoidă. Între adevărurile care mi-au apropiat sătenii, copiii au fost cele mai frumoase. Venise de la București sau de la județ, nu mai știu exact de unde, o comisie de cercetare a stării copiilor înfiați. În Bichigi foarte multe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și mulți alții. La serviciul de igienă și profilaxie a venit un nou comandant, colonelul doctor Florescu, ofițer activ, deosebit și ca om și profesional Tocmai ne pregăteam să plecăm pe front când a izbucnit în județul Teleorman epidemia de tifos exantematic. Înarmați cu răbdare, exigență și o etuvă enormă, am pornit prin comune, conduși de doctorul Burcuș, pentru a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-le m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. - Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai veniți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea ravagii printre soldați, ofițeri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea ravagii printre soldați, ofițeri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din când în când, mai dormeau la el în cameră, pe podele, și doi lucrători de la Arsenal, ajutoarele lui, toți bucureșteni „șmecheri”, pe care nu-i prea aveau la stomac gazdele noastre. În asemenea îmbulzeală nu e de mirare că tifosul exantematic a pătruns și în căsuța dintre zarzări: bătrâna proprietăreasă a [15] murit repede repede, vecinul de la Arsenal era gata-gata să se prăpădească, scăpând ca prin minune, slab și galben-străveziu, dar noi, îngrijiți, spălați și curățați de mama, am scăpat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
luat mai multe lucruri decât musafirii germani - o prietenă a mamii s a hotărât să ne evacueze lucrurile și să le ducă la ea acasă, departe, în cartierul străzii Raion. Iar cum cei din București aflaseră despre cumplitele secerări ale tifosului exantematic, oamenii au mai întrebuințat pentru ei tot ceea ce se putea folosi și în special rufăria, căci cine se mai aștepta să ne întoarcem?... După o călătorie de șase zile și șase nopți, am ajuns cu toții, spre seară, în Gara de Nord
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și „tu” numai pentru că aveau o tresă de sublocotenent pe umăr, deși „tu” fuseseși student și-ți făceai stagiul militar pe când îl purta pe el maică-sa în pântece, amenințarea aproape zilnică cu tunsul părului - deși toată lumea știe că păduchii tifosului exantematic nu se împacă deloc cu chica omului -, și atâtea altele pe care mi-e silă și să le mai amintesc! Cinci luni încheiate a durat acest calvar, până ce, în urma unui ordin al Marelui Stat Major, acei ce mai fuseseră
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mereu i-a mers bine, fie datorită intervenției providențiale a vreunui superior aflat în trecere, care trecea cu vederea această lipsă, fie datorită promptitudinii lui Calabria de a aduce explicații valide. Caporalul Calabria În 1895 a izbucnit o epidemie de tifos printre soldați. Trebuia intensificată asistența acestora prin orare suplimentare. Medicul ofițer, pentru a nu fi constrâns să facă alegeri nedrepte, a adunat compania pentru a-i trage la sorți pe cei care ar fi trebuit să fie repartizați acestui serviciu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de exemplul său, și alți soldați au înaintat, îndepărtând superiorilor greutatea alegerii. După un an de serviciu în acest sector special, îndeplinit cu generozitate și pasiune, fără a ține cont de orar, de oboseli, și Giovanni s-a îmbolnăvit de tifos. Cu acest prilej a putut constata afecțiunea și recunoștința superiorilor și a camarazilor săi. Toți i-au fost alături, cu amabilitate și gentilețe aparte. După 40 de zile de zăcere, a ieșit vindecat din spital. A părăsit spitalul cu o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la școală în haine care nu-i aparțineau; considerația proastă din partea anumitor profesori de-ai lui și, de aici, lipsa de încredere în el însuși; timiditatea excesivă, nesiguranța, nevoia de un îndrumător puternic; caracterul lui sensibil, treptat devenit hipersensibil; consecințele tifosului căpătat în timpul serviciului militar. A doua fază: perioada marii încercări (dec. 1949 - 20 mai 1951) Până pe 27 martie 1949, în procesele-verbale ale Consiliului General al Congregației nu se află nici o aluzie la maladia lui don Calabria. Se vede că nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
maică, stabilită mai tîrziu în România, la sugestia fratelui meu, urma să fondeze Sanatoriul model din București ca să-i îngrijească pe holericii din Campania din 1913 în lazaretul de la Dunăre și în timpul războiului din 1916-1918, la Iași pe bolnavii de tifos exantematic. A murit acolo, în brațele reginei Maria, odihnindu-se acum în pămîntul românesc pentru care și-a dat viața. Întîmplarea, totuși, a permis corpului consular să meargă să vadă la fața locului ce rămînea dintr-un sat după trecerea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
el toate spaimele îmi păreau ridicole, dispăreau. „Dom’ Costică - mi-a spus Zahari, cumnatul lui Radu - o întîmplare ca asta, să moară doi dintr-o casă în mai puțin de o săptămînă, nu s-o mai pomenit pe la noi de la tifos încoace, așa că ar merge la ziar!” Nu i-am răspuns, supărat că vede în ea doar „faptul divers”. În fața tăcerii mele s-a simțit obligat să adauge: „Nu-i nevoie s-o scrii mata; scriem noi o anonimă și-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
V.), care avea 16 ani. Fără bani la el, acesta a folosit trocul: a dus la schimb pere contra știuleți de porumb. Un știulete - o pară! S-au dat și ajutoare. Ei, trei copii orfani de tată (care murise de tifos pe 5 aprilie 1945) și mătușa, au primit 25 kg de grăunțe. Tata - numai două. Ca să le poată măcina, le-a pus laolaltă cu ale lor. *Astăzi (joi, 8 mai) va fi înhumat mareșalul Iosif Broz Tito. Începînd de duminică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
G. Sofronie, profesor de Drept Internațional este fiul pr. Sofronie din Tg. Lespezi și elevul tatălui meu. A fost prof. la Universitatea din Cluj și apoi la Academia Comercială din București. Tatăl său a murit În primul război mondial de tifos exantematic. Cred că mai are În viață o soră sau două, a căror urmă o puteți lua de la Lespezi. 4. D-na Maria Luiza Ungureanu nu a mai dat nici un semn. Regret! Îi pregătisem câteva lucruri care sigur ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
D. a absolvit la București Facultatea de Litere și Filosofie, după care s-a consacrat, din 1909, gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură de sfinți și dau
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
ale lui Gabriel Seailles, ce fusese și mentorul Iuliei Hasdeu, zăbovește în muzee, în biblioteci, în cafenelele literare. În primul război mondial, ca voluntar, participă la atacul de la Turtucaia și se pregătește pentru a fi trăgător aerian. Îmbolnăvindu-se de tifos, nu-și realizează visul de a zbura. Însă realitățile frontului intră într-o piesă, Drapelul, jucată la Ateneul popular din Onești (manuscrisul s-a pierdut). În 1914, la moartea lui Mircea Demetriade, îndrumătorul și prietenul său mai vârstnic, necrologul scris
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
scris... (1911), Peste Dorna (1912), Ochiul dracului (1914), Prăbușirea tronurilor (1914), Moara din Repezeanca (1916), Pe căile profeților (1916). Mobilizat, C.-N. a făcut campania din 1916. Scrie, de asemenea, destul de frecvent, la „Viitorul țării” și „România”, dar bolnav de tifos, moare curând în spital, la Iași. Mai târziu osemintele îi sunt mutate în cimitirul militar Ghencea. Deși la început se inspiră exclusiv din mediul rural, C.-N. nu e încurajat de N. Iorga ori de G. Ibrăileanu, ci de M.
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
ele nu au fost în sine suficiente, deoarece mulți au pierit, în ciuda accesului la rații mai mari de hrană, credință în Dumnezeu și legăturii puternice cu ceilalți. Deși înfometarea și bolile i-au răpus pe mulți, așa cum a fost cazul tifosului din iarna 1945-1946, bolile puteau fi în același timp biletul spre libertate, așa cum au fost pentru cei care au plecat în 1945-1946 cu „vagoanele de bolnavi”. Cei mai mulți dintre deportați au fost însă forțați să îndure 2-5 ani de muncă grea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]