1,264 matches
-
mandi. Presupunând că este bolnav, oamenii îl evită, dându-se la o parte din calea lui când îl văd venind. Se oprește să-l vadă pe vânzătorul de dulciuri care face jalebi, introducând bucăți rotunde de cocă dulce într-o tigaie imensă, cu ulei încins. Scoate apoi bucățile prăjite cu un polonic mare, le trece prin zahăr caramelizat și le prăjește din nou. Le introduce, le prăjește, le introduce, le prăjește. Arată nespus de bine. Disperat, Pran se năpustește asupra dulciurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zona asta este în siguranță, deocamdată. Cât despre restul, nu se știe nimic. Dimineața, hijra îl pun la muncă. Mătură podelele, cu sariul care-i atârnă pe jos, iar jupele ce i se ridică pe spinare. Curăță tacâmurile și freacă tigăile, alege orezul. Este prima oară când spală podele. Este prima oară când cineva îl pune să curețe tigăi. Picioarele pe care le masează (picioare de hijra cu brățări de argint și unghii lungi, curbate) mișcă din degete parcă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
muncă. Mătură podelele, cu sariul care-i atârnă pe jos, iar jupele ce i se ridică pe spinare. Curăță tacâmurile și freacă tigăile, alege orezul. Este prima oară când spală podele. Este prima oară când cineva îl pune să curețe tigăi. Picioarele pe care le masează (picioare de hijra cu brățări de argint și unghii lungi, curbate) mișcă din degete parcă pentru a-i aminti că totul s-a inversat în viața lui. Îi este rușine, dar este atât de șocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un amestec zemos de orez cu dal, din farfurii mari, de oțel. Au pielea închisă la culoare, tăbăcită. Sunt oamenii unui trib. Două dintre femeile lor, așezate pe jos, cu urechile, gleznele, brațele și nasurile împodobite cu argint, curăță niște tigăi, vorbind în șoaptă. Ochi gălbui, dați peste cap, privesc de jur împrejur, apoi se fixează cu o curiozitate impersonală asupra nou-veniților. Femeile își trag voalul sariului peste cap și se uită în altă parte, apoi lasă ochii în jos supuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o intrare cu o lanternă roșie de hârtie. Trec de o perdea de mărgele, intrând într-o încăpere cu tavanul jos, întunecoasă. În spatele unei tejghele, bărbați cu coadă și jachete albe cu gulerul înalt, taie legume și le învârt în tigăi de fier. Este mult fum și zgomot. Mesele sunt înghesuite în întuneric. Este primul restaurant chinezesc pe care-l vede Jonathan și nu-i place deloc. Chiar o să mâncăm în acest loc? întreabă. Nu i se pare locul potrivit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care să aibă probleme cu asta. Respir adânc și îi dau ultimul avertisment: Când vei iubi un bărbat, te vei schimba. Îți spun din experiență, suferința este insuportabilă. Vei simți cum inima îți e prăjită pe toate părțile într-o tigaie încinsă. — În cazul ăsta, mai bine o să am grijă să nu mă îndrăgostesc. — S-ar putea să nu poți controla lucrurile. — De ce? — Păi, pentru că a trăi înseamnă să iubești - cel puțin asta este valabil în cazul meu. — Și ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
adus în sală pe o masă de fildeș purtată de șase eunuci. Ochii lui Nuharoo strălucesc ca aceia ai unui copil curios. După șase straturi de ambalaj, apare și darul. E o piersică enormă cioplită din lemn, mare cât o tigaie. De ce o piersică? întreabă Nuharoo. E o glumă? — Deschide-o! o îndeamnă împăratul. Nuharoo se ridică din jilț și dă ocol piersicii. — Dă la iveală sâmburele, îi spune Majestatea Sa. În sală se lasă liniștea. După ce Nuharoo se învârte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tobe și gonguri și de întreaga bucătărie. Aproape de coada șirului sunt camere-garderobă și camere de toaletă ambulante. Pedestrași ghidează caii și măgarii care transportă lemn de foc, carne, orez și legume în coșuri adânci, alături de ustensile de bucătărie, oale și tigăi. La coadă se află șapte mii de cavaleriști, conduși de Yung Lu. Când trecem de ultima poartă, ochii mi se încețoșează de lacrimi. Magazinele de-a lungul străzilor sunt abandonate. Familii întregi fug precum niște găini fără cap, cărându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
parfumul meu. — Vă iubesc atât de mult, doamnă, șoptește eunucul iar și iar. Ochii mei îl văd pe Yung Lu. Mă ia cu el pe cal. Precum soția unui stegar din vechime, mă agăț de pieptul lui, între oalele și tigăile zornăitoare care se lovesc de șa. Ne mișcăm amândoi într-un ritm perfect. Mergem printr-o sălbăticie fără sfârșit. Corpul meu se liniștește ca oceanul după furtună. Fără să aprindă lumânarea, An-te-hai se dă jos din pat. O șuviță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de floarea-soarelui din Balta secată de comuniști, picaserăm vreo cinci inși zdraveni, pe nepregătite - tractorul care trăgea remorca de albine furioase se Împotmolise Într-o băltoacă - În casa stuparului. Femeia tăiase la repezeală un pui cam slăbănog și azvârlise În tigaie cele câteva ouă pe care le găsise În cuibare. Eram mulți și mâncarea puțină. Nici pâine nu aveam, că În vremurile alea țăranii trebuia să alerge la oraș ca să-și cumpere ori să-și spargă capetele când venea camionul brutăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
legată de pat, și voia să-l vadă neapărat; frații și surorile nunteau; tatălui altuia i se furaseră caii - și nici măcar nu erau ai lui, ci ai CAP-ului, Încurcătură mare, Îi căutase cu Miliția până și prin oalele și tigăile țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o mare tulbure și stranie, din care ieșeau la suprafață coroane de copaci - mai ales sălcii și plopi - și pămătufuri de trestie. Marea Întindere nu aparținea nimănui și, din pricina vânatului și a peștelui care aproape că le săreau În tigăi, oamenii erau priviți - nu fără temei - ca niște neiubitori de muncă și lasă-mă să te las, cheflii și neisprăviți. Paradisul În care trăiau, poate, Încă de la Facerea lumii, s-a curmat brusc, În câteva amărâte de luni. Dunărea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de pe deal și cei ai rudarilor din josul coastei dinspre Dunăre a satului. Echipele, alcătuite din câte cinci combatanți, sosesc Înarmate cu tot soiul de tinichele vechi, dintre care cele mai apreciate de către publicul spectator avid de senzații tari sunt tigăile cu coadă lungă și capacele de crătiți ce servesc drept scuturi. Combatanții pătrund În interiorul unui pătrat trasat În țărână cu vârful unui arac de către organizatorul acestor atât de gustate spectacole. Puradeii se izbesc cu acele tinichele pe unde nimeresc, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce servesc drept scuturi. Combatanții pătrund În interiorul unui pătrat trasat În țărână cu vârful unui arac de către organizatorul acestor atât de gustate spectacole. Puradeii se izbesc cu acele tinichele pe unde nimeresc, Însă cele mai apreciate lovituri sunt cele cu tigaia În moalele capului. La asemenea reușite, după zgomotul metalic produs de contactul dintre tabla originalei arme și tărtăcuța Încasatorului, publicul izbucnește În hohote și În ovații, Încurajându-și favoriții. Când un gladiator părăsește chenarul terenului, este declarat mort și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la mai mare!; consilierul local de sorginte bolșevică - l-am numit aici pe domnul Untură-n Căciulă - a pierdut o sumă imensă la pariuri, deoarece a Înțeles greșit semnele cu ochiul făcute de frizerul Marinaru, organizatorul luptelor de gladiatori cu tigăi, fapt pentru care a fost felicitat călduros de apriga sa consoartă și obligat să-și petreacă nopți bune nu În casă, ci În primitorul pătul de porumb; femeia care Împletea plocoane, cunoscută de toată lumea sub numele de Tușa, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
luată din altă știoalnă. Acasă urma să le pună Într-o oală, să toarne peste ele niște vin ca să le Îmbete și să le curețe mațele și apoi, tăvălite prin făină, avea să le arunce În untura Încinsă dintr-o tigaie care, după moartea prematură a lui Gululu, avea să fie folosită ca armă În luptele de gladiatori din fața frizeriei. Ajuns acasă, Ectoraș se pusese pe zăcut și pe somn zbuciumat, cutreierat de vise ce i se petreceau aievea. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În care, hârț-pârț, să le spună copiilor că vaca are patru picioare, că doi și cu doi fac patru ori că oxigenul Întreține arderea și pe urmă gata: acăsică repejor, cu fundul la soba caldă și gândul la cârnatul din tigaie și la vinișorul din damigene; trei luni pe an de vacanță, salariul-salariu, tabere gratuite la munte și la mare dacă Însoțești grupuri de elevi și câte și mai câte. Păi dacă vrei, tovarășu’ Foiște, să mănânci franzeluță de pe urma Învățământului, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sfîntului locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămîie și de miresme. 30. Fii de ai preoților pregăteau tămîia mirositoare. 31. Matitia, unul din Leviți, întîiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32. Și unii din frații lor, dintre Chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pîinile pentru punerea înaintea Domnului. 33. Aceștia sunt cîntăreții, capii de familie ai Leviților, care locuiau în odăi, scutiți de alte slujbe, pentru că lucrau zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
de curți și de odăi, de curățirea tuturor lucrurilor sfinte, de împlinirea slujbei în Casa lui Dumnezeu; 29. de pîinile pentru punerea înaintea Domnului, de floarea de făină pentru darurile de mîncare, de plăcintele fără aluat, de turtele coapte în tigaie și de turtele prăjite, de toate măsurile de încăpere și de lungime; 30. ei aveau să stea în fiecare dimineață și în fiecare seară, ca să laude și să mărească pe Domnul, 31. și să aducă neîncetat înaintea Domnului toate arderile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
în casa fratelui tău Amnon, și pregătește-i o mîncare." 8. Tamar s-a dus în casa fratelui ei Amnon, care era culcat. A luat plămădeala, a frămîntat-o, a pregătit turte înaintea lui, și le-a copt; 9. luînd apoi tigaia, le-a răsturnat înaintea lui." Dar Amnon n-a vrut să mănînce. El a zis: "Scoateți pe toată lumea afară." Și toată lumea a ieșit afară de la el. 10. Atunci Amnon a zis Tamarei: "Adu-mi mîncarea în odaie, și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
aceea surdă îmi bâzâia în creier în mod constant indiferent ce făceam. Totul mi se părea straniu. Ca și cum aș fi aterizat pe o altă planetă. Când acel mic dejun revoltător s-a încheiat, am fost nevoită să râcâi mai multe tigăi uriașe și pline de grăsime. După care am luat-o la goană către camera mea, unde am petrecut douăzeci de minute aplicându-mi mai multe straturi de fard. Ceea ce era o treabă foarte dificilă. De fiecare dată când nu dormeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bătut la ușă. I-am spus lui Bea că ne vedem pe la nouă. — Claire Truman? O femeie masivă, îmbrăcată într-un costum Chanel roz pastelat, și-a băgat capul în birou. Părul de culoarea grâului, coafat voluminos, încadra o față de tigaie. În brațe, femeia avea patru dosare roz uriașe. Fiecare dintre ele era burdușit până la refuz. Da, eu sunt Claire, am răspuns. Chipul femeii s-a luminat. — Claire! Ei, da’ ești absolut adorabilă! O să fie foarte distractiv! — Îmi pare rău. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cât de grețos a putut să‑mi iasă cușcușul ăla! A fost cea mai dezgustătoare chestie pe care am văzut‑o în viața mea. Chiar și după ce am încercat sugestia lui Suze de a‑l pune puțin pe foc în tigaie cu puțin chutney de mango. Și era atât de mult, și totul se umfla enorm în toate vasele simultan... Oricum. Nu contează. Pizza pe care am mâncat‑o în cele din urmă a fost foarte bună. Ne apropiem de mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de plastic, apoi scoțând aerul din ele cu duza de la aspirator. — Ți‑am comandat și ție câteva, apropo, strigă la mine pentru a acoperi zgomotul aspiratorului. De la Country Ways. Plus niște foiță de staniol pentru curcan, un ceaun și o tigaie pentru ouă ochiuri la microunde... Nu‑mi trebuie nici un staniol pentru curcan! țip. — Nu e pentru tine! zice mama, oprind aspiratorul. Aveau o ofertă specială - dacă le dai datele unui prieten, primești gratis un set de cratițe de lut. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]