984 matches
-
veci"), Familia, VIII, 16/28 iulie 1872; Mongolo-tătarii (1875), Intemeietorii României (1876). Legătura cu M. Eminescu În perioada de profesorat la Beiuș (1858-1872) se evidențiază printr-o susținută activi tate de editare a unor manuale școlare (Manual de geografie pentru tinerimea română, Viena, 1871 renumit în epocă, dar rămâne ne-aprobat în sistemul școlar pentru notele istorice și etimologia latinistă) și pentru preocupările în scopul culegerii literaturii populare. Publicase O disertație asupra portului popular în Transilva nia, Banat, Crișana și Maramureș
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aparținut acestei Biserici", V. Lucaciu pare a-i reproșa aceleași idei combătute de Grama influența nefastă asupra tinere tului. Rândurile preotului din Șișești sunt pline de ambiguitate: "...căci împregiurul numelui său s`a escitat după moarte, mai cu seamă printre tinerimea noastră un fel de entusiasm ce s`a părut a fi un cult cu adevărat păgânesc. Dicend aceste noi constatăm numai un fapt, iar`nu detragem nimic din meritul poetului, măcar-că din punct de vedere creștinesc meritele i-se perd
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Societății Scriitorilor Bucovineni, al Institutului de Literatură de pe lângă Universitatea din Cernăuți și al Societății de Științe Istorice, Filologice și Folclor, filiala Sibiu. A colaborat la „Liberalul” (Buzău), „Limba română”, „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Cuget clar”, „Făt-Frumos”, „Jurnalul” (Craiova), „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Sfarmă-Piatră”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Preocupări literare”, „Țara” (Sibiu), „Cronicar” (Cernăuți), „Transilvania”, „Foaia poporului” (Sibiu) ș.a. Peisajul literar al anului 1937 înregistrează și Cartea sonetelor, placheta lui V. Alegerea poeziei cu formă fixă și a unui pseudonim, Aurel V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Eminescu, Cernăuți, 1944. Ediții: Vasile Alecsandri, Pasteluri, București, 1933. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Cartea sonetelor”, ALA, 1937, 850; Octav Rusu, „Cartea sonetelor”, „Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943, 29; Traian Chelariu, Anul literar bucovinean, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, București, 1944; Scrisori de la Mircea Avram. 1984, 1988, ADLTR, A-99, A-144; Satco-Pânzar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
conchide că „ e singura evoluție a civilizației omenești în care scepticismul nu are ce căuta, realizările întrecând de multe ori visurile celor mai optimiști.” Cuvântul Adevărului Cuvântul Adevărului, 1906, Cernăuți (Din rubrica „Reviste și ziare” primită la „Doina”; revista Societății Tinerimii Române Răsăritul din Burdujeni, județul Botoșani, nr.2 august 1906. *Cuvântul Țărănimii este ziarul care apare la Cernăuți, anunțat de Glasul Bucovinei nr.920 din 17 februarie 1922, „redactat de un oarecare domn Aurel Hutu, tatăl său fiind din Câmpulung
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Șt. O. Iosif, Elena Farago, A. Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1940. A avut două organe de presă: Foaea Soțietății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (1865-1869) și revista Aurora Română. (18811884). Scopul societății era susținerea și răspândirea culturii românești. În acest sens a inițiat în 1886 colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, iar din 1890 „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Datorită intervenției societății a luat ființă o catedră de limbă română la Universitatea din Cernăuți, titularul ei fiind prof. univ. I.G. Sbiera, care era și secretarul Societății... Societății i se datorează și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Foaea Soțietății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (1865-1869) și revista Aurora Română. (18811884). Scopul societății era susținerea și răspândirea culturii românești. În acest sens a inițiat în 1886 colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, iar din 1890 „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Datorită intervenției societății a luat ființă o catedră de limbă română la Universitatea din Cernăuți, titularul ei fiind prof. univ. I.G. Sbiera, care era și secretarul Societății... Societății i se datorează și înființarea tipografiei românești „Mitropolitul Silvestru”, ca și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
purta indicații de culegere de către T. Balcan, Romul Răuț, T. Bocancea. Iorgu de la Vama publica traduceri din W. Hauff. Redactor responsabil la Încercări literare a fost St. Bodnărescu. Revista este o continuare a ceea ce fusese în ianuarie 1892 publicația litografiată „Tinerimea română” care i-a și reluat unele materiale pentru publicare. Deșteptarea din 1903 spunea: „Revista Încercări literare a apus acum 10 ani din cauza lipsei materialelor literare” * Temistocle Bocancea (1873-1916), care mai semna și B. Lucescu a colaborat la Încercări literare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de principii ideologice, ci pe simpatii personale, cu trădarea intereselor românești, și apeluri la intervenția străinilor, neglijarea problemelor majore ale românilor, dar cu înjghebarea unor partide de clasă, erau fenomene pe care publicația trebuia să le clarifice. Mai ales că tinerimea bucovineană, formată la școala românească, îndrumată de unii profesori cu vederi mai largi, treziți la conștiința națională și încălziți de mândria națională, acumulate din vechiul regat,refuza înregimentarea lor în partidele existente, cu simpatie la ideea statului austriac, și doreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credem că prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care au contribuit și colegii săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care au contribuit și colegii săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei editară Încercări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Adolf pe care pleava societății românești gardistă-cuzistă s-a și grăbit să-l aplaude”... În articolul „Opriți l!” același Pavel Pavel scoțând în evidență esența fascismului german explica ceea ce reprezenta hitlerismul: „ asasinate, jaf, agresiune, violență” (nr.4/1933. În articolul „Tinerimea - disponibilă”, N Tăutu zicea: „Cum ar putea sta tinerimea aceasta cu brațele încrucișate înaintea evenimentelor care decid viitorul destinului ei? Curentul e prea puternic și furtuna prea violentă. Atitudinea se impune” (nr.3/1933). Iar T. Cristureanu în „Bucovina de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și grăbit să-l aplaude”... În articolul „Opriți l!” același Pavel Pavel scoțând în evidență esența fascismului german explica ceea ce reprezenta hitlerismul: „ asasinate, jaf, agresiune, violență” (nr.4/1933. În articolul „Tinerimea - disponibilă”, N Tăutu zicea: „Cum ar putea sta tinerimea aceasta cu brațele încrucișate înaintea evenimentelor care decid viitorul destinului ei? Curentul e prea puternic și furtuna prea violentă. Atitudinea se impune” (nr.3/1933). Iar T. Cristureanu în „Bucovina de azi - Bucovina de mâine” trăgea același semnal: „Paiațe ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marea adunare populară revendicativă, cu care ocazie s-a format un comitet condus de Doxachi Hurmuzachi, cu misiunea de a redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mișcări. Dar cine a pus la cale atacul germanilor de la sala Slătineanu? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt, iar adevărul n-a putut fi precizat niciodată. Adevărul este că oameni din amândouă partidele, cu simpatii franceze, au împins tinerimea asupra germanilor. Atât s-a putut ști cum că cele dintâi întruniri și conciliabule studențești s-au adunat la școala de medicină a doctorului Davila.4 Ministerul Lascăr Catargiu s-a prezentat în fața Camerei la 12 martie. Camera era în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
colț cu strada Doamnei. 136. În spatele clădirii în care funcționează și azi restaurantul Capșa (Calea Victoriei nr. 34, cu o firmă modestă la intrare: „Casa Capșa, fondată 1852“), s-a aflat, înainte de Casa Lahovary 137, în care se află instalat Clubul tinerimii, era o veche casă boierească cu un portal sculptat după modelul celor mai multe case boierești ale vremii. Modernismul a abătut-o, deși acel portal prezenta un interes oarecare ca document al epocei. Localul în care este instalat ziarul L’Indépendance Roumaine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În casa lui Emanoil Lahovary (zidită de banul Dumitrache Ghica, parte a fostei reședințe domnești din anii 1812-1828), situată în fața sălii de teatru Odeon de astăzi a funcționat, de prin 1880 până în anii celui de al Doilea Război Mondial, Clubul tinerimii, întemeiat în 1867. 138. Localul de pe Calea Victoriei al cotidianului L’Indépendance Roumaine - în care au avut loc primele proiecții de cinematograf din București, în mai 1896 - se afla aproximativ pe locul pe care s-a construit blocul Comedia (Calea Victoriei nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dimitrie Ghica; avea sediul în casa Török, la etaj, deasupra cofetăriei Fialkovsky. 217. La parterul Hotelului Fieschi, amintit mai sus. Spre a-și face publicul o idee de grija ce au pus întotdeauna învățătorii de pe vremuri la educația morală a tinerimii, voi adăuga cum că în curtea acestei cafenele era instalată și o casă de prostituție ținută de o femeie, foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un opozant sistematic care combătea toate actele guvernului, toate proiectele de legi, tot ce venea de la adversar. Bineînțeles, popularitatea lui Ion Deșliu era numai de suprafață, păturile adânci ale poporului nu-l cunoșteau. Un orator apreciat de public și de tinerime era George Brătianu, deputat conservator disident din Pitești, om de talent, care vorbea frumos. Faima lui n-a durat mult.349 176 bucureștii de altădată conservatoare și de către principele Carol, declarându-i hotărât acestuia: „dacă țara va fi pusă în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și vă mulțumesc din inimă. Voi păstra-o ca una din cele mai prețioase amintiri ale timpurilor prin care trecurăm. Ajuns la capătul carierei și căutând să mă asigur de viitorul țării mele, îmi place să-mi arunc privirile asupra tinerimii, nu numai a Franței, dar și a popoarelor menite a fi prietenele noastre și cu bucuria speranței o văd însuflețită de simțimânte atât de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din partea tineretului radical și liberal care considera Franța o țară a libertății și demo crației, opusă Germaniei despotice (am aflat astfel în TEL., în numerele din mai 1874, relatări despre asemenea mesaje primite de Thiers chiar din Australia, Peru etc.). Tinerimea statuia lui mihai viteazul cauză de turburări studențești În noiembrie 1874 într-una din sălile Universității era instalată școala preparatoare de bacalaureat. Într-o bună dimineață un coleg comunică elementelor militante, printre care mă număram, cum că se pune la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau în sala alegerii, și anume Tase Scorțeanu, Mihuleț și unu Tănăsescu, funcționar destituit pentru delapidare [și alții,] ieșind în balconul Primăriei, comandară bandelor «dați băieți!» Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]