798 matches
-
epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
-și personajele și climatul cărților cu propria stare de teamă, nesiguranță, psihoză. Realismul descrierilor maniacale (cooperativa Progresul, agricultura făcută cu elevi și soldați, festivismul ce nu ocolea nici manualele de școală, abatorul "greutatea în viu și greutatea după tăiere", spânzurarea tinichigiului și obsedantele, omniprezentele role și plase de sârmă, universul casnic, familial cu promiscuitatea și sordidul aferent) este subminat voluntar de o tehnică narativă specifică: de la cuvânt la cuvânt se deschid fantele unor metamorfoze miracolistice. Ecoul stărilor sufletești și sociale (acțiunea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
liceu, neavând o educație creștină și națională temeinică, nefiind trecuți prin Frățiile de Cruce, căzuseră repede, ajungând colaboratori ai regimului pentru un pachet sau vorbitor lunar. Din Aiud fuseseră trimiși cu mult înainte câțiva tineri muncitori, lăcătuși, mecanici, zidari și tinichigii, ca să pună la punct clădirile penitenciarului și să amenajeze un atelier de țesătorie, pretext al reeducării prin muncă. Aveau cazare aparte și regim alimentar diferențiat. * Fosta mânăstire, ctitorie domnească a lui Vlad Țepeș, așezată într-un peisaj fermecător, împădurit, pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dispensa autoritățile, ministrul recomanda ca cei cu pregătire economică să fi numiți contabili ai șantierelor iar inginerii ca șefi de echipe. De asemenea, se mai recomanda ca evreii-meseriașii să fie încadrați, pe cât posibil, în specialitățile lor și anume: zidari, lemnari, tinichigii, ș.a. iar ceilalți să fie utilizați ca salahori. Ca în toate documentele emise în acele timpuri, partea finală fusese rezervată amenințărilor și pedepselor de care se făceau pasibili vinovații, de genul: „...acei dintre evrei care vor avea o atitudine contrară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei și câțiva comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite de acest soiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și alte parazite de acest soiu din lumea comercială” <endnote id="(194)"/>. Meșteșugarii evrei s-au orga nizat În bresle proprii, care și-au Înălțat sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că aceste nume au fost date tocmai de români. Folosite inițial ca forme de identificare (gen „Lazăr croitorul”), ele au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.d. erau evrei <endnote id=" (488, p. 48)"/>. Cu trecerea deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.d. erau evrei <endnote id=" (488, p. 48)"/>. Cu trecerea deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și el cu prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi, și aceasta În toată lumea - continuă poetul român -, ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
revolta evreilor din ghetoul varșovian. 453. Constantin Bacalbașa, Capitala sub ocupația dușmanilor (1916-1918), Brăila, 1921. 454. Unele anecdote tipic evreiești luau și ele În derâdere „eroismul” evreilor. Pe mormântul eroului necunoscut dintr-un stetl din Moldova sta scris : Ițic Goldenberg - tinichigiu. Un vizitator Îl Întreabă pe paznicul cimitirului cum este posibil ca pe mormântul eroului necunoscut să figureze un nume. „Ițic Goldenberg era cunoscut ca tinichigiu - Îi răspunde paznicul -, ca erou era necunoscut.” Și o anecdotă din Moldova, cu referire specială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eroismul” evreilor. Pe mormântul eroului necunoscut dintr-un stetl din Moldova sta scris : Ițic Goldenberg - tinichigiu. Un vizitator Îl Întreabă pe paznicul cimitirului cum este posibil ca pe mormântul eroului necunoscut să figureze un nume. „Ițic Goldenberg era cunoscut ca tinichigiu - Îi răspunde paznicul -, ca erou era necunoscut.” Și o anecdotă din Moldova, cu referire specială la participarea evreilor la războiul româno-turc din 1877-1878 : „O femeie Își ia rămas bun de la fiul ei mobilizat și Îi recomandă să nu se surmeneze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marii În mitologia folclorică românească - are puterea de a orbi și de a vindeca orbirea cu lacrimi scurse din ochii ei (9, p. 129 ; 19, I, pp. 197- 205, și II, pp. 221-225 ; 20, pp. 254 și 388 ; 153). 499. Tinichigiii evrei nu se dădeau În lături să facă sau să repare acoperișurile bisericilor sau ale mănăstirilor creștine. Un document din 1840 vorbește despre „meșterii tinechegii, anume Leibu și Marcu ovreii, ce sunt legați prin deosebit contract a Înveli cu tinechea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănăstirilor creștine. Un document din 1840 vorbește despre „meșterii tinechegii, anume Leibu și Marcu ovreii, ce sunt legați prin deosebit contract a Înveli cu tinechea turnu bisericii Sf. Ilie” din Craiova (536, p. 236), iar un alt document spune că tinichigii evrei refăceau În 1837 acoperișul mănăstirii Horezu (535, p. 47). „Toate acoperișurile caselor și turlele bisericilor din Principate [Române] - scrie Iuliu Barasch În 1854 - sunt acoperite de către instalatorii [= tinichigiii] evrei, care nu se tem nici de greutățile, nici de primejdiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Craiova (536, p. 236), iar un alt document spune că tinichigii evrei refăceau În 1837 acoperișul mănăstirii Horezu (535, p. 47). „Toate acoperișurile caselor și turlele bisericilor din Principate [Române] - scrie Iuliu Barasch În 1854 - sunt acoperite de către instalatorii [= tinichigiii] evrei, care nu se tem nici de greutățile, nici de primejdiile adesea uimitoare ale stării lor” (125, p. 160). „Evreii erau singurii care aveau curajul să se cațere pe turlele Înalte ale bisericilor - Își aduce aminte și Moses Gaster despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
singurii care aveau curajul să se cațere pe turlele Înalte ale bisericilor - Își aduce aminte și Moses Gaster despre Bucureștiul din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - și să le acopere cu tablă.” El Își amintește că un tinichigiu evreu a căzut de pe turla bisericii Sf. Spiridon și a murit ; „acea biserică a fost Închisă timp de șapte ani pentru ispă șirea păcatului” (261, p. 94). În primele decenii ale secolului XX, tinichigiul și geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tablă.” El Își amintește că un tinichigiu evreu a căzut de pe turla bisericii Sf. Spiridon și a murit ; „acea biserică a fost Închisă timp de șapte ani pentru ispă șirea păcatului” (261, p. 94). În primele decenii ale secolului XX, tinichigiul și geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea din Iași) punea geamuri la ferestrele bisericilor din Câmpulung Moldovenesc (520, p. 113). „Eu Într-o vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea din Iași) punea geamuri la ferestrele bisericilor din Câmpulung Moldovenesc (520, p. 113). „Eu Într-o vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată În 1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine sau fabricarea de obiecte bisericești ar intra În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]