KorAP: Find »[drukola/base=tipografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...233 >

5,809 matches

Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206

Moșe Arie Hacohen. Tot în Maramureș, la Satu-Mare, au apărut câteva ediții ale Hagadei de Pesach. Prima a apărut în anul 1931, cu un comentariu al vestitului rabin Eliezer David Grunwald (1867-1927), la tipografia lui M. L. Hirsch. La aceeași tipografie au fost tipărite două ediții diferite ale Hagadei de Pesach în anul 1937, prima cu un comentariu al rabinului Haim Yehuda Deutsch și cu un comentariu al admorului din Beltz, iar cea de a doua cu un comentariu al rabinului

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
unui rabin din Transilvania, ”mitnaghed”, oponent al hasidismului. La începutul anilor 40 (anul apariției nu este cunoscut cu exactitate, desigur apariția precede deportarea evreilor din nordul Transilvaniei), la Satu-Mare au fost tipărite două ediții al Hagadei de Pesach, tot la tipografia M. L. Hirsch. Prima, intitulată ”Sefer Gheulath Olam” (=Cartea salvării lumii), este însoțită de un comentariu al rabinului Haim Yosef David Azulay. Cea de a doua este însoțită de zicale și pilde ale renumitului Rabi Israel Bal Șem Tov, întemeietorul

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
doua este însoțită de zicale și pilde ale renumitului Rabi Israel Bal Șem Tov, întemeietorul hasidismului și de alți ”țadikim”, fiind pregătită pentru tipar de ”elevii lui Rabi Israel”. Ultimele două ediții tipărite la Satu-Mare, în anul 1942, la aceeași tipografie sunt: o ediție simplă, incluzând numai textul Hagadei, în zece file (=20 de pagini), o hartă și ilustrații - precum și o ediție însoțită de un comentariu al rabinului Yacov Yechezkiel Grunwald (1882-1921). Desigur, grupurile hasidice foloseau numai textele cu comentarii ale

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
rabinului Yacov Yechezkiel Grunwald (1882-1921). Desigur, grupurile hasidice foloseau numai textele cu comentarii ale admorilor hasidici respectivi; grupurile oponente hasidismului foloseau ediții cu comentarii rabinice non-hasidice, iar grupurile raționaliste foloseau textul necomentat, simplu, ilustrat, sioniștii dându-i interpretări naționale. În privința tipografiei, ea tipărea pentru toți. Sfârșitul a fost odată cu deportarea evreilor din Transilvania de nord la Auschwitz. Alte două orașe din Transilvania în care au existat tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
iar grupurile raționaliste foloseau textul necomentat, simplu, ilustrat, sioniștii dându-i interpretări naționale. În privința tipografiei, ea tipărea pentru toți. Sfârșitul a fost odată cu deportarea evreilor din Transilvania de nord la Auschwitz. Alte două orașe din Transilvania în care au existat tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică sunt Cluj și Oradea. La Cluj au fost tipărite câteva ediții ale Hagadei de Pesach însoțite de ilustrații. În anul 1922 (menționat pe copertă), la tipografia

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică sunt Cluj și Oradea. La Cluj au fost tipărite câteva ediții ale Hagadei de Pesach însoțite de ilustrații. În anul 1922 (menționat pe copertă), la tipografia Koifman din oraș a fost tipărită o Hagada de Pesach în limba ebraică, ”cu litere mari și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia Braun” din Cluj (anterior numele orașului fusese scris în limba idiș, ”Kloyzenburg”; de data aceasta el apare în limba română). Ediția este însoțită de desenele ilustratorului Șlomo Yedidia

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Sefirath HaOmer” (=Numărătoarea Omerului, care începe în cea de a doua seară de Pesach și durează până în ajun de Șavuoth, Ziua Primirii Thorei), precum și de explicații ale rabinului Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Șavuoth, Ziua Primirii Thorei), precum și de explicații ale rabinului Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă ediție include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de o traducere nesemnată în limba maghiară. Tot la aceeași tipografie au fost publicate două ediții ale Hagadei de Pesach cu traducere în limba română, în anii 1938 și

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de o traducere nesemnată în limba maghiară. Tot la aceeași tipografie au fost publicate două ediții ale Hagadei de Pesach cu traducere în limba română, în anii 1938 și 1939. De fapt, este aceeași ediție, republicată și în anul următor: probabil că prima ediție se epuizase repede. Titlul în original în

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
lui Israel din Egipt, pentru uzul primelor două seri ale Pesah-ului”. Traducerea nu este semnată. Ambele ediții au câte 64 pagini și sunt ilustrate. Prima ediție a fost difuzată de ”Librăria A. Schaechter”. Cea de a doua ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații și povestiri în limba idiș a

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
lui în românește și unele explicații ale unor cuvinte neclare, în loc de comentariu explicativ. Autorul traducerii a vrut să difuzeze cartea atât în comunitatea așkenază (majoritară în România), cât și în cea sefardă, de care aparținea. Ediția a fost publicată la tipografia Goebl din București în 31 pagini. Altă ediție însoțită de traducere românească a Hagadei de Pesach a apărut la Piatra Neamț, la tipografia Record, în anul 1937. Traducătorul, care a scris și introducerea în limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
comunitatea așkenază (majoritară în România), cât și în cea sefardă, de care aparținea. Ediția a fost publicată la tipografia Goebl din București în 31 pagini. Altă ediție însoțită de traducere românească a Hagadei de Pesach a apărut la Piatra Neamț, la tipografia Record, în anul 1937. Traducătorul, care a scris și introducerea în limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in româna originală, este: ”Hagada șel Pesach: orânduirea citaniilor liturgice și explicațiile preceptelor ceremoniale ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779

în 1912. Odată cu instaurarea ocupației britanice au apărut și primele mijloace de comunicație la Limassol: un oficiu poștal și un telegraf au început să funcționeze, încă de la venirea englezilor pe insulă. S-a înființat și primul spital din oraș. Prima tipografie s-a înființat în 1880, aici tipărindu-se primele ziare din Limassol: „Alithia”, Anagennisis” în 1897 și apoi „Salpinx”. Primele hoteluri, „Amathus” și „Europa” au fost inaugurate la sfârșitul aceluiași secol XIX, tradiția turismului limassonian datând, așadar, cu mai bine

LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_5_limassol_georgeta_resteman_1336549603.html [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700

o tabără o lună de zile la Izvoru Mureșului (...). Am făcut redacția care s-a aprobat de rectorat Când a apărut numărul era rector Pascu. Lucrurile mergeau firesc. Lui Uricaru îi plăcea să meargă la administrativ. Ne-am dus la tipografie. Erau multe apariții. Tipografia era mică și în spatele clădirii Sora din centru. Se lucra greu. Ne-am dus să ajutăm. Primul număr a apărut în 4000 de exemplare. Era destul de mult atunci. Am aranjat și cu câteva chioșcuri de Tutungerie

REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
de zile la Izvoru Mureșului (...). Am făcut redacția care s-a aprobat de rectorat Când a apărut numărul era rector Pascu. Lucrurile mergeau firesc. Lui Uricaru îi plăcea să meargă la administrativ. Ne-am dus la tipografie. Erau multe apariții. Tipografia era mică și în spatele clădirii Sora din centru. Se lucra greu. Ne-am dus să ajutăm. Primul număr a apărut în 4000 de exemplare. Era destul de mult atunci. Am aranjat și cu câteva chioșcuri de Tutungerie. S-a vândut tot

REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916

prin creațiile sale literatura religioasă creștină, situându-se pe linia marilor creatori ai poeziei sensibilității religioase. Pe drept cuvânt, el poate fi numit „privighetoarea Ortodoxiei românești“. În 1929, în urma unor eforturi financiare deosebite, Părintele Iosif a reușit să achiziționeze o tipografie din Germania, o adevărată „mănăstire de oțel“, la care, pe lângă foaia «Lumina Satelor», tipărește, începând cu 1930, suplimentul «Oastea Domnului», axat exclusiv pe problema creșterii vieții spirituale a credincioșilor din Biserica noastră. De aici vor vedea lumina tiparului nenumăratele cărți

SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
invidioși pe rezultatele celui coborât de la munte, a fost scos din preoție în 1935, sub acuzația de „neascultare de ierarh“. Mișcarea Oastei nu avea încă statute și, din această cauză, nici nu putuse obține personalitate juridică. Costurile pentru achiziționarea unei tipografii erau foarte mari și, ca urmare, Părintele a fost nevoit să-și vândă întreaga avere provenită atât de la părinții, săi cât și din partea părinților soției sale, Iulia. La apelul Părintelui Iosif, foarte mulți membri și simpatizanți au făcut donații substanțiale

SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
târziu, a fost returnată. Cu toate acestea, administratorii eparhiali susțineau să fie trecută pe numele Mitropoliei. Acest lucru ar fi însemnat însă a-i limita complet asociației independența administrativă pe care i-ar fi oferit-o obținerea personalității juridice. Pentru că tipografia nu putea fi trecută pe numele Oastei, s-a hotărât ca până la obținerea personalității juridice să fie trecută pe numele Părintelui Iosif Trifa, inițiatorul pământesc al Oastei Domnului, cum recunoșteau toți ostașii și însuși înaltul ierarh, Mitropolitul Nicolae Bălan, la

SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
țară. De drept, din punct de vedere duhovnicesc, Oastea Domnului era sub directa îndrumare a Sfântului Sinod, dar, administrativ, ea avea autonomia ei, care ar fi fost recunoscută prin dobândirea personalității juridice. Administratorii eparhiali însă considerau să cea mai modernă tipografie din România, pentru care nu mișcaseră un deget, era un „pește prea gras“ ca să-și permită să-l scape din mână. Conflictul acesta a dat naștere însă unui altuia, de natură ideologică. Părintele era acuzat de către detractorii săi că ar

SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
Corola-blog/BlogPost/93261_a_94553

Organizat de Radio România din 1994, Târgul Internațional Gaudeamus - Carte de învățătură se desfășoară anual, în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într-un spațiu expozițional de aproximativ 14.000 de metri pătrați, oferta a peste 400 de edituri românești și străine, tipografii, instituții de învățământ, centre și institute culturale, instituții mass-media, agenții de difuzare de carte, firme multimedia, agenții literare, organizații non-guvernamentale cu profil cultural și educațional, asociații profesionale, librării și biblioteci. În toamna fiecărui an, Târgul Internațional Gaudeamus devine centrul pieței

Federaţia Rusă, invitatul de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus 2014 by http://uzp.org.ro/federatia-rusa-invitatul-de-onoare-al-targului-international-gaudeamus-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93261_a_94553]