6,235 matches
-
dând la pompă, o oră, o oră jumate, după ce găsește roțile mașinii dezumflate, cu ventilele smulse. Șchiopu Bărbosu trebuie și el să se poarte frumos cu puștii, altminteri suportă consecințe, chiar dacă motocicleta e închisă într-un garaj, departe. Iarna, după tiruri întețite cu bulgări în ferestrele lui de la sufragerie sau de la dormitor, face cunoștință cu asprimea gerului, mătură cioburi și e nevoit să caute un geamgiu. Se pot întâmpla multe, foarte multe, mai ales că trezirea unui conflict ațipit nu seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare cu o cercetătoare creață, aflată la început de drum. 3. când multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
MAMELE LIBERE „Nu trece nimeni fără autorizație.“ Micul duce I Dintrun oarecare motiv, Arthur Rowe simțise mereu o atracție irezistibilă față de bîlciuri, Îl sileau să se Îndrepte, ca o victimă neajutorată spre vuietul depărtat al fanfarelor și spre gheretele de tir, unde se trăgea la țintă cu gloanțe de lemn În cîte o nucă de cocos. Firește, nucile de cocos lipseau anul acesta, din pricina războiului. Se vedea cît de colo că țara-i În război și după golurile murdare căscate Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
că n-ai spirit de turmă, urmă individul. Se opri Însă, tresărind nervos la auzul rafalelor trase de un tun antiaerian amplasat Într-un scuar din apropiere; Întreaga clădire se cutremură. Dinspre coastă, se auzi din nou huruitul unui avion. Tirul antiaerian răsună din ce În ce mai aproape, iar zgomotul monoton făcut de avion continua să se audă - „Unde ești? Unde ești?“ - pînă cînd, deodată, casa fu din nou zguduită de salvele unui tun din apropiere. Apoi se auzi șuierul unui proiectil, Îndreptat parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
propriei sale Înfrîngeri: porni cu pași hotărîți pe peron, urmat de Rowe ca de-un valet. Forfota contenise, așa că acum Hilfe nu mai avea nici o șansă s-o șteargă. Prin acoperișul rămas fără geamuri se vedeau ici-colo steluțele roșii ale tirului de baraj al artileriei antiaeriene; păreau flăcăruile unor chibrituri, și se stingeau la fel de repede. Deodată se auzi un fluierat, și trenul se urni Încet din gara Întunecată, furișîndu-se parcă. În afară de ei și de cîțiva hamali, nu mai era nimeni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
rol - psihopat, neurastenic, criminal ascuns? Vaughan visa fără încetare la morțile celor faimoși, inventându-le accidente imaginare. În jurul morților lui James Dean și Albert Camus, Jayne Mansfield și John Kennedy el țesuse fantezii elaborate. Imaginația lui era o galerie de tir în care țintele erau actrițe de cinema, politicieni, magnați și directori executivi de televiziune. Vaughan îi urmărea peste tot cu aparatul de fotografiat, cu teleobiectivul pregătit pe platforma de observare a Terminalului Oceanic de la aeroport, în balcoanele de la mezanin ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ș doi... Rămâne în șosete de lână gri. Începe să tragă de cracii pantalonilor. Anatol o apucă de-o aripă, s-o susțină. Zboară și pantalonii chinezești și șosetele. Pun capul la cutie, ca un căprar din Afganistan terorizat de tirul de mortiere. Înc-o țigară. Tot cu sete. Poposește și puloverul în dungi, din mohair sută la sută sintetic, pe creștetul lu’ Ceaunu’. - Și, băi, și... și...și-ai cu mini... Modelul se dezvăluie în toată splendoarea și-și oferă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să-l vadă... Cum maică-sa e alcoolică și-a băut sodă caustică... și taică-său o băga în cada cu apă rece, s-o trezească, odată era s-o înece... Și-a fugit dup-aia c-un șofer de tir, voia să treacă granița, ăla avea nevastă, s-a plictisit, a bătut-o bine și-a lăsat-o să zacă undeva pe la Giurgiu, în păpușoi... - Ți se cam duce... - Ți... Poate-s io neam de traistă, merinos de-acasă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se alăture, ca un fugar ce era, unei mici corăbii de pirați bețivi ce eșuase, Într-o noapte fără lună, la intrarea În golful din San Juan, Puerto Rico. Ziua următoare, tunurile fortăreței din El Morro se amuzaseră efectuînd exerciții de tir asupra jalnicului corp al nefericitei nave, pînă ce reușiseră să o preschimbe Într-un morman de așchii, În vreme ce rechinii dimprejur se desfătau cu un delicios banchet de pirați abțiguiți, care se azvîrleau În apă ca apucați de streche, Încercînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fata striga: Aici vreau să sune ca un pian, înțelegi? Vreau pian. Și "pian" ieșea. Nu puteai s-o contrazici, nu găseai resurse pentru a lupta cu tenacitatea și forța ei. Aveai nevoie de o răbdare de fier ca să reziști tirului ei verbal. Victor era conciliant și aprecia capacitatea fetei de a înghiți observațiile pe care i le făcea vizavi de voce. Uneori o lua razna și cânta fals. Victor se strâmba oripilat. Încearcă să controlezi sunetele. Talentul înnăscut nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ziua Independenței. Din două În două, vehiculele erau autobuze rechiziționate să transporte studenți sau oameni din satele din jur spre centrul orașului ca să asculte discursul președintelui. Toți ceilalți erau lăsați să se descurce cum pot. S-au auzit deodată bubuituri, tir de tunuri, rafale de puști și șuierături stridente. Prin apropiere, un microbuz Oplet aflat În pană Îmbâcsise aerul cu fumul gros ieșit dintr-un motor muribund. Margaret și-a ridicat gulerul bluzei și și-a acoperit cu el gura și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vizită două femei, mama și fiica, amândouă frumoase și îmbrăcate cu gust, afișând un aer nespus de delicat. Cele două femei păreau vădit jenate, dar încântate totodată, de ploaia de complimente ce se abătuse asupra lor din gura gazdelor, un tir fantastic, copleșitor, imparabil, o ploaie de amabilități, un izvor nesecat, inepuizabil, grindină. În timpul acesta, Nina servi tort cu frișcă, banane și ananas, și lichior de portocale și după cum lăudau gustul, aroma, finețea, forma, Carmina înțelese că acele bunătăți fuseseră preparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
face nimic cu ea! Imediat după ce au mâncat, domnul Tobă s-a dus În autocar să se culce. Soarele cădea În pustă cum ar cădea În mare. Din păcate, somnul lui nu era Întotdeauna odihnitor. Se visa mereu În cabina tirului său de pe vremuri pe un drum din țările arabe, cel mai adesea. Să lași pusta verde, cu iarba umedă a Înserării sub tălpi, și să te duci În deșert, nu era plăcut multora. Lui, În nici un caz. Nici mâncarea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care Își tapetase cabina ca să-i țină de urât până la Întoarcerea acasă. De ele s-a despărțit cel mai greu. De dor și jale s-a tânguit ca un muezin care Îndeamnă lumea la rugăciune. Era gata să dea și tirul la o adică pentru cinci litri de apă cu cifră octanică scăzută Întrucât pe acolo toate au gust de benzină. Cel puțin așa i se părea lui. Acum Îi Înțelegea pe marinarii polonezi care vindeau vapoarele lui Jaruzelski oricui le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu erau de disprețuit. Merita să cureți scame ideologice, să faci răul, ca să-ți lustruiești pantofii cu cremă franțuzească. Hada, în delir scriptic pentru Dumnezeu-Popescu și alți dumnezei de roșu, convenea. Ce încăpea în el, umflat ca un cauciuc de tir cum era? Păi citate din "Scînteia", mult Gherea, toate "temele majore" trasate de PCR, o baghetă de șuncă și o palincă pînă se crăpa de zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
domnul Președinte scoțînd de pe umeraș o pufoaică verde căptușită cu o mulțime de buzunare. — Să-mi spună cineva dacă asta este șosea de secolul douăzeci, se enervează la culme Sena, dacă e normal ca pe același drum să circule căruțe, tiruri, turme de oi și pietoni în același timp. Dacă este acceptabil ca barierele să nu funcționeze, semnele de circulație să fie toate puse alandala și să mergi sute de kilometri pînă să dai de o pompă de benzină. — Apropo, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
deschidă. Cu ce treburi pe la noi, dom’ Regizor? încearcă să fie amabil, o mică chermeză cu băieții? se uită la ceas, nu e cam devreme? La ora asta unitatea e încă plină de tot felul de nepoftiți, o întrecere de tir, o vînătoare de gîsculițe sau iepurași, poate? Nici una nici alta, îi răspunde, dar ia nu mai pune tu atîtea întrebări și vezi-ți de treaba ta, îl apostrofează făcîndu-i semn s-o șteargă înapoi în foișor, o să te spun că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja zîmbind subțire aducîndu-și aminte de Patru Ace, care ar fi trebuit să fie tot acolo în spatele său, cu privirea ațintită la cărțile pe care le ținea evantai în mînă. Că ar fi fost mai cuminte să așteptăm cu toții încetarea tirului de pe clădiri și apoi să ne încolonăm în liniște și ordine și să ne deplasăm fiecare în direcția sa? Noi la Coloane, unii acasă la căldurică, Monte Cristo la Televiziune, Petrică și Sena la Ministerul Apărării, restul care pe unde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
amploare prin constituirea unui fel de curent literar, „mizerabilismul“, ar putea fi numită „inscripții pe pereții toaletelor publice“. Căutarea originalității cu orice preț, chiar și cu acela al devierii de la sensul originar al mesajului. Este ca și cum, la un concurs de tir, cineva ar trage în afara țintei ca să nu-i imite pe concurenții dinainte: „Când sufletul va elibera / catene saturate de dragoste, / D - 24 și D - 26 / atunci va fi nevoie / de un antidot cu catene / scurte și nesaturate / D - 14 și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
șanse să-i cucerească pe cititori. De neinteles Dorința de originalitate îi face pe unii scriitori să se îndepărteze de esența scrisului, care este - într-un fel sau altul - comunicarea. Este, am mai spus-o, ca și cum la un concurs de tir, după ce mai mulți concurenți au nimerit ținta, ar veni unul care, pentru a nu-i imita pe cei dinainte, ar trage în afara ei. Ion Jurca Rovina, un scriitor talentat, a publicat un volum de Teatru (editură nemenționată, București, 2000), care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu este neam. Acum însă știe, deoarece toți au dorit să-l vadă, să-l pupe și să-l asigure că au suferit enorm cît a lipsit. Romeo le oferea cîte ceva, le vorbea despre viața lui de șofer de TIR, despre aventurile amoroase cu tot felul de pupeze întîlnite pe traseu. Neamurile ascultau cu gurile căscate și cereau amănunte. Și cît i-ai oferit? Ce? Cît ai dat fetei care..., întreabă o verișoară de departe. Nimic, ce să-i dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Izmir s-a spânzurat sub podul Bosforului de dragul ei. I-a oferit dar de nuntă, în Istanbul, 9 consignații; le-a vândut pe toate fraților Samir (niște corcituri, jumătate turci, jumătate greci), apoi și-a luat tălpășița. Anatol, șoferul de tir care-i aducea țigări ieftine, votcă, bomboane și pește afumat, și-a înjunghiat femeia în noaptea de Crăciun, pentru că nu știa să tremure ca românca. Beniamin și-a botezat fabrica de pișcoturi cu numele ei. Beniamin s-a lunecat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
am spus eu odată, te știe de pe când învăța să numere pe sărite. Gata, nu dai pe nimeni afară, la gater cu ei. Vezi, miercuri am comandă, 100 dulapi stejar 4000/600/80. Reține, 4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
însuși... Bine, dar El, Iisus, ce făcea, de ce nu le-a spus, de ce nu i-a vindecat ? De spus, le-a spus. L-am auzit chiar eu : "Vai, ție, Corazin, vai ție, Betsaida ! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon minunile săvârșite în voi, demult ar fi făcut pocăință în sac și cenușă. De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi!" Iar de vindecat, nimeni nu I-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Vai, ție, Corazin, vai ție, Betsaida ! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon minunile săvârșite în voi, demult ar fi făcut pocăință în sac și cenușă. De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi!" Iar de vindecat, nimeni nu I-a cerut să-i vindece, fiindcă nici măcar nu știau că sunt bolnavi de uitare. Iar uitarea, ca și răutatea, trebuie să și-o vindece omul, singur. Începând cu răutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]