793 matches
-
de adevărurile sale, înfățișându-se înaintea cititorului, el însuși ca personaj efectiv interesant, închegat deasupra textului, din luminile și umbrele proprii naturii umane" (p. 217); ""Actualizarea scenică" a textului îl are ca actor pe însuși autorul (...). Oricum, autorul își menține tiranic prezența ca personaj povestitor care regizează totul" (p. 222); "Dintre ascultători, pe rând, în chip regizat, se ridică un actor-retor, consumând de fapt patosul oratoric, refulat, al autorului. Regizor și actor totodată, el se zbuciumă necontenit sub toate măștile, creează
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anonim să aibă ceva din aerul străin de lume al lui Piskariov și din nostalgia acestuia după cerul însorit al Italiei. Mai evidentă este trimiterea la Pușkin, la Dama de pică, și la situația orfanei, care trebuie smulsă de sub dominația tiranică a mamei adoptive, inițiativă care va veni, firește, de la un „eliberator“. Nu mai este nevoie să spunem că acesta este unul dintre motivele cu numeroase variații de‑a lungul întregii opere dostoievskiene, unde „înșelatele și abandonatele“ poartă, de regulă, numele
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
și îl conduce! Cineva îmi ordonă toate actele, toate mișcările, toate gândurile". Discuția cu călugărul de pe muntele Saint Michel devine, din această perspectivă, dureros de actuală (15 august): "Așadar, Invizibilii există". Are loc și o evadare, curmată însă efemer de tiranica entitate (16 august): "Am simțit că eram deodată liber și că el era departe". Eroul vrea să fugă la gară, să ia trenul, spre a-și pierde definitiv urma, însă se trezește poruncindu-i vizitiului să-l conducă acasă: Mă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
variată a lui Negruzzi și, mai ales, cum o vor raporta la scrierile altor prozatori mai vechi sau mai noi; certă rămâne plasarea în centrul ei, grație atât consistenței, cât influenței, a nuvelei istorice Alexandru Lăpușneanul, simultan studiu de patologie tiranică și investigație narativ-psihologică a unui personaj nimbat de propriul penchant spre sadism. 2.2.2. Naturalismul visceral. O făclie de Paște de I.L. Caragiale Devastator de sarcasticul Caragiale nu putea, desigur, rata ocazia de a se încerca nu numai în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și civilizatorul. Hermetismul s-a impus ori de câte ori cunoașterea a fost sufocată de absurdități precum dobândirea obiectivității cu orice preț, cauzalismul logic, generalizările forțate. Cu astfel de scopuri gnoseologice oamenii lunecau spre scepticism și agnosticism neguros, iar politica devenea tot mai tiranică, fiindcă se baza pe teama inevitabilului sfârșit. Or, lumea este vie, iar omul este o vietate cu idealuri nesfârșite. El vrea ca prin cunoaștere să nu fie înlocuit de lucruri, ci de condiții mai favorabile să se afirme. Omul are
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fără a avea experiență jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un sfert de veac, tiranica dinastie Ceaușescu a profanat calendarul tradițiilor noastre desființându-ne sărbătorile și substituind multe dintre ele cu propriile aniversări. Revoluția a făcut ca ziua de 6 ianuarie să-și dobândească adevărata valoare, păstrată de fapt în conștiința întregului nostru popor. Este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în lumea modernă. Wood a ajuns la concluzia că societatea civilă "a conferit proprietății private și posesorilor săi controlul asupra oamenilor și a vieților lor, putere pentru care nu aveau de dat socoteală nimănui și pe care multe state vechi, tiranice, ar fi dorit-o. Acele activități și trăiri care se petrec în afara structurii de comandă imediate a întreprinderii capitaliste sau în afara puterii politice a capitalului sînt reglementate de dictatele pieței, de necesitățile competiției și ale profitabilității." Wood a mai adăugat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în binecunoscuta sa nuvelă istorică „Alexandru Lăpușneanul”, imaginea unei mame care devine capabilă chiar și de crimă pentru a-și proteja copilul. Este vorba despre doamna Ruxanda. Sensibilă, gingașă și milostivă, ea se găsește la polul opus față de soțul ei, tiranicul, autoritarul și vicleanul domn Alexandru Lăpușneanu, pentru care doar obsesia puterii pare a avea importanță. Ruxanda ascultă glasurile disperate ale soțiilor de boieri rămase văduve datorită crudelor inițiative ale domnitorului de a suprima orice împotrivire la adresa sa și chiar îndrăznește
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
binelui, să combată asociația funestă a cărei victimă sînt eu și, care, poate, vreme de un secol și jumătate nu va pierde din marea ei putere. Atunci apropiații mei vor putea să opună lumina, progresul, libertatea acestor fapte întunecate, apăsătoare, tiranice, care împovărează creștinătatea. Geniul bun și geniul rău vor fi alături. Lupta va începe și Dumnezeu îi va păzi pe cei drepți... Este posibil ca această "sfîntă asociație" a cărei întemeiere o deslușește Rennepont, expresie a "luminii, progresului și libertății
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care le numește puteri și care aparțin mai multor sfere, ceea ce determin clasificarea lor în diferite categorii: puterea fizic, cea psihic, apoi economic, politic, estetic, cultural și mistic. Venind în contact cu ele, individul le resimte ca pe niște imperialisme tiranice: Orice putere devine tiranic. Toat natura e o liber exercitare de imperialisme. Forțele se ciocnesc orb între ele, ca în jungl. Singurele relații între ființe sunt acelea ale raporturilor de forț. Împotriva acestei libere manifestri a forței, societatea aduce și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și care aparțin mai multor sfere, ceea ce determin clasificarea lor în diferite categorii: puterea fizic, cea psihic, apoi economic, politic, estetic, cultural și mistic. Venind în contact cu ele, individul le resimte ca pe niște imperialisme tiranice: Orice putere devine tiranic. Toat natura e o liber exercitare de imperialisme. Forțele se ciocnesc orb între ele, ca în jungl. Singurele relații între ființe sunt acelea ale raporturilor de forț. Împotriva acestei libere manifestri a forței, societatea aduce și impune o atitudine de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ci nonvalori. Morala e un procedeu de inversare a sensurilor valorilor bazate pe puteri și pe exercițiul lor, iar la aceast concluzie Ralea ajunge dup ce analizeaz diferite puteri, (fizic, psihic, economic, politic, estetic, cultural, mistic, fiecare tinzând s devin tiranic, exercitând imperialisme, împiedicând dezvoltarea celorlalte. Or, se știe, moralele combat ascendența și tirania acestor puteri, iar omul rstoarn supremațiile, raporturile de forț, aducând echilibru și compensație, socializând aceste puteri și prefcându-le, din scopuri, în mijloace de întrebuințare general. Pornind de la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
fără sprijinul reprezentat de grupul colegilor atunci când adultul înțelegea educația ca pe un proces de supunere oarbă: "Așadar, fiind emancipat de sub autoritatea adulților, copilul nu a fost eliberat, ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dublu de care aminteam anterior. Este și punctul de vedere exprimat de Hannah Arend, ignorat din păcate: "Așadar, fiind emancipat de sub autoritatea adulților, copilul nu a fost eliberat, ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pildă prin pacificarea celor aflați în conflict; acest comportament denotă responsabilitate pentru soarta membrilor grupului, dar în același timp (și în aceiași măsură) este o modalitate de reafirmare și de consolidare a poziției sale dominante (și care poate deveni oricând tiranică). Pe de altă parte, atenție la interacțiunile fortuite dintre diferitele clase de copii, care le pot aduce în confruntare, după cum în aceeași situație le pot aduce și orgoliile liderilor lor, caz în care se (poate) recurge aproape instinctiv la pseudo-speciație
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
legi, în vreme ce legile naturii nu pot fi ocolite indiferent de circumstanțe. În același mod specific sofiștilor argumentează și Trasymachos de pildă, atunci când identifică dreptatea cu "folosul celui mai tare": " Fiecare stăpânire legiuiește potrivit cu folosul propriu: democrația face legi democratice, tirania tiranice și celelalte tot așa. Așezând astfel legile, stăpânirea declară că acest folos propriu este, pentru supuși, dreptatea. Pe cel ce încalcă această dreptate și acest folos îl pedepsește, ca pe unul care a încălcat legile și săvârșește nedreptăți. Spun deci
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ordin civic, ci și moral) și a adevăratelor valori nobiliare contra îmbogățiților regimului (homines novi), bazată într-un cuvânt pe glorificarea Republicii văzută din punctul său de vedere contra noului regim al Imperiului, asimilat de poet cu o dictatură personală, tiranică. Mulți dintre prietenii lui Ovidiu trăiau într-o sferă de idei analoge, dacă nu chiar identice. De aceea, mai devreme sau mai târziu, unii dintre ei au intrat în conflict cu noul regim și au plătit, de cele mai multe ori scump
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sufletul în contemplarea unei minuni artistice"34. Curiozitatea turistului Lovinescu pentru capodoperele artei occidentale se potolește însă destul de repede, ca orice excitație periferică, stârnită doar de presiunea factorilor externi. Patima pentru lectură și pentru cartea tipărită se dovedește, din nou, tiranică și exclusivistă, pentru că-și are rădăcinile înfipte adânc, în chiar miezul personalității criticului (edificate, repet, pe fondul lipsei de energie vitală): "Stau o clipă. Am o temere. M-aș întoarce... Am cetit atâtea asupra acestei Cine; în jurul ei stau atârnate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
interpretată într-o grilă nepotrivită, după criteriile rigide ale realismului psihologic și autenticist. Îi revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a procedeelor stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă triumful convenției și al codificării simbolice asupra principiului tradițional al "adecvării" mimetice (axate pe "observație"), cu prevalarea subiacentă a unui model cognitiv aprioric, mărturisind pasiunea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea comunismului; măsurile economice adoptate de România; situația copiilor abandonați în orfelinate care trăiau la limita supraviețuirii, mulți fiind infectați
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
câmpie (aceste două imagini contopindu-se, una de sfială și tandrețe, alta de violență extremă și uitare de sine) și ne-am regăsit parcă uluiți prin ceea ce e atât de străin în noi și în același timp atât de intim, tiranic și bestial... Abia suporta violența, își întorcea fața de la mine când într-o parte când în alta, docilă și furioasă, blândă și revoltată... Apoi s-a făcut atât de frumoasă încît am rămas și m-am uitat la ea răpit
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de paralele groase, perpendiculare, să nu pătrundă nimic suspect, cald, pieziș, coruptibil, doar orizon tale și verticale vopsite apăsat, această exagerată afișare austeră venea dintr-o cât de falsă și cât de artificială nevoie de afirmare a fidelității față de abstracta, tiranica Mare Cauză a tuturor și a nimănui ? ... În noaptea umedă și otrăvită, după trista premieră a burlescului vodevil al mahalalei, când peste orașul pâclos de provincie se rostogolea o altă dimineață greoaie și vânătă, firava studentă rupsese tenebroasa tăcere. De parcă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a născut, poate, chiar în acele luni. Atinsese doar pentru scurtă vreme tărâmul vrăjit. Apoi, a rămas infirmă, umilită. A întrerupt, de altfel, curând această experiență. Ultimele luni de lehuzie ratată, un coșmar. A suportat golirea de tot ce crescuse tiranic într-însa, împotriva ei, dezgustând-o, umi lind-o. Atâtea forme de aservire și tulburare a simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate, în stare a răspunde celor mai neașteptate lovituri, ca și mângâierilor înșelătoare. „Din adâncuri te chem, Doamne...“ Fiul nenăscut al Siei Strihan nu este decât un biet clovn al cotidianului strâmt și tiranic ? „Aruncă o privire asupra copilului pe care l-ai lăsat în această vale de suferință și încercări.“ Peste ecranul ruinat al amintirilor voi întinde o mare de mătase albă, de dimineață până seara, din nou până dimineața, până ar apărea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
termină. Vornicu nu poate îndura, se pare, tăcerea, stânjenirea. — Poate nu-și suportă maturitatea, continuă Lucian. Inginerul Lucian Vornicu se referise, prin urmare, la... maturitatea celor care acceptă colivia, supuși, resemnați, ca niște copii care nu se pot opune părinților tiranici sau la... imaturitatea celui care se sufocă, încolonat, în complicitate, dar nu își dă încă foc, încă nu. Disprețuitor ? Destul de indiferent. Manole pare satisfăcut cu acest sumar indiciu, cei doi colegi încep să manevreze cu plăcere riglele, mai discută despre
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]