941 matches
-
a tăiat un lemn mare [sau „un paltin mare” ; cf. 115] și a făcut o mănăstire mare cu nouă uși, cu nouă altare (23, p. 333). La fel ca Noe din legendele românești prezentate, Dumnezeu are și el o toacă („Toaca din cer”) - „tot ca cea de pe pământ”, doar că, bineînțeles, „este o toacă mare” (8, p. 138). Armele omului și 121Legenda românească a potopului forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale Demiurgului. Mai mici, dar indispensabile. Fără ajutorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcut o mănăstire mare cu nouă uși, cu nouă altare (23, p. 333). La fel ca Noe din legendele românești prezentate, Dumnezeu are și el o toacă („Toaca din cer”) - „tot ca cea de pe pământ”, doar că, bineînțeles, „este o toacă mare” (8, p. 138). Armele omului și 121Legenda românească a potopului forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale Demiurgului. Mai mici, dar indispensabile. Fără ajutorul lor, armele Demiurgului devin inoperabile. Acesta este motivul pentru care Noe din legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestea nu acționează, fie pentru că de sarcina anihilării acțiunii lor este răspunzător Iahve, în exclusivitate. În varianta românească a legendei, scena- riul este evident diferit. Stihia se opune fățiș și sistematic creației. Numai gestul magic al eroului (care bate în toaca de paltin), gest solidar cu cel al Demiurgului (care bate în „toaca din cer”), este în măsură să (re)stabilească supremația Ordinii asupra Haosului. Echilibrarea relației Om-Demiurg - realizată, pe de o parte, prin conștiința deținerii de către primul a unor potențe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iahve, în exclusivitate. În varianta românească a legendei, scena- riul este evident diferit. Stihia se opune fățiș și sistematic creației. Numai gestul magic al eroului (care bate în toaca de paltin), gest solidar cu cel al Demiurgului (care bate în „toaca din cer”), este în măsură să (re)stabilească supremația Ordinii asupra Haosului. Echilibrarea relației Om-Demiurg - realizată, pe de o parte, prin conștiința deținerii de către primul a unor potențe demiurgice și, pe de altă parte, prin „umanizarea” lui Dumnezeu (văzut ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Comentarii la legenda Meșterului Manole, Editura Publicom, București, 1943. 45. Ilie Mândricel, „Tradiția locală despre relicvele rupestre de la Nucu”, în Vestigiile rupestre din munții Buzăului, Buzău, 1980, p. 39. 46. În afară de elementele prezentate, altele vin să confirme analogia simbolică dintre toacă, tobă și arcă. Vezi în limba română dobă = tobă și dubă = luntre monoxilă (vezi și sanscr. dabba = „corabie, corabie primitivă”) (88, pp. 148-149). Pentru șaman, toba este, din punct de vedere simbolic, o barcă în care el traversează marea (vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români. Studiu etnografic, Editura Grai și suflet - Cultura Națională, București, 1892. 54. Chinezii foloseau, de asemenea, în scopuri magice, astfel de plăci de lemn sau de metal, care erau lovite cu un ciocănel de lemn. Vechii greci foloseau și ei toaca de lemn (hagia xila) sau de metal (hagia sideron). Toba de lemn (un bloc de lemn scobit, fără mem brană) s-a păstrat până în zilele noastre în orchestrele simfonice : germ. Holztrommel sau Knallbüchse, engl. wood-block, it. (tamburo di) legno, rom
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Starobinski (64, pp. 103-107). După părerea mea, episodul comentat are la bază un arhaic ritual de întemeiere și de organizare dendrolatrică a spațiului locuit (vezi practici dendrolatrice similare în spațiul românesc, la nota 104). 107. Bibliografia românească referitoare anume la toacă este săracă. Iată câteva titluri : I. Ganea, „Toaca în cultul Bisericii Ortodoxe Române ; semnificația și importanța ei”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, 1979 ; Constanța Cristescu, „Toaca, utilizarea ei, considerații generale asupra repertoriului cules”, în Lucrări de muzicologie, nr. 19-20
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comentat are la bază un arhaic ritual de întemeiere și de organizare dendrolatrică a spațiului locuit (vezi practici dendrolatrice similare în spațiul românesc, la nota 104). 107. Bibliografia românească referitoare anume la toacă este săracă. Iată câteva titluri : I. Ganea, „Toaca în cultul Bisericii Ortodoxe Române ; semnificația și importanța ei”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, 1979 ; Constanța Cristescu, „Toaca, utilizarea ei, considerații generale asupra repertoriului cules”, în Lucrări de muzicologie, nr. 19-20, Conservatorul „G. Dima”, Cluj-Napoca, 1986, pp. 91-98 ; Idem
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similare în spațiul românesc, la nota 104). 107. Bibliografia românească referitoare anume la toacă este săracă. Iată câteva titluri : I. Ganea, „Toaca în cultul Bisericii Ortodoxe Române ; semnificația și importanța ei”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, 1979 ; Constanța Cristescu, „Toaca, utilizarea ei, considerații generale asupra repertoriului cules”, în Lucrări de muzicologie, nr. 19-20, Conservatorul „G. Dima”, Cluj-Napoca, 1986, pp. 91-98 ; Idem, „Unele particularități zonale ale utilizării toacei, învestită cu funcție competițională”, în Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău, 1987, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semnificația și importanța ei”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, 1979 ; Constanța Cristescu, „Toaca, utilizarea ei, considerații generale asupra repertoriului cules”, în Lucrări de muzicologie, nr. 19-20, Conservatorul „G. Dima”, Cluj-Napoca, 1986, pp. 91-98 ; Idem, „Unele particularități zonale ale utilizării toacei, învestită cu funcție competițională”, în Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău, 1987, pp. 667-671. În acest din urmă articol, autoarea propune o clasificare a funcțiilor toacei : 1. funcție utilitară (semnalizare, în cadrul Bisericii Orto doxe) ; 2. funcție magică (alungă duhurile rele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
19-20, Conservatorul „G. Dima”, Cluj-Napoca, 1986, pp. 91-98 ; Idem, „Unele particularități zonale ale utilizării toacei, învestită cu funcție competițională”, în Acta Musei Porolissensis, vol. XI, Zalău, 1987, pp. 667-671. În acest din urmă articol, autoarea propune o clasificare a funcțiilor toacei : 1. funcție utilitară (semnalizare, în cadrul Bisericii Orto doxe) ; 2. funcție magică (alungă duhurile rele) ; 3. funcție estetică (prilej de mani- festare artistică pentru tocaș) ; 4. funcție competițională (zonal - sat Șiria, județul Arad, și temporal - săptămâna dinaintea Paștelui). Dacă aș încerca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de arbori sacri sau consacrați. 2. Paltinul cosmic în capitolul dedicat legendei românești a potopului m-am ocupat deja de semnificațiile mito-simbolice și magico-rituale cu care este încărcat primul copac (de regulă, un paltin) din lemnul căruia Noe își meșterește toaca - un instrument magic cu ajutorul căruia reușește să dureze arca, periodic năruită de diavol. „Atunci Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de semnificațiile mito-simbolice și magico-rituale cu care este încărcat primul copac (de regulă, un paltin) din lemnul căruia Noe își meșterește toaca - un instrument magic cu ajutorul căruia reușește să dureze arca, periodic năruită de diavol. „Atunci Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de diavol. „Atunci Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la biserici sunt mai toate de paltin și bătrânii pretind că de la Noe a rămas zvonu ca să facă toacele de paltin” (8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la biserici sunt mai toate de paltin și bătrânii pretind că de la Noe a rămas zvonu ca să facă toacele de paltin” (8, p. 130). Legendele populare referitoare la Noe construind arca sunt, în esență, înrudite cu cele referitoare la Ștefan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la biserici sunt mai toate de paltin și bătrânii pretind că de la Noe a rămas zvonu ca să facă toacele de paltin” (8, p. 130). Legendele populare referitoare la Noe construind arca sunt, în esență, înrudite cu cele referitoare la Ștefan cel Mare ctitor de biserici. În general, legendele populare care tratează acest din urmă subiect se reduc la următorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subiect se reduc la următorul scenariu : sfătuit de un sihastru (de regulă, Daniil), Ștefan Vodă ridică o mănăstire (de regulă, Putna) pe locul unui copac (de regulă, paltin) în care i s-a înfipt săgeata, sau din care se aude „toaca din cer”, sau în care se văd arzând lumini mirifice (vezi 10, pp. 469-473). Soiul copacului din lemnul și pe locul căruia urmează să se ridice lăcașul nu este întâmplător. Astfel, într-o legendă moldovenească, cel care trage cu arcul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a paltinului sau a unor componente ale acestuia (lemn, crengi, flori, frunze) este în măsură să alunge duhurile rele. Am făcut deja unele referiri la funcția magico- apotropaică a paltinului, așa cum apare aceasta în legendele românești ale potopului. Bătând în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața pământului - susțin credințele populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă-l toaca” (8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
măsură să alunge duhurile rele. Am făcut deja unele referiri la funcția magico- apotropaică a paltinului, așa cum apare aceasta în legendele românești ale potopului. Bătând în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața pământului - susțin credințele populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă-l toaca” (8, p. 130). În alte legende românești, paltinul este blagoslovit de Sf. Sisoe să stea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața pământului - susțin credințele populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă-l toaca” (8, p. 130). În alte legende românești, paltinul este blagoslovit de Sf. Sisoe să stea „înaintea bisericii” și, prin sunetul toacei făcute din lemnul său, să adune „norodul la biserică” (mss. BAR nr. 473, din 1766). De atunci - spune o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă-l toaca” (8, p. 130). În alte legende românești, paltinul este blagoslovit de Sf. Sisoe să stea „înaintea bisericii” și, prin sunetul toacei făcute din lemnul său, să adune „norodul la biserică” (mss. BAR nr. 473, din 1766). De atunci - spune o legendă populară -, „paltinul este un copac binecuvântat, sfânt și cinstit”, fără de care „nu se poate face în biserică nici o liturghie” (4
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
său, să adune „norodul la biserică” (mss. BAR nr. 473, din 1766). De atunci - spune o legendă populară -, „paltinul este un copac binecuvântat, sfânt și cinstit”, fără de care „nu se poate face în biserică nici o liturghie” (4). Dar nu numai toaca de paltin are această dublă calitate magică (de a aduna oamenii și de a alunga duhurile rele), ci orice instrument făcut din lemn de paltin (69). Într-o doină bihoreană, cu un fluier de paltin este adunată „toată lumea” (Șezătoarea, VII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face să cred că paltinul a fost inserat ulterior în scenariul legendei (107) . 3. În variantele redacțiunii moderne, paltinul este blagoslovit să stea „înaintea bisericii” și să „strige [= cheme] norodul la bise rică”, cu evidentă trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende care o stabilesc. Atât legenda Sfântului Sisinie, cât și cea a potopului au referitor la paltin un caracter etiologic. Ambele legende „explică”, „motivează” și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toiul verii), dublată de unele accesorii strict particulare : o traistă, o carte magică, un frâu din coajă de mesteacăn, un toiag cu care a fost omorât un șarpe, un topor de fier, descântat. Un accesoriu insolit al solomonarului este „o toacă mică de lemn”, dar aceasta nu este atestată decât în unele credințe și legende populare. Două ar putea fi motivele acestui din urmă fenomen. Fie este vorba de un accesoriu magic străvechi, ale cărui semnificații s-au atrofiat de-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]