64,510 matches
-
rostim replici gata confecționate de către un autor invizibil, sub bagheta unui regizor atotputernic. Mereu reactualizăm blestemul "omului sub vremi", care tocește atât responsabilitatea omului, cât și blestemul vremii." (p. 16). Autorul invocă aici, printr-o asociere solidară, dar principial inexactă, tocmai defectele pe care prea puțin le-ar putea constata la sine însuși, dar pe care le va demonta de-a lungul întregii cărți, printr-o relativizare neobosită, ferită, în ultimă instanță, chiar și de propriile excese de zel: "La antipodul
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma opțiunilor practice în consecință, s-a confruntat cu o lungă și întortocheată istorie a orânduirii care s-a autointitulat "socialistă" și a fost condusă de partide care s-au autodenumit
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
adepții amândurora." (p. 259). în studiul intitulat Sine ira et studio, în care analizează impactul în diferite epoci al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx și Engels, autorul se va explica chiar mai bine, cât privește metoda: "...caut să aprofundez tocmai raportarea textului la contexte." O dată cu studiul dedicat însemnărilor din subterană, Ianoși va trece întrucâtva într-altă arie de preocupări - deși, prin ton și prin coloritul biografic (îndeosebi de tinerețe) al lui Dostoievski, nu părăsește întru totul registrul discursului anterior. Va
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
au apărut într-o apreciabilă parte contrabalansate de semnele unei opoziții pe cît de inaparente pe atît de revelatoare. Vasile Igna o subsumează sintagmei de "Rezistență Culturală". O formulă nescutită de-o anume "echivocitate", cum ar spune d-sa, deoarece tocmai acestei modalități a rezistenței i s-a imputat mărginirea, oprirea în fața protestului radicalizat, de natură politică. Pentru a "curăți" conceptul de umbrele ce s-au lăsat asupră-i, însă și pentru a-și clarifica obiectul foarte onorabil al studiului, autorul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
pe care metropola "îi atrage și îi suge". Aflat la un pas de expresionism, Cezar Petrescu nu posedă aparatul aperceptiv necesar potențării expresivității și ratează ieșirea din îngustul cerc obsesional al diferitelor medii, tratate mai degrabă în manieră sociologică. Dar tocmai aici se înregistrează un punct forte al demersului său scriitoricesc, constînd în ușurința, în lejeritatea (fie ea, din păcate, și una de substanță) cu care trece de la sat, "rodul pămîntului", la "tîrgurile unde se moare" pentru a poposi, prin nu
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
fără nici o șovăire, fără nici o abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică ar putea încăpea în discursul consacrat tocmai indicării imixtiunilor ideologice, deparazitării creației de puzderia de falsuri ce i s-au aplicat, regăsirii, prin hățișuri și denivelări anevoie de învins, a drumului drept? Estetica (termen introdus, se pare, de Pierre Hassner și avînd mai întîi circulație în mediile
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
nu este doar mijlocul realizării artistice, ci și testimoniul existenței sale individuale. O existență de restitutor aflat mai tot timpul în arenă, într-o competiție pe care nu își propune să o câștige, dar nici nu poate să o piardă; tocmai de aceea o întreține ca pe o datină, ce nu se cade a fi abandonată. Mai ales că, dirijorul de orchestră este, ca și căpitanul de navă: primul care se îmbarcă și ultimul care debarcă. Iar Ovidiu Bălan s-a
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
iar nu circumstanțele apariției acestuia. Această opțiune metodologică permite lui Mircea Scarlat să realizeze în George Bacovia o schimbare decisivă a unghiului de interpretare și, implicit, contestînd clișeele care au deformat "profilul distinct" al operei și care s-au ivit tocmai din prea încrezătoarea prospectare a circumstanțelor, să modifice sensul receptării lui Bacovia ieri/azi, în orizontul unor (mai ales) noi judecăți de situare a liricii sale. Procedînd astfel, Mircea Scarlat răspunde exigențelor care stau în fața noii critici și care dau
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
adevărată este: asumare deliberată a propriei ființe, pentru a o manifesta în afară așa cum este ea înlăuntrul ei. Această manifestare are loc în condiții de perfectă autonomie, deși libertatea vine de mult mai departe decît străfundul lăuntrului, a cărui manifestare tocmai ea, libertatea, o face posibilă, exercitîndu-se de fapt în cadrul rînduielii universale a teonomiei. (Cu această precizare - capitală - că teonomia, departe de a contracara autonomia, dimpotrivă se întrețese, ca să spun așa, cu - sau mai degrabă: în - ea, întărind-o și ajutîndu-i
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
profesioniștilor, al meseriașilor instruiți cu soliditate și plini de sfială gospodărească în fața tentației demiurgice. Spre deosebire de culturile mici, care se manifestă sincopat, prin erupții spontane de genialitate, prin exemplare malformate în ultimă instanță, culturile viguroase evoluează firesc și se dezvoltă organic tocmai datorită stratului fertil pe care îl oferă munca ordonată și etica profesională ale celor care nu s-au născut Poeți, dar au știut să devină poeți, pictori, muzicieni ș.a.m.d. prin educație, prin efort și prin rigoare. Privit în
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
Irina Marin Cine spunea că feminismul și-a pierdut actualitatea, că a fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Poezia Floarei Țuțuianu aduce o prospețime a percepției pe care cu greu o mai regăsim în contemporaneitate. Versurile sale, deși adânc ancorate în livresc, nu sunt deloc artificiale sau searbede, așa cum ne-am aștepta. De fapt, farmecul liricii sale vine tocmai din transpunerea acestei dimensiuni livrești în termeni organici. Pe scurt, o poezie inspirată.
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
deschid cronica de față preocuparea constantă a lui Nicolae Bălcescu de a aduce lumină acolo unde istoricii, după opinia sa, au greșit. În faptul de a nu fi văzut decât "lupte de pretendenți la tron" și de a fi pierdut tocmai esența, "principiul și interesele ce fiecare pretendent reprezintă." Altfel spus, că fiecare s-a arătat sensibil numai la vibrația pasională a evenimentului, fără să identifice în spatele acestuia sâmburele care l-a generat, pentru ca reconstituirile să ducă, în urma contactului cu realitatea
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
un personaj corupt a fost arestat în funcție de anotimp, sau că a fost arestat pur și simplu? Fiindcă, pe de altă parte, celor care l-au arestat pe Dabela în plină iarnă li se poate reproșa că au decapitat conducerea RADET tocmai într-un moment cînd conducerea ar fi trebuit lăsată în pace pentru a se ocupa de rezolvarea frigului din case. După părerea Cronicarului, și în privința arestărilor gospodarul își face vara sanie și iarna car. Din nefericire, carul politicienilor merge mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
de dezgheț a fost vorba în România. Fără a ține cu orice chip să flatez contribuția literaților noștri, sînt silit de evidențe să-i atribui un merit esențial în procesul de liberalizare din deceniul 7. Și să remarc totodată că tocmai voința politică oficială a lipsit din acest proces, care s-a desfășurat oarecum împotriva intențiilor conducerii PCR. P.S. Singura concluzie fermă pe care întîlnirea din 27 noiembrie mi-a permis-o (dincolo de punctele de vedere exprimate de participanți) a fost
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
privitoare la primirea în Societate a criticilor literari, unii împotrivindu-se acestei primiri sub cuvânt că aceștia nu sunt creatori de "opere beletristice". Interveni Ilarie Chendi care arătă că se împotrivesc la primirea criticilor scriitorii minori ("scriptores minores"), veleitarii, adică tocmai aceia care sunt "creaturi proaspete ale unor critici binevoitori, flori plăpânde", socotindu-se "mai de folos ca aceia care le-au dat sancțiunea". Poveste veche! Mai reținem, în legătură cu momentul întemeierii S.S.R., faptul că inițiativa a aparținut scriitorilor tineri ai epocii
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
alianței militare nord-atlantice, speranțele mele coboară vertiginos spre zero. în fond, invitarea României (ca și a Bulgariei, care a livrat pe ușa din dos arme lui Saddam, deși la fereastră erau numai zâmbete și flori în glastră la adresa celor care tocmai se pregătesc să atace Irakul!) e și ea rezultatul unui aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Paul Hirst și a lui Grahame Thom-pson despre globalizare a stârnit, încă de la prima sa ediție din 1996 (urmată de o a doua în 1999, total rescrisă și fundamental adăugită), multiple controverse tocmai prin scopul declarat de a pune la îndoială conceptul în cauză. Un concept la modă, dar pe care cei doi autori - profesori de științe sociale, respectiv de economie politică - îl consideră mult supraevaluat și, în aceste condiții, distructiv prin iluziile
Globaliștii, antiglobaliștii și scepticii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14512_a_15837]
-
această corespondență a lui Paul Celan, care m-ar interesa foarte tare. Ador corespondența! Și eu sunt o pasionată scriitoare de scrisori, de epistole. Poate m-aș încumeta să fac așa ceva. Să vedem... R.B.: Vă mai adresez o întrebare, nu tocmai ingenuă, ba chiar provocatoare; cartea a doua a Aglaiei Veteranyi, ultima ei carte de fapt, cu un titlu destul de greu de tradus în limba română, care aproximativ ar suna: "Răsuflarea de pe ultimul raft", carte întîmpinată favorabil de critică și considerată
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
primite de-a gata", deja-văzute în multe alte filme... Ai senzația că ți se aduce aminte, ca "din alte filme", ce e aceea o mafie, o evadare, o urmărire, o crimă, sau două, sau trei... Iar performanța regizorului (coscenarist) e tocmai de a scăpa, în aceste condiții, de atingerea șablonului, și de a-i imprima filmului o respirație proaspătă, un tonus necontrafăcut, o strălucire a punerii în scenă (de unde se vede, din nou, că atunci cînd "există talent", experiența din publicitate
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
Alexandru are o părere exact opusă": ca și 22, R.L. ar fi o revistă-titirez, care se învîrtește, cu alte cuvinte, trecînd de la atitudini deschise, democratice la "închideri" de felul D.R. Popescu, la o nouă lectură. Dar nu cerea dl Grigurcu tocmai astfel de noi lecturi? I se pare dlui Laszlo Alexandru că noile lecturi din R.L. sînt lipsite de spirit critic? Tipul acesta de interdicție - nu scriem despre cutare, fiindcă... - nu e sănătos. Scriem despre oricine. Totul este cum scriem. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Să dea Dumnezeu, dar nu ne vine a crede. Pînă cînd România nu va deveni membru NATO toți cei care au de cîștigat voturi din agitarea temei primejdiei ungurești vor face asta, fiindcă - nu-i așa? - dacă nu curge, pică. Tocmai cînd președintele Iliescu îl decora pe Nicolae Văcăroiu cu Steaua României, la Cotroceni au început să tremure perdelele și au început să zăngăne cristalele candelabrelor a remarcat reportera ziarului Adevărul, prezentă la ceremonie: "Era 10,15 și intrarea lui Nicolae
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
acolo, dl Al. George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului său ocazional. A apărut numărul 4 pe 2002 al TRANSILVANIEI sibiene. Din sumar, cîteva studii serioase despre L. Blaga, M. Blecher și E. Simion. Foarte frumoasă înfățișarea grafică a noii serii. Unanimitate minus unu La mari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
el se plasa totuși, cu hotărîre, de partea lui a fi. Și, evident, aici m-am înșelat amarnic. Căci ceea ce gîndeam eu în termenii unei eliberări de balast, în termenii unei libere autodespuieri de excrescențele încremenite ale lui a fi, tocmai pentru a nu mai fi încătușați de funcționarea lor inerțială, el gîndise în termeni de expropriere a lui a fi, de deposedare brutală a acestuia de orice garanție așa-zicînd palpabilă a autonomiei sale ontologice, tocmai prin mijlocirea unui avut (economic
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
încremenite ale lui a fi, tocmai pentru a nu mai fi încătușați de funcționarea lor inerțială, el gîndise în termeni de expropriere a lui a fi, de deposedare brutală a acestuia de orice garanție așa-zicînd palpabilă a autonomiei sale ontologice, tocmai prin mijlocirea unui avut (economic) propriu, direct proporțional cu "volumul" său ontologic". (Va urma)
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]