4,126 matches
-
controversate, mai ales la speciile care sunt recent introduse, sau când este vorba de sinonime cu arie de utilizare egală. În lucrările științifice sau în contractele cu parteneri străini trebuie evitate denumirile regionale sau neacceptate de dicționarul limbii române moderne. Tomatele pot fi numite pătlăgele roșii sau simplu, roșii, doar într-un context adecvat, de exemplu pe eticheta unor conserve cu denumire tradițională (roșii în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole în funcție de familia botanică din care fac parte plantele horticole respective. Se utilizeaza denumirea de: legume Cucurbitaceae (castraveți, pepeni), legume Solanaceae pentru fructe (tomate, ardei, vinete) etc. Clasificarea comercială, se bazează pe data sau momentul diferit al apariției pe piață. Există produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá în limba persană), timpurii, semitardive (semitârzii), tardive (târzii). Unele specii au toată gama de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vinete) etc. Clasificarea comercială, se bazează pe data sau momentul diferit al apariției pe piață. Există produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá în limba persană), timpurii, semitardive (semitârzii), tardive (târzii). Unele specii au toată gama de soiuri (tomatele), altele nu apar decât în momente specifice. Clasificarea horticolă tehnologică (merceologică), grupează speciile de plante horticole după asemănarea care există între tehnologiile lor de cultură. În funcție de proveniență, întrebuințări și conținutul în aciditate, există deosebiri de bază între fructe și legume
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varza de Bruxelles (3), fasolea lima (Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă însă în momentul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tradițional deshidratate, de tipul stafidelor, smochinelor, curmalelor etc; b) cu valoare energetică importantă sunt strugurii, cireșele tardive, cartofii, mazărea, bobul, usturoiul etc; c) cu valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică redusă sunt castraveții, dovleceii, tomatele, ridichile, ciupercile, legumele de la care se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE Textura produselor horticole provine din dezvoltarea și specializarea țesuturilor embrionare (primare), ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă, morcovii conțin caroten, tomatele licopen, iar conopida nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fiziologică. Gradul de fermitate Gradul de fermitate (numit și fermitate structo-texturală), rezultă din interdependența dintre textură și structură. Produse elastice. Fructele și legumele cu membrane celulare subțiri, cu celule epidermice mai puțin modificate (cazul cireșelor, vișinelor, prunelor, strugurilor, afinelor, coacăzelor, tomatelor, castraveților), au la o perioadă de timp după recoltare o fermitate slabă, dar își mențin elasticitatea. Produse care se ofilesc. Legumele de frunze, păstăile de fasole sau mazăre, cartofii timpurii, ardeii, sparanghelul, evoluează într-un timp mai scurt sau mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conținutul în amidon, dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și în substanțe pectice solubile (care apar către sfârșitul păstrării). Fermitatea țesuturilor constituie o garanție a menținerii calității la unele specii, pe parcursul manipulării, transportului sau comercializării. Tomatele, piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează după recoltare, nu sunt de calitate fără a prezenta și fermitatea cerută de beneficiari. Fermitatea fructelor este determinată de transformarea enzimatică a protopectinei insolubile din țesuturi, care are un grad de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produse sau probe. Mult folosite în Germania, la fabricile de conserve pentru mazăre, fasole boabe, mere proaspete, ele pot determina și rezistența la tăiere sau fibrozitatea la sparanghel, țelină, fasole păstăi și porumb zaharat. După Tătaru Mariana și colab., (1998), tomatele de seră supuse compresiunii și ambalate diferențiat pe parcursul păstrării comerciale în condițiile mediului ambiant, au avut o evoluție calitativă diferențiată. Forța de comprimare de 1Kgf timp de 30 minute, asociată cu alte solicitări (provocate de lovituri, șocuri, stivuire) afectează în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și ambalate diferențiat pe parcursul păstrării comerciale în condițiile mediului ambiant, au avut o evoluție calitativă diferențiată. Forța de comprimare de 1Kgf timp de 30 minute, asociată cu alte solicitări (provocate de lovituri, șocuri, stivuire) afectează în mod semnificativ evoluția calității tomatelor. Pendulele Gall și aparatele semiautomate cu rezistență servesc la testarea rezistenței tuberculilor de cartof la vătămările mecanice. Determinări nedistructive ale fermității. Odată cu evoluția tehnicii, a apărut necesitatea unei aparaturi care să determine instantaneu și fără a afecta (a înțepa, a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ocupă volumul de 1 m3 (kg/m3). Este o proprietate a cărei cunoaștere este foarte importantă pentru cei care ambalează sau depozitează produsele. Limitele de oscilație se situează la legume între 120 kg/m3 (spanac) și 1000 kg/m 3 (tomate), iar la fructe între 400 kg/m3 (mere) și 620 kg/m3 (cireșe). Produsele voluminoase și cu masă specifică mică au și masa volumetrică mică. 6.3. Căldura specifică Căldura specifică este cantitatea de căldură necesară, la volum constant, pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
70C, 6,90C (relație inversă). Produsele horticole se grupează în cinci clase de rezistență diferențiată la îngheț: a) deosebit de sensibile la îngheț, fiind afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele vinete. Privit în dinamică, procentul de umiditate totală scade în perioada maturării, ca urmare a acumulării substanței uscate. În urma recoltării, conținutul în umiditate din produse începe să se diminueze. Pierderile de umiditate au loc nu numai prin transpirație
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
echilibrului biologic al celulelor, cu implicații în valorificarea produselor horticole. Rolul favorabil al Ca 2+ a determinat chiar recomandarea unor tratamente la diverse specii (măr, salată, cu efecte pozitive pe parcursul perioadei post recoltă). Putrezirea zonei pistilare (“blossom end rot”) la tomate și ardei este datorată deficitului de Ca2+. Arsura umedă apare la salată, la partea superioară a căpățânii, din aceleași cauze. În livezile de măr se manifestă pătarea amară (“bitter pit”), în urma unui dezechilibru între conținutul în K+ și Mg2+ prea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se utilizează în aliajele anticorozive. Utilizarea sa în fabricarea utilajelor, ambalajelor sau vaselor alimentare este dăunătoare, datorită acțiunii sale cancerigene și toxice. Dintre produsele horticole, spanacul, salata și fasolea, rezistă mai puțin la concentrațiile sporite de cadmiu, în timp ce varza și tomatele le suportă. Cuprul existent în sol în cantitate medie de 20 ppm, poate fi conținut și în plante între 10 ppm, dar devine toxic peste 20 ppm. Utilizarea sa largă sub formă de produse cuprice în tratamentele fitosanitare, precum și numeroasele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este foarte mare. putem recolta la momentul optim produsele, pentru un anumit scop (export, industrializare etc). Ex. strugurii de masă și piersicile pentru consum proaspăt intern sau export, prunele pentru magiun (cât mai coapte); prunele pentru dulceață (mai puțin mature); tomatele pentru concentrare (peste 4,5 0 Bx) etc. ca tehnologi sau gestionari, avem posibilitatea să evaluăm cantitatea de zahăr din materia primă la recepție, pe flux și la produsele finite, urmărind calitatea și respecterea rețetelor de fabricație. Ex. concentratele de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru concentrare (peste 4,5 0 Bx) etc. ca tehnologi sau gestionari, avem posibilitatea să evaluăm cantitatea de zahăr din materia primă la recepție, pe flux și la produsele finite, urmărind calitatea și respecterea rețetelor de fabricație. Ex. concentratele de tomate (bulion sau pastă) sau concentratele naturale de fructe aduse la concentrația standard; concentratele de fructe cu zahăr adăugat (gemuri, dulcețuri, siropuri etc.), compoturile, băuturile răcoritoare cu respectarea rețetei de preparare; etc. finalul fermentării fructelor în vederea distilării (la fructele tocate sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
multe legume sau fructe, conținutul în glucide totale scade. La piersici se înregistrează scăderea cea mai evidentă la temperatura mediului ambiant (de la 9,35%, la 5,88%), în timp ce la 00C scăderea este redusă (9,35%-9,0%). La ardei, gogoșari, tomate, căpșune, cireșe, prune, dar și la ceapă sau morcovi, scăderea conținutului glucidelor totale pe parcursul păstrării este de aproximativ un procent. La vișine, scăderile sunt nesemnificative. Pe parcursul păstrării, poate avea loc și o creștere a conținutului în glucide totale. La struguri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele tipuri se utilizează pentru obținerea de produse hipocalorice. Conținutul mediu în substanțe pectice al fructelor din țara noastră oscilează între 0,2% (vișine) și 0,9-1,3% (coacăze negre). La legume, valori minime întâlnim la ceapă (0,2-0,4%), tomate, sparanghel, dovleac (0,35%), iar valorile medii cele mai mari la varză (1,05%), morcovi (1,3-1,5%) și fasole verde (1,4%). Trebuie menționat însă faptul că la majoritatea fructelor, conținutul maxim de substanțe pectice depășește 1%. Evoluția conținutului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și peptide sau proteine, rezultate din unirea aminoacizilor în molecule și macromolecule tot mai complexe. 7.4.2. Conținutul în aminoacizi al produselor horticole În funcție de conținutul în aminoacizi liberi, produsele horticole se împart în patru categorii: foarte bogate (strugurii), bogate (tomate, coacăze, cireșe, prune, zmeură), cu conținut mediu (caise, fragi) și cu un conținut redus (mere, revent). Conținutul în aminoacizi liberi depinde de specie, soi, stadiul de creștere și dezvoltare, tehnologia de producție sau de valorificare. Atât aspectele cantitative, cât mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bogată doar în treonină și lizină. Analizele efectuate în dinamică, au pus în evidență la numeroase specii horticole modificări ale conținutului în diverși aminoacizi. În timpul creșterii și maturării cireșelor, perelor și strugurilor s-a constatat creșterea conținutului în prolină. La tomate, pe tot parcursul maturării crește conținutul în acid aspartic și acid glutamic, în timp ce arginina, acidul aminobutiric, alanina, leucina și valina au o evoluție contrară. În boabele de struguri, conținutul în arginină crește de 30 de ori în perioada iunienoiembrie (concomitent
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
identificat în alga Laminaria japonica cu utilizare culinară specifică, studiile care continuă și în prezent îl individualizează ca fiind compusul natural responsabil de perceperea celui de-al cincilea gust (alături de dulce, sărat, acru și amar, gustul delicios). În legume ca tomatele, mazărea, sparanghelul etc., dar și în alimentele de origine animală, un conținut mai ridicat în acid glutamic crează un gust aparte, care este perceput separat de celelalte gusturi prin intermediul unor papile gustative distincte din cavitatea bucală. Caracterizat astfel și identificat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
leguminoase. Globulinele sunt mult mai răspândite, reprezentând 50% din totalul proteinelor ca substanțe de rezervă. Legumelina din mazăre, faseolina din fasole, legumina (mazăre și fasole), tuberina (cartofi), amandina (migdale) sunt mai cunoscute. Au fost identificate globuline și în spanac, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni verzi etc. Globulinele au o reacție mai acidă decât albuminele, datorită conținutului mai ridicat în acid glutamic și acid aspartic, alături de leucină și glicocol. Diversele globuline diferă prin conținutul de aminoacizi (număr și cantitate). Chiar când este vorba
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
important în solubilizarea și transportul lipidelor și al unor substanțe liposolubile, cum ar fi carotenoizii sau sterolii. Au proprietăți emulgatoare (ajută emulsionarea), datorită solubilității în apă a părții proteice și insolubilității părții prostetice. Au fost puse în evidență în mere, tomate, morcovi, semințe. Cromoproteidele au ca grupare prostetică pe unii compuși cu nucleu porfirinic. Participă la numeroase procese de oxidoreducere, precum și la sinteza glucidelor prin fotosinteză. În produsele horticole există numeroase cromoproteide cu funcții enzimatice. Cloroglobulina (cloroplastina) este o substanță macromoleculară
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]