674 matches
-
suflă aer peste masa topită, deasupra rezultând o zgură de silicați FeSiO 3 care plutește la suprafața cuprului negru( cupru brut care conține 96-98% Cu) . Convertizarea metalelor este un proces de topire oxidantă, unde ordinea de oxidare a sulfurilor din topitura de mată este dependentă de viteza de oxidare și de concentrația FeS și a sulfurilor de metale neferoase din topitură. În condițiile reale, Cu 2S nu se poate oxida practic înaintea FeS, iar procesele se desfășoară in două stadii: - oxidarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
brut care conține 96-98% Cu) . Convertizarea metalelor este un proces de topire oxidantă, unde ordinea de oxidare a sulfurilor din topitura de mată este dependentă de viteza de oxidare și de concentrația FeS și a sulfurilor de metale neferoase din topitură. În condițiile reale, Cu 2S nu se poate oxida practic înaintea FeS, iar procesele se desfășoară in două stadii: - oxidarea FeS și obținerea matei albe Cu2S conform reacțiilor. - oxidarea parțială a CuS cu oxidarea totală a FeS. Cuprul brut, numit
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cu fer. Din soluțiile de cianuri complexe cuprul se extrage prin cementare cu zinc sau aluminiu sau prin reducere catodică. 1.4.3.Obținerea cuprului prin electroliză Electroliza este un proces complex ce are loc la trecerea curentului electric prin topitura sau soluția unui electrolit și constă în migrarea ionilor către electrozi → anionii la anod(+) și cationii la catod(-), descărcarea ionilor la electrozi → prin procese de oxidare la anod și reducere la catod și formarea moleculelor stabile. Cu toate că prin aceste procedee
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ce produce oxidarea elementelor S, Fe, Ni, Zn, Co, Sn, Pb, As, Sb și parțial a cuprului metalic. Dioxidul de siliciu din căptușeala cuptorului transformă produșii de oxidare în silicați( zgură). Câteva din reacțiile ce au loc sunt. Prin încălzire topiturii dioxidul de sulf se elimină total și oxizii de As și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
oxidare în silicați( zgură). Câteva din reacțiile ce au loc sunt. Prin încălzire topiturii dioxidul de sulf se elimină total și oxizii de As și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se vapori de apă, hidrogen și oxid de carbon, care agită topitura, alungă dioxidul de sulf și reduc oxidul cuprului monovalent la cupru metalic. Se obține astfel cupru
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se vapori de apă, hidrogen și oxid de carbon, care agită topitura, alungă dioxidul de sulf și reduc oxidul cuprului monovalent la cupru metalic. Se obține astfel cupru ce conține 1% Cu2O, Bi, Sn, și eventual Ag, Au, Pt. Din cuprul rafinat pirometalurgic se toarnă anozi care servesc la obținerea cuprului de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ale celorlalte două procese de geneză a mineralelor: procesele sedimentare și procesele metamorfice Magma este un sistem natural multicomponent format dintr-o fază lichidă una solidă subordonată cantitativ și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
II4. Petrografie. Tipuri de roci. Roci magmatice Rocile magmatice sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea, prin răcire, a magmei care provine din straturile profunde ale scoarței terestre. În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare:din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare:din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se poate stabili un punct de solidificare. Diagrama care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
apar mai întâi niște particule solide foarte mici, numite germeni de cristalizare de la care se propagă mai departe, în jurul lor, cristalizarea substanței. Dacă ar fi un singur germen de cristalizare atunci s-ar forma un singur cristal în toată masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de cristalizare de la care se propagă mai departe, în jurul lor, cristalizarea substanței. Dacă ar fi un singur germen de cristalizare atunci s-ar forma un singur cristal în toată masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de salol de pe lama de sticlă se așează o lamelă de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de salol de pe lama de sticlă se așează o lamelă de sticlă astfel ca o mică margine a topiturii să rămână neacoperită și se așează la microscop. Dacă de marginea descoperită se apropie un cristal de salol se poate observa
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de salol de pe lama de sticlă se așează o lamelă de sticlă astfel ca o mică margine a topiturii să rămână neacoperită și se așează la microscop. Dacă de marginea descoperită se apropie un cristal de salol se poate observa o amorsare a procesului de cristalizare, începând de la granula de salol și care se propagă în toată masa topiturii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
topiturii să rămână neacoperită și se așează la microscop. Dacă de marginea descoperită se apropie un cristal de salol se poate observa o amorsare a procesului de cristalizare, începând de la granula de salol și care se propagă în toată masa topiturii. În ambele cazuri de germinare și naturală, și artificială, cristalizarea se produce numai dacă în topitură se găsesc germeni 8 Salol -formula chimică C13H10O3;folosit în laboratoarele școlare pentru a exemplifica cristalizarea rocilor. T em p er at u ra
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cristal de salol se poate observa o amorsare a procesului de cristalizare, începând de la granula de salol și care se propagă în toată masa topiturii. În ambele cazuri de germinare și naturală, și artificială, cristalizarea se produce numai dacă în topitură se găsesc germeni 8 Salol -formula chimică C13H10O3;folosit în laboratoarele școlare pentru a exemplifica cristalizarea rocilor. T em p er at u ra 0 C 63 de cristalizare, fie produși spontan, ca în primul caz, fie însămânțați artificial, ca
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
constitui germeni artificiali ci și cristalele sau fragmentele de cristale ale unor substanțe izomorfe și chiar pulberile din atmosferă. Din numeroasele particule de praf din atmosferă unele dintre ele, cu forme corespunzătoare, pot constitui germeni de cristalizare. Subrăcirea . La unele topituri se poate produce fenomenul de subrăcire. Topiturile pot fi aduse la temperaturi inferioare celei de solidificare fără ca totuși substanța să prezinte centre de cristalizare și deci fără să cristalizeze. Așa se întâmplă în cazul hiposulfitului de sodiu 9; constituent al
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fragmentele de cristale ale unor substanțe izomorfe și chiar pulberile din atmosferă. Din numeroasele particule de praf din atmosferă unele dintre ele, cu forme corespunzătoare, pot constitui germeni de cristalizare. Subrăcirea . La unele topituri se poate produce fenomenul de subrăcire. Topiturile pot fi aduse la temperaturi inferioare celei de solidificare fără ca totuși substanța să prezinte centre de cristalizare și deci fără să cristalizeze. Așa se întâmplă în cazul hiposulfitului de sodiu 9; constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara. Dacă se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
o cantitate de hiposulfit și prin dopul balonului este introdus un termometru , iar balonul este încălzit, se constată că la temperatura de 41 0 C substanța se topește. Temperatura rămâne constantă până la topirea completă după care continuă să crească, lăsând topitura să se răcească liniștit, se constată că aceasta ajunge la temperatura camerei fără să cristalizeze. În această stare, de lichid, hiposulfitul poate rămâne un timp indefinit. Dacă însă în topitura subrăcită se provoacă germinare prin introducerea unor granule de hiposulfit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
constantă până la topirea completă după care continuă să crească, lăsând topitura să se răcească liniștit, se constată că aceasta ajunge la temperatura camerei fără să cristalizeze. În această stare, de lichid, hiposulfitul poate rămâne un timp indefinit. Dacă însă în topitura subrăcită se provoacă germinare prin introducerea unor granule de hiposulfit , toată masa cristalizează brusc, temperatura urcând din nou la 410 C, unde rămâne staționară până la terminarea cristalizării, apoi coboară, așa cum arată curba din fig (11Ă de mai jos. 9 hiposulfitului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și în altele temperatura se ridică până la punctul normal de solidificare ( 0 1 t de pe figură), dar în alte cazuri aceasta se ridică doar până la o temperatură ( 0 2 t), inferioară lui ( 0 1 t) În cazul germinării spontane a topiturilor, numărul de germeni care apar variază, în condițiile de subrăcire. Se definește puterea de cristalizare spontană ca fiind numărul de germeni care apar în unitatea de volum și în unitatea de timp. Dacă într-o diagramă se notează pe abscisă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
numărul de germeni care apar în unitatea de volum și în unitatea de timp. Dacă într-o diagramă se notează pe abscisă puterea de cristalizare spontană iar pe ordonată temperatura de subrăcire și se trec valorile corespunzătoare pentru o anumită topitură, rezultă o curbă simetrică care începe cu un minim, trece printr-un maxim și ajunge iarăși la un minim odată cu coborârea temperaturii de subrăcire (figura 12 de mai jos) t 0 C Puterea de germinare spontană T em p er
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de temperatură , se produc numai un număr redus de germeni. Dacă subrăcirea este mai mare, numărul de germeni crește mult până ajunge la un maxim. La subrăciri cu temperaturi și mai coborâte, numărul de centre scade până când ajunge la zero. Topitura nu mai cristalizează spontan. Rezultă căci pentru a obține cristale mai mari și mai puține, trebuie provocată o subrăcire slabă , iar pentru a obține cristale multe și mici trebuie provocată o subrăcire mai pronunțată, care însă să nu depășească anumite
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
aceste corpuri sunt încălzite până aproape de temperatura de topire, atunci cristalizarea lor se poate produce cu mai multă ușurință. Există și multe substanțe care nu suferă subrăciri puternice. De exemplu , în general , metalele , care suferă subrăciri slabe, trecând, prin răcirea topiturii, chiar de la început în stare cristalină. Cristalizarea din vapori: Substanța solidă poate trece direct în starea de vapori, adică suferă fenomenul de sublimare. Acest lucru este posibil la o anumită presiune. Bineînțeles, se poate produce și fenomenul invers de trecere
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]