1,605 matches
-
care a fost „altoită“ individualizarea, părăsind apoi formația, poate și din necesitatea de a intra în seria numelor monomembre din complexul toponimic integrator. Derivarea toponimică desemnează procedeul prin care, de la un toponim existent se formează, prin adăugarea unui sufix, un toponim nou, care individualizează de regulă un topic aflat în relație de apropiere, subordonare, apartenență etc. cu topicul desemnat de toponimul-bază. Criteriile necesare pentru încadrarea unui nume în această ipostază, care aparține fenomenului de toponimizare în lanț, privesc situarea atît a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de toponimul-bază. Criteriile necesare pentru încadrarea unui nume în această ipostază, care aparține fenomenului de toponimizare în lanț, privesc situarea atît a termenului de pornire (baza de derivare), cît și a termenului rezultat (derivatul nou format) la nivelul toponimic. Aceste toponime (Dumbrăvița, Bălșița, Craiovița, Stupineaua, Gilorțelu, Lotrișorul, Plenicioara, Ruginoșica, Amărăzuia, Ploștinuța, Ardănașu) sunt comparabile, formal și semantic, cu diminutivele din planul limbii comune. Există o diversitate de toponime analizabile din perspec tivă derivativă (în sensul că este evidentă existența unei baze
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
derivare), cît și a termenului rezultat (derivatul nou format) la nivelul toponimic. Aceste toponime (Dumbrăvița, Bălșița, Craiovița, Stupineaua, Gilorțelu, Lotrișorul, Plenicioara, Ruginoșica, Amărăzuia, Ploștinuța, Ardănașu) sunt comparabile, formal și semantic, cu diminutivele din planul limbii comune. Există o diversitate de toponime analizabile din perspec tivă derivativă (în sensul că este evidentă existența unei baze lexicale și a unui sufix adăugat acesteia), care nu pot fi considerate derivate toponimice, fie pentru că baza este apelativă, fie pentru că este antroponimică (fag > Făget, Ion > Ionescu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Cheile Oltețului, Dealul Oltețului, Baraolt. Baza acestei familii nu a fost toponimizată în limba romînă, dar a determinat, indirect, toponimizarea în interiorul limbii romîne a celorlalți membri ai familiei. Unii amatori de toponimie includ în categoria toponimelor moștenite numele de locuri formate de la apelative păstrate din substrat (Brazi, Viezuri), neglijînd faptul că toponimizarea acestor apelative a avut loc pe terenul limbii romîne. Algoritmul etimologic necesar pentru identificarea acestor nume de loc moștenite este specific și necesită o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slave), Bahlui, Călmățui, Caracăl, Covurlui, Teleorman, Vaslui (turcice), Adjud, Aiud, Beiuș, Căptălan, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Sebeș, Trotuș (maghiare), Bungard, Ghimbav, Șelimbăr (germane), Bozovici, Oravița, Grivița, Sadova, Toplița, Cacica, Golovița, Zahorna, (neoslave), Agigea, Babadag, Caraorman, Murighiol (turcești). Dificultatea principală privind stabilirea toponimelor împrumutate din alte limbi constă în confuzia care se poate face între numele preluate ca toponime create în limba respectivă și cele care au fost formate în limba romînă din apelative care au fost împrumutate anterior, de limba romînă și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Trotuș (maghiare), Bungard, Ghimbav, Șelimbăr (germane), Bozovici, Oravița, Grivița, Sadova, Toplița, Cacica, Golovița, Zahorna, (neoslave), Agigea, Babadag, Caraorman, Murighiol (turcești). Dificultatea principală privind stabilirea toponimelor împrumutate din alte limbi constă în confuzia care se poate face între numele preluate ca toponime create în limba respectivă și cele care au fost formate în limba romînă din apelative care au fost împrumutate anterior, de limba romînă și au de venit, în interiorul sistemului romînesc, nume proprii (Slatina, Predeal, Prihodiște). Dublarea heteroglotă a unor toponime
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponime create în limba respectivă și cele care au fost formate în limba romînă din apelative care au fost împrumutate anterior, de limba romînă și au de venit, în interiorul sistemului romînesc, nume proprii (Slatina, Predeal, Prihodiște). Dublarea heteroglotă a unor toponime care desemnează același topic în limbi diferite. Specialiștii au numit aceste situații toponime multiple și le-au identificat în toate spațiile în care au conviețuit ori s-au succedat populații vorbitoare ale unor limbi diferite. Raporturile dintre aceste toponime multiple
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînă din apelative care au fost împrumutate anterior, de limba romînă și au de venit, în interiorul sistemului romînesc, nume proprii (Slatina, Predeal, Prihodiște). Dublarea heteroglotă a unor toponime care desemnează același topic în limbi diferite. Specialiștii au numit aceste situații toponime multiple și le-au identificat în toate spațiile în care au conviețuit ori s-au succedat populații vorbitoare ale unor limbi diferite. Raporturile dintre aceste toponime multiple sunt diverse: nume romînești transpuse fonetic în alte limbi (rom. Căprioara > magh. Kaprevár
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unor toponime care desemnează același topic în limbi diferite. Specialiștii au numit aceste situații toponime multiple și le-au identificat în toate spațiile în care au conviețuit ori s-au succedat populații vorbitoare ale unor limbi diferite. Raporturile dintre aceste toponime multiple sunt diverse: nume romînești transpuse fonetic în alte limbi (rom. Căprioara > magh. Kaprevár, rom. Crăciunel > magh. Karácsonyfal va, rom. Moldova > srb. Mudava, rom. Rogoz > ucr. Rogozna, rom. Culăuți > germ. Kallowtze), nume din alte limbi transpuse fonetic în romînă (magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la suprafață ale unor posibile construcții îngropate adînc în pămînt, tot așa toponomastul se orientează după cea mai mică atestare de arhivă (în documente sau pe hărți vechi), ca și după informațiile din teren sau pe care le pot da toponimele înseși despre existența unor topice, altădată locuite și denominate ca repere geografice. Nume actuale care, în limba romînă sau în altă limbă, se referă la Cetate, Turn, Ruine, Grădiște, Săliște, Jidovină, Zagrad, Morminte, Cimitir, Biserică, Putna, Bran, Runc etc. indică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de transfer invers de nume, de la sate la ape - în primul rînd cele cu bază antroponimică (terminate în -ești, -easca, easa, -eni, -eanca, -oaia, -oanea sau în formă absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adică un inter val cu o durată mai scurtă sau mai lungă (uneori de secole) în care e posibil să se fi născut numele în cauză. Astfel, ele mentele traco dacice au ca limită în timp perioada formării limbii romîne, toponimele slave vechi s-au putut forma cam între secolele VI și IX, cele maghiare începînd cu secolele XI-XII, cele germane cam după secolul XIII etc. Cel mai greu este să se stabilească, în lipsa atestărilor (care e una dintre marile dificultăți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
VI și IX, cele maghiare începînd cu secolele XI-XII, cele germane cam după secolul XIII etc. Cel mai greu este să se stabilească, în lipsa atestărilor (care e una dintre marile dificultăți ale istoriei noastre), perioada apariției unuia sau altuia dintre toponimele cu etimon romînesc, întrucît aici nu poate fi vorba de un strat de cîteva sute de ani, ci de o „pînză“ de straturi întinsă pe o durată de cel puțin un mileniu și jumătate (pornind de la formarea limbii romîne). Așadar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
într-un areal mai larg sau mai restrîns nu poate fi identificată cu precizie vechimea tuturor numelor de locuri care îl „parcelează“ denominativ, stabilirea unor etimoane reprezentative și estimarea, prin comparație și pe baza unor indici lingvistico-istorici, a originii altor toponime din zonă pot contura un „peisaj istoric“ al toponimiei din regiunea respectivă, la rîndul său o amprentă grăitoare a istoriei sociale petrecute în teritoriul respectiv. De pildă, Mircea Homorodean a reconstituit, acum peste trei decenii, urmele populațiilor care au trăit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acum peste trei decenii, urmele populațiilor care au trăit în străvechea vatră a Sarmizegetusei, pornind de la originea și semnificația numelor de locuri din zonă. Numele Sarmizegetusa și Sargetia, atestate în Antichitate, nu au urmași direcți în toponimia actuală, dar cîteva toponime din zonă amintesc de urmele cetăților și așezărilor civile din acea perioadă: Grădiște (< sl. gradiște, „locul unde a fost o fortă reață, un oraș)“, Pustiosu (< apelativul romînesc pustios, „cu ruine“), Cetatea, Cetățuia, Cetățeaua, Prisaca (apelativul prisacă are și sensul de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nență fizică sau social-economică, din cauza distrugerilor masive din perioada migrațiilor și a coborîrii drastice a nivelului civilizației materiale, dar și inexistența unor structuri statale închegate, care ar fi organizat și consemnat în documente principalele obiective geografice, strategice, economico-sociale etc. Vechimea toponimelor formate în romînește este apreciată de cele mai multe ori cu mare aproximație și pe baza unor repere indirecte, greu de găsit și destul de puțin exacte. De exemplu, în cazul toponimelor de-abia citate care evocă ruinele fostelor așezări dacice sau romane
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și consemnat în documente principalele obiective geografice, strategice, economico-sociale etc. Vechimea toponimelor formate în romînește este apreciată de cele mai multe ori cu mare aproximație și pe baza unor repere indirecte, greu de găsit și destul de puțin exacte. De exemplu, în cazul toponimelor de-abia citate care evocă ruinele fostelor așezări dacice sau romane distruse, faptul că aproape toate (excepție ar putea face Grădiște și Orăștie) sunt date de romîni poate însemna pe de o parte că au fost create înaintea venirii slavilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a maghiarilor, sau la începutul conviețuirii cu ei, iar pe de altă parte că se păstrează, cu transferurile și cu polarizările lor inerente, pînă astăzi. După aspect ele nu par vechi, dar dovezile indirecte le confirmă vechimea. Ponderea covîrșitoare a toponimelor formate în limba romînă, constatată încă de la primele grupuri mai numeroase de atestări și, în continuare, pe parcursul diferitelor epoci istorice, demonstrează, de altfel, că denumirile romînești existau și înaintea consemnărilor în documente (locurile nu puteau fi „botezate“ în masă, la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că denumirile romînești existau și înaintea consemnărilor în documente (locurile nu puteau fi „botezate“ în masă, la comandă, ci erau moștenite și transmise din generație în generație). M. Homorodean precizează astfel că circa 99% dintre cele o mie trei sute de toponime culese de el din cincisprezece localități aflate în vatra Sarmizegetusei, sunt formate în limba romînă. E greu de crezut că ele au fost formate rapid, în cîteva decenii, imediat înainte de-a începe să fie con sem nate în documente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în documente, fără ca celelalte populații conlocuitoare (în primul rînd maghiarii și germanii), care pe deasupra repre zentau autoritatea stăpînitoare, să nu poată „contribui“ mai consistent la „umplerea golului denominativ“, presupus, prin absurd, de lipsa atestărilor anterioare. Pînă și diminutivarea de la puținele toponime străine din zonă, deci crearea prin polarizare a altor nume de locuri, au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh. szebes, „repede“), sau al lui Căltăbășel, derivat de la Căltăbău (< germ. kalt, „rece“ + Bach, „pîrîu, gîrlă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh. szebes, „repede“), sau al lui Căltăbășel, derivat de la Căltăbău (< germ. kalt, „rece“ + Bach, „pîrîu, gîrlă“). Unele „neconcordanțe“ gramaticale, care sunt de fapt deformări în timp ale structurii toponimelor impuse tacit de acordul subînțeles cu entopicul care denumea generic topicul respectiv, presupun parcurgerea de către numele respective a unor stagii îndelungi de „prelucrare“ fonetică și gramaticală și de „împietrire“ în formele onomastice deformate, coexistente cu formele apelative aliniate la normele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fără a se diviza însă topicul). Numele slav sau maghiar, încadrîndu se în stratul respectiv, ar putea părea mai vechi, 78 dacă n-am lua în calcul precedența în timp a romînilor și faptul că ei nu traduc, de regulă, toponimele străine, pe cînd numele romînesc, apreciat „după ureche“, poate părea mai nou întrucît este, de multe ori, încă transparent semantic. Dovada că situația este inversă o pot oferi anterioritatea în teritoriu a romînilor, care puteau denumi locul înainte de venirea „străinilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altă „ocazie“ de a observa că toponimia formată în romînește are și straturi vechi și foarte vechi, nu numai straturi moderne, așa cum poate sugera, la o privire superficială, „transpa rența“ lor semantică în cele mai multe cazuri. O modalitate de identificare a toponimelor romînești vechi sau chiar a unor nume de locuri moștenite, chiar dacă ele nu au beneficiat de atestări foarte vechi, o constituie analiza multicri te rială, cu metodele gramaticii istorice și ale etimologiei topo nimice, a unor nume greu de raportat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de atestări foarte vechi, o constituie analiza multicri te rială, cu metodele gramaticii istorice și ale etimologiei topo nimice, a unor nume greu de raportat la apelative ori antropo nime romînești generale sau regionale. Astfel a procedat Vasile Frățilă cu toponimele Sîncel, Sumat, Ascura și Călcaza, aflate pe Valea Tîrnavelor, respectiv în Caraș-Severin, care au fost, în finalul cercetării, dovedite ca fiind păstrate din epoca romană, în calitate de toponime, sau ca apelative toponimizate ulterior, în limba romînă. E drept că toponimele, îndeosebi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ori antropo nime romînești generale sau regionale. Astfel a procedat Vasile Frățilă cu toponimele Sîncel, Sumat, Ascura și Călcaza, aflate pe Valea Tîrnavelor, respectiv în Caraș-Severin, care au fost, în finalul cercetării, dovedite ca fiind păstrate din epoca romană, în calitate de toponime, sau ca apelative toponimizate ulterior, în limba romînă. E drept că toponimele, îndeosebi cele din centrul Transilvaniei, se află într-o zonă străjuită de hidronime străvechi, autohtone: Mureș, Olt, Dunărița (diminutiv al numelui autohton, cel puțin în ceea ce privește formantul secund -re
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]