516 matches
-
pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund” . Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
dintre cei 187 de bătrîni nu au nici măcar o bucățică de pensie. Orice suma, cît de mică, e esențială pentru traiul lor. „Dom’le, pămîntul dacă-l lași, moare că și omul!“ Chiar la marginea satului am dat peste Ioan Toporaș, un bătrînel în vîrstă de 64 de ani care nu lasă să se întrevadă că anii l-au înmuiat. A lucrat mai bine de 30 de ani ca mecanizator la fostul CAP din comuna. Toată viața și-a trăit-o
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
în UE și se zice că nu mai tre’ să aram cu calul, ci cu mașina. Dar la noi tot cu calul se ara, că altfel n-ai cum“, ne-a spus cu o urmă de obida în glas nea Toporaș. Și totuși, el a încercat să-și croiască drum în viață așa cum a putut mai bine. Acum spune că e mulțumit de ce a realizat. Are cinci copii, trei fete și doi băieți, de care e tare mîndru. Numai un băiat
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
acuma și văd în jurul meu tineri care trăiesc degeaba. Nu vor să muncească, nu vor să facă ceva bun în viață. Își irosesc tinerețea, iar abia la bătrînețe si-or da seama ce au făcut“, ne-a mai spus nea Toporaș. Omul mai are o mare durere. Îi plînge inima cînd vede că tot mai puțin pămînt din satul lui e îngrijit și cultivat. Știe că „vină“ o poartă îmbătrînirea populației cătunului și că tineri aproape că nu mai sînt deloc
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Petru Sandovici de la Ileana D. Caeru: „S-a sculat Maica Domnului de dimineață / S-a pornit pe cale, pe cărare, / Pardosita cu mărgăritare / Pașii ei pe unde mergeau / Urmele ei străluceau / Și pe ele răsăreau brebenei. Pe unde călcau sfinții / Răsăreau toporași. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, / Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
flăcărilor. Acest incendiu a fost localizat și lichidat prin eforturi și sacrificii de către formația de pompieri cu sprijinul populației. În urma acestui caz s-a întărit și mai mult activitatea și prestigiul pompierilor. În anii următori s-au achiziționat căștile și toporașele tip pompier. În anul 1929, la a 50a aniversare a formației, «Nași Formației» au donat un frumos drapel pe lancea căruia s-au bătut plachete metalice cu numele a 350 de cetățeni printre care conducerea comunei, ambasadorul Austriei, profesori, doctori
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
1 primind ca distincție o frumoasă cupă de argint pe al cărei capac este montată o statuetă de pompier în uniformă de luptă. La același concurs, «Echipa de lucru la pompa manuală» cucerește locul 1, fiind distinsă cu un frumos toporaș lucrat în filigram și nichelat. Din multele concursuri organizate pe centre și pe județ la care a participat formația din Zăbrani, sunt de menționat situarea permanentă pe locurile fruntașe ca de exemplu : Această tradiție de a câștiga este menținută și
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
în acest ținut. Creșterea demografică, diversificarea uneltelor și, de ce nu, multitudinea ocupațiilor sunt reflectate în înmulțirea așezărilor neolitice din zonă, așezări presupuse și reclamate de descoperirea a zeci de obiecte neolitice. Numai la Apoldu de Jos s-au descoperit două toporașe de mână din piatră șlefuită, unul găurit și altul negăurit, fusaiole și fragmente de ceramică din lut cenușiu. Tabloul descoperirilor din depresiune garantează justețea ipotezelor care converg spre susținerea existenței unei așezări neolitice pe dealul "Huia" de la Apoldu de Sus
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
stăpânea aceste pământuri. Moșia comunei este destul de întinsă, cuprinzând 3907 ha. Ea a aparținut mănăstirii Cozia până la secularizarea averilor mânăstirești de către Alexandru Ioan Cuza în anul 1864. Odată trecută pe seama statului,s-a făcut prima împroprietărire a țărânilor pe categorii: toporași, mijlocași și pălmași. Prima categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a treia câte 2 ha. După împroprietărirea din anul 1864, restul moșiei a rămas pe seama statului, fiind arendata de diferiți boieri la care țăranii
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din milieniile IV-III î.Hr. La sfârșitul mileniului II î.Hr. au apărut alte două așezări umane, pe locul lor au rămas vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului. În secolele X-VIII î.Hr., epoca fierului
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
Androceu format din 5 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp, cu numeroase ovule. inserate parietal. Stigmatul are diverse forme, cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași) are flori albastre și este frecventă din zona stepei pînă în etajul fagului, prin păduri și tufișuri. V. tricolor L. (trei-frați-pătați) este o specie anuală, corola avînd petale variat colorate: două petale superioare violete, două mijlocii galben-deschis și petala inferioară
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât luau diverse forme. Un prim exemplu îl constituie „toporașul de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrat prin lovituri date pe ambele fețe (Africa de Nord, zona centrală și de răsărit). Așchiile erau, de asemenea, utilizate pentru a da o formă pietrei prin răzuire sau dăltuire. Printre artefactele aparținând omului de
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
-lea. Deși prima atestare documentară a localității este relativ târzie - 1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
scaiete, poroinicul ("Orchis morio") sau bujor, sânzâienele galbene ("galium verum"), năpraznica ("Geranium robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un nou mod de viață aducea achiziții fundamentale pentru
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii. Satul Zăicana a fost pentru prima dată
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
se întâlnește Str. Bachus care asigură o altă legătura cu cartierul Rahova și care se poate defini ca o altă axă de dezvoltare a cartierului prin continuarea sa cu străzile Salviei, Cârlibaba și Freamătului până la Șos. Sălaj respectiv cu Str. Toporași înspre cartierul Giurgiului. O altă stradă care joacă un rol important în structurarea circulațiilor în interiorul cartierului este Str. Trompetului care se naște deasemenea în perimetrul Pieței Ferentari și se dezvoltă înspre vest până la Str. Humulești. Între aceste artere se dezvoltă
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]