1,162 matches
-
un motto în care este citat Lucian Blaga, filosof și poet deopotrivă, care în textul reliefat pune dorul în relație cu timpul, clipa în relație cu veșnicia. De altfel și primul poem al autorului nostru începe în aceeași linie descriind toposul în care se plasează căutarea cărărilor spre porțile dorului: „Dincolo de timp / și mult mai departe / de orice lume / sortită cunoașterii / Dincolo de însăși / lumina și înțelesul ei / ni se numără anii, / până și risipirea lor, / se adună și se scad / se
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
timp / și mult mai departe / de orice lume / sortită cunoașterii / Dincolo de însăși / lumina și înțelesul ei / ni se numără anii, / până și risipirea lor, / se adună și se scad / se înmulțesc ori împart, / în matematici / încă necunoscute minții.” În acest topos inefabil se află izbăvirea, în acest loc în care poetul trebuie să pătrundă cu mijloace neconvenționale se află izvorul acelei stări pe care el încearcă să o cartografieze. Conștient de dificultatea demersului, poetul pornește la drum dubitativ, declamând: „Cine sunt
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. Iulian Patca l-a prezentat pe Traian Toduț, cel mai nou membru dintre clujeni al LSR. Ambianța din cenaclu a fost întreținută și de volumele patronului spiritual al cenaclului
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
autorului, alte imagini definitorii ale spațiului sacru de Acasă, acel Acasă în care retrăiești, exemplar, divinitatea, rugăciunea, istoria, copilăria, dragostea. Fie că e Blajul încărcat de semnificații adânci, fie că e Pănade, locul nașterii, fie Clujul literar, toate alcătuiesc un topos spectaculos de metafore alegorice, în care Poezia e la ea Acasă. Confesiunea e sinceră, e plină de cuvioșenie a frumuseții ce copleșește ființa: „La Alma Mater Napocensis chiar și bătrân tot m-aș întoarce”, „În biblioteca lui Cipariu dorm manuscrisele arabe
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
inițierea în sine, ca act procesual. Materialul domniei sale, „Evoluție spirituală și Templul Școlii Inițiatice - sau cât de departe te poate duce o palmă bine plasată”, are ca punct de plecare chiar prima datorie a oricărei inițieri, anume aceea a recunoașterii topos-ului sacru prin auto-inițiere, așa cum a reușit, în primă parte, Ion Creangă, el identificându-se dublu, „atât cu sinele său sacral, dobândit prin anterioare parcurgeri de trepte inițiatice”, dar și cu Maeștrii care au provocat treptele inițiatice. Citind acest material
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
los cadáveres iban llenos, de pies a cabeza, de largos gusanos de sudor. 3 Incompatibil cu spațiul, cu timpul, bătrânul își gusta, în singurătate, acronia, obligat, totuși, prin pârghia necruțătoare a gravitației, să rămână fixat într-un loc, într-un topos, în spațiul de care nu-l mai leagă nimic, în afara repulsiei. Dar și timpul deșira și sfâșie - timpul, criminal nevăzut, adânc implantat în inima spațiului, adânc implantat în trupul bătrânului, mușcându-i sufletul, însângerându-i sufletul, noaptea, mai ales, noaptea
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
noaptea târziu, colindând prin coșmaruri, ca o hiena. 3 Incompatible con el espacio, con el tiempo, el viejo se complace, en soledad, acrónico, obligado, sin embargo, por la palanca implacable de la gravitación, a quedarse fijado en un sitio, a un topos, al espacio al cual ya nada le vincula, excepto la repulsión. Pero incluso el tiempo deshace y desgarra - el tiempo, criminal invisible, profundamente clavado en el corazón del espacio, profundamente clavado en el cuerpo del viejo, mordiéndole el alma, ensangrentándole
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
o “Stea arzătoare cu opt raze” în succesiune ritmică pe Stâlpul Central al “Coloannei soarelui de vis” - sunt identice cu “locul fără de loc” al celor 8 la puterea 64 de Răsărituri și Apusuri; adică, pe “locul fără de loc” într-un “topos atopos”; adică, în Occident și în Orient în același timp în cer și pe pământ, unde se petrece “uciderea soarelui” prin “moarte integrală” și nașterea noului Soare uriaș al Atlanților din Carpați. “Și a fost seară - Morgeland - mai precis Occident
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
și scriitura se completează armonios și imnic întru conturarea celui mai frumos sat din toată Moldova (A.D. Xenopol). Acest colț de lume atât de drag Sfinției Sale este considerat un dar de la Dumnezeu, un loc stăpânit de duhul eternității. În acest topos, părintele arhimandrit simte și resimte apartenența la marea familie a rădășenenilor. În acest cuibar de veșnicie este cerul sufletului său și spațiul iluminării. Aici se află patrimoniul afectiv și divin, aici este ținutul merelor de aur, al îngerilor și al
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
lui Zalmoxis” (Editură Emia, Deva, 2005) e prefațata entuziast, fiindcă era afin de viziune cu poetul, dar și inspirat teoreticește, de prietenul și colegul meu, plecat nu de mult, Ion Itu. După el, autorul nostru ar locui poetic într-un topos enigmatic și mirific, un „tărâm cutreierat de presimțiri și de închipuire” copleșit de taină - „loc auroral presărat cu piramide și cu lumi ... Citește mai mult A.I. BRUMARU: „Rostiri lirice” în ASTRA, Serie nouă, ÎI (XLI), Nr. 5, Aprilie, 2007, pagina
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
lui Zalmoxis” (Editură Emia, Deva, 2005) e prefațata entuziast, fiindcă era afin de viziune cu poetul, dar și inspirat teoreticește, de prietenul și colegul meu, plecat nu de mult, Ion Itu. După el, autorul nostru ar locui poetic într-un topos enigmatic și mirific, un „tărâm cutreierat de presimțiri și de închipuire” copleșit de taină - „loc auroral presărat cu piramide și cu lumi ... VIII. MONICA GROSU - „PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE), de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Ich) îi restaurează configurația, devenind Eu ideal (sediu al reflectării ființei umane în care este păstrată esența memoriei originare), întrucât el [Eul] simte că se află sub semnul setei metafizice. Prin expansiune, Eul ideal investește, cu o aură simbolică, și toposul oglindit în titlu; aspirând astfel la tainicele hiperspații onirice. Odată cu posibilitățile sporite de înălțare spre o vedere superioară, „Ochiul somnului“ (prin care privește Eul ideal), ipostaziat, se identifică cu „Darul iubirii” ancestrale, ale căror energii abundă în proiecții erotematice. Deși
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană, cu sensurile, semnificațiile conceptului de Paradis, Eden sau Rai, inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană, Marea Nordului, oceanul Atlantic, până în Munții Urali. Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. În contextual
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Țene: „Mitul edenului în universul poetic european al secolului XX“ Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană,cu sensurile,semnificațiile conceptului de Paradis,Eden sau Rai,inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în textura întregului. Ca o primă remarcă, arhitectura rotundului este evidentă la toate nivelurile: carte, capitole, poeme. Locul inițial „aici” devine topos literar unde se „desfășoară” în ordine, „Ceremonialul Tăcerii”, revelator pentru lirismul esențializat. Atitudinea fermă a poetului este susținută de verbe cu forma de prezent, ca timp liric: „Sunt preotul Tăcerii, nu ecoul”, „Patria mea e Tăcerea ascunsă de tine”, „În
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificație, prin elemente
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
în acest cutremur al formelor ("Munte jumătate-n lume jumătate-n infinit", Memento mori) e însuflețitor: "turmele de stânce" vibrează sub privirea lui Zamolx, care la un semn "striga stâncelor să cadă" sau mișcă codrii și râurile. Piatra este temeiul toposului dacic: "Nu mi-i ști spune ce mai face țara / Ce Dacia se numea regatul meu? / Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră?" (Odin și Poetul). Astfel, Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
malefici, eresul din ochii iubitei) "Viziunea orbitoare întunecă vederea", spune într-un loc Ioana Em. Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană: privire viziune. Din multiple conotații ale acestui topos orfic "motivul ochiului, al privirii" accentul cercetării Ioanei Em. Petrescu cade, cu greutate, pe "orbirea care transformă vederea în viziune" (p. 12). Extins asupra poeziei lui L. Blaga, I. Barbu, N. Stănescu, acest demers devine o probă, un "pat procustian
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la Eminescu și "biblioteca" la Borges În cercetarea poeticii eminesciene, după o primă etapă în care accentul s-a îndreptat mai mult asupra lecturilor și culturii poetului (G. Călinescu, T. Vianu etc.) s-a conturat, tot mai decis, existența unui "topos" al cărții. Pe linia unei mai vechi tradiții a lui E. R. Curtius s-a remarcat deja valoarea ontologică a motivului (Cuvântul, scrierea, numele), cât și semantica text/scriere (vezi Ioana Em. Petrescu, Cartea, labirintul de nea și piramida, în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
carte care nu închide în ea propria-i contracarte este considerată incompletă" (Tlön, Uqbar, Orbis Tertius) și unul din Eminescu din Povestea magului călător în stele "să vadă-n cartea lumii un înțeles deschis", m-a făcut să înțeleg că topos-ul cărții poate fi "citit" mai cu folos printr-o intertextualitate a celor doi poeți. Desigur un Eminescu poet al "naturii divine omniprezente ca physis" (Svetlana Paleologu-Matta) și Borges "citadinul" din Buenos Aires, din Geneva și Montevideo, două naturi diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]