1,082 matches
-
moș Piticaru, plutașul de pe Bistrița, unul din țăranii eroi ai perioadei de lupte legionare în Moldova, un admirator intim al Căpitanului. Era, bietul de el, aproape complet paralizat din cauza bătăilor și nici nu mai putea vorbi. Privea lung când la torționari, când la noi și izbucnea în hohote de plâns. În aceeași situație de infern se afla împreună cu noi și tânărul macedonean Teja. Drohobeski și Hajek victime ale credulității și închipuirii Într-o zi au fost aduși în camera 99 doi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
timp optim și a fost adus acum la Gherla, să fie reeducat. Constantin Pascu era însă un tânăr credincios, cu caracter de granit. A fost schingiuit rău într-o cameră specială, n-a vorbit nimic și-i înfruntase categoric pe torționari. Când a fost adus în camera 99 nu l-am identificat; a privi sau a schimba informații cu altul era ceva imposibil. Mai mult deduceai din cele ce se întâmplau în jur, decât să intri direct în contact cu cineva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau să mor necompromis. Trăiam o stare de bucurie inconștientă și mă supusesem fără rezervă comenzilor. Era ca o nebunie plăcerea de a mă simți torturat. Așa rezistam la cele mai îndelungate și mai feroce schingiuiri. Faptul îi uimea pe torționari, alteori îi indigna, întărâtându-i în răutate. Chinurile trupești nu mi distrugeau rezistența morală. Atunci mă puneau în așa zisele poziții, care aveau scop să te obosească din punct de vedere nervos: șezând, cu picioarele întinse și cu mâinile pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe genunchi, cu ochii țintă într-un bec sau privind la vârful picioarelor, fără să închizi ochii. Rugăciunea inimii era puterea salvatoare în toate aceste suplicii. Când, epuizat, închideai ochii, un înger păzitor care își făcea stagiul de credibilitate față de torționari te trezea cu o lovitură în cap sau pe spinare, vorbind cu glas tare, ca să atragă atenția stăpânilor că este vigilent: Ce, banditule, dormi? Ai obosit? Schimbă-i poziția, poate se trezește, răspundea unul dintre stăpâni. Atunci ți se comanda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cluj. Să înțeleg că nu v-au bătut în anchetă? Nu. Eu am scăpat. Locotenentul Stănescu, țin minte că așa-l chema, mi-a arătat ce-au declarat ceilalți... Vereșmortean Nichifor îl chema pe unu’... Am auzit c-a ajuns torționar în timpul reeducărilor... Da, a fost la Gherla. Și de la Cluj unde ați fost dus? De la Cluj ne-au adunat în două camere la penitenciar... Am fost vreo 35-40, pentru că în total noi am fost 84, dar pe ceilalți i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și Gherla... Deși am fost și eu la Gherla, dar am fost după perioada grea... Știți, fiecare detenție are perioade mai dulci și perioade mai dure. Eu s-a nimerit să fiu într-o perioadă mai puțin dură. Întâlniri cu torționari celebri ați avut? Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar în camerele de detenție unde erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar în camerele de detenție unde erau și guvernau tocmai torționarii celebrii: Țurcanu, Popa, Pușcașu. Astea sunt numele care le rețin... Pușcașu a fost condamnat la moarte și executat. Țurcanu la fel, a fost condamnat la moarte și executat... Descrieți puțin condițiile detenției împreună cu aceștia. Era într-o noapte, la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo. Și când a fost descoperit a fost arestat, și frate-său era obligat să se ducă să-l bată. Și a fost chinuit și bătut... ăla a și murit în închisoare. Ce se întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit... că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute în pereții lor, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Brâncoveanu merge În pribegie la Edicule spre a primi botezul muceniciei și a-i Întări În credință pe cei ce i-a condus timp de 25 de ani. Constantin Brâncoveanu și copiii lui au fost chinuiți trei luni și jumătate, torționarii sperând că vor afla și de alte comori ale Voievodului. Au fost arși pe piept cu fierul Înroșit, au fost strânși În cătușe și În data de 15 august 1714 ,când toată creștinătatea o cinstea pe Născătoarea Mântuitorului Iisus Hristos
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
evreii. Revista Politica a publicat, de-a lungul mai multor ani, o serie de articole sub titlul „Procesul comunismului”. Atât ideologia, cât și crimele și abuzurile politice erau atribuite alogenilor, În timp ce românii erau exonerați de orice responsabilitate. „În Închisori, cei mai mulți torționari au fost maghiari, evrei și țigani. Aceasta este realitatea. Pentru că românul este totuși un caracter mult mai pașnic și mai blând, a cărui esență se trage din creștinism.” Acest prim comunism, acela al „străinilor” și al „abuzurilor flagrante”, era blamat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
am privit, Însă doar unii au Înțeles semnificația unui astfel de gest. Un alt individ odios, șeful Serviciului Anchete Penale din cadrul Direcției a VIII-a a Securității, Gheorghe Enoiu, Își savurează În liniște pensia grasă Într-o casă din București. Torționarul macabru Își Întâmpina victimele Îmbrăcat Într-un cearșaf pentru a nu se murdări de sângele lor. Nu mai devreme de anul 2005, cinismul său era evident În documentarul lui Alexandru Solomon, „Marele jaf comunist”. Valoarea memoriilor unor astfel de indivizi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
vol. III, pp. 53-54. Doina Jela, Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am fost și eu la Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia”: 4 condamnați la muncă silnică pe viață, 3 la 25 de ani de muncă silnică, unul la 20 de ani de muncă silnică, 7 la 15 ani de muncă silnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
comunismul este reabilitat pe segmente, care, toate la un loc, dau un fel de reabilitare globală. Nu s-a desfășurat un proces al comunismului (solicitat insistent de unii intelectuali). N au fost nici măcar judecați indivizii cu mâinile pătate de sânge, torționarii din anii ’50. Singurele condamnări s-au pronunțat Împotriva celor implicați În represiunea din decembrie 1989. Toți au ieșit Însă destul de repede din Închisoare, În genere pe motive de sănătate, și de atunci, cu puține excepții (cazul lui Nicu Ceaușescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Antonescu" și ceilalți, nu poți decât să-i dai dreptate cinicului Petre Pandrea, între altele, cumnat al lui Pătrășcanu: "Comunism a vrut, de comunism a avut parte." Nu numai cu mobila lui Pătrășcanu s-a ales colonelul Șoltuțiu; împreună cu ceilalți torționari, a fost decorat cu ordinul "Apărarea Patriei". Până și Elena Suditu, care a dactilografiat declarațiile învinuiților, a primit "Medalia muncii". Se recunoștea, astfel, că s-a muncit din greu pentru a se inventa din nimic acuzații de genul "complot împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vizitați de înalți reprezentanți ai Partidului Comunist și de înalți ofițeri de securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății. După anchetă și condamnare, prudenți, totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizicătc "Tortura fizică" Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea, însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era legată, probabil, de faptul că aveau la dispoziție suficiente victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca un basc, fiind lovită la milimetru pătrat” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 110), mărturisește o victimă. O alta spune că torționarul său „avea o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 162). În timpul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la Miliție, în orice birou din Miliția română, la înălțimea de un metru se afla în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului, și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să-și clameze
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din cauza asta] de la mărturisirea noastră, ci, dimpotrivă, cu cât niște astfel de chinuri ni se întâmplă mai mult, cu atât și numărul credincioșilor și cinstiților de Dumnezeu, prin numele lui Isus, sporește”. Așadar, mesajul transmis este dublu. Primul se adresează torționarilor romani și constă în următorul paradox: cu cât ne veți persecuta mai mult, cu atât va crește numărul celor care cred în Isus; înverșunarea voastră nu face decât să atragă prozeliți. Al doilea mesaj se adresează iudeilor și poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
suferit în numele credinței vor fi primiți în Împărăția cerurilor, fără a veni la Judecata de Apoi. Toți se vor bucura în egală măsură și fără discriminare de „prietenia lui Cristos”. Chiril consideră însă că Anticristul depășește cu mult violența vechilor torționari și de aceea cu cât persecutorul este mai crud, cu atât crește meritul victimelor. Victimele pe care le va face Satan însuși se vor bucura de un statut mult mai valorizant decât victimele unui Dioclețian sau ale unui Decius. Capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
romanul intitulat Apocalips amânat, a cărui acțiune se petrece în România postcomunistă sau mai curând neo‑comunistă, care suferă un ultim atac din partea forțelor întunericului încarnate de un cuplu diabolic: Eugen Țurcanu, care trimite la figura de tristă celebritate a torționarului anilor 1950, și discipolul său, Radu Tudose (fals profet autohton), un inginer arogant, avid de putere, fără scrupule. Țurcanu‑Anticrist produce miracole în serie, cu o ușurință deconcertantă. El amintește de un personaj al lui Soloviov prin aceea că minunile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fost primite cu entuziasm de critică, bucurându-se de o apreciere unanimă, și au fost traduse în SUA și în Marea Britanie. Cele două cărți mărturisesc despre tinerețea asasinată a autoarei lor. Cea dintâi a reprezentat o refugiere în sine din fața torționarilor, o abstragere într-un spațiu securizant, imposibil de violat. Singura cale de a nu se lăsa învinsă de acele împrejurări, unica modalitate de a rezista a fost retragerea în inepuizabila bogăție a interiorității, continuul dialog cu sine. C. concepe astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]