4,979 matches
-
atmosfera confuziei produse de-o memorie deficitară iau naștere mituri ale unor false disidențe (cunoaștem asemenea "disidenți" care au jucat la ambele capete, disociindu-se de Ceaușescu și, concomitent, lăudîndu-l) și, consecință nu mai puțin penibilă, vechile vedete ale regimului totalitar primesc indemnizații, "diverși zombies sînt cultivați de televiziuni, ca să-și continue campaniile". Oricum, procesul comunismului se profilează ca "Un pod prea îndepărtat"... Sîntem de acord cu Magda Ursache și în alte destule momente ale discursului d-sale recriminator. Funcționează azi
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
că viața șnouăț e o porcărie, ne flatăm a prefera să spunem că viața e o luptă. (...) Dragă Domnule Cititor, tot o porcărie e și viața literară, ba poate chiar mai rău"xiv. Perpetuarea atmosferei de război este necesară regimurilor totalitare mai cu seamă întrucît ea îndreptățește impunerea comandamentelor ideologice ca imperative militare. La urma urmei, cum spunea și Tzvetan Todorov, suspendînd universaliile valorilor supreme ale umanității, războiul este, pur și simplu, "o ocazie de legiferare a crimei"xv. Apologia fanatismului
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
că "mișcarea" "s-a prăbușit în rușine, necinste și crimă". Iluzia lui deșartă era pe deplin vindecată. "Apostolii" se dovediseră niște periculoși delincvenți de drept comun, le-am zice "teroriști", ahtiați să instaureze numai în interesul lor (material) o putere totalitară. Despre legionari sau simpatizanți legionari, ca și despre comuniști, vorbește în treacăt și E. Lovinescu, observându-i mai ales pe scriitorii care frecventau "Sburătorul". Astfel, Ion Barbu, marea lui descoperire, "al doilea promontoriu al modernismului liric românesc, cel dintâi fiind
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
să se mențină nici ca entitate literară, nici ca una politică. (Rt, 133). Mai frecvent, scriitorii se raportează la propria experiență când caracterizează exilul. Admițând etichetarea uzuală de "exilați" folosită pentru a-i numi pe cei alungați dintr-o țară totalitară, V. Tănase socotea drept total neinteresantă în cazul lui această noțiune legată de permeabilitatea frontierelor ce vizează situația administrativă, dar fără nicio legătură cu identitatea artistică și substanța creației (interviu cu C. Nistea). Nici A. Papilian nu s-a considerat
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
că prin stabilirea sa la Paris n-a dorit neapărat să scape de orânduirea de stat ostilă lui din România (Caiete critice, 4, 2007). Fără să împărtășească iluzia multor concetățeni de a considera occidentul ca fiind opusul ideal al României totalitare (R, 75), el nu avea intenția de a se exila și a sosit în Franța ca un om liber, un ins capabil să ia după bunul său plac hotărârea de a rămâne acolo sau de a reveni în țară fără
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
precizat că se încearcă intimidarea unor moderatori prin acțiunea penală declanșată împotriva postului. “Păi uitați-vă ce fac Antenele!” "Sub mandatul lui Traian Băsescu, presa a fost definită în 2009 ca o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale. Această abordare de tip totalitar a fost explicată chiar de actualul președinte cu explicația halucinantă : “Păi uitați-vă ce fac Antenele!”. A fost modificat deci un important document de securitate națională - Strategia de securitate națională a României - doar pentru a lovi într-o televiziune incomodă
"Execuție la comandă! Băsescu își aplică sloganul". Cine o spune by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77681_a_79006]
-
de partid, și atunci nu contează că influențează, el formal nu e membru. Nu văd aplicabilitatea legii tocmai pentru că patronii influențează, fără să fie membri", consideră și analistul politic Alfred Bulai. Ruptura dintre politică și media, posibilă doar în sistemele totalitare Mass-media din Occident își asumă de cele mai multe ori poziții politice în campaniile electorale. Televiziunea e legală în sistemele democratice, iar separarea ei de politică se poate face doar în sistemele totalitare. "În SUA sunt oameni care au folosit televiuziunea ca
Pippidi vrea o lege pentru eliminarea "modelului Berlusconi". De ce politica și mass-media nu pot fi separate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80183_a_81508]
-
Ruptura dintre politică și media, posibilă doar în sistemele totalitare Mass-media din Occident își asumă de cele mai multe ori poziții politice în campaniile electorale. Televiziunea e legală în sistemele democratice, iar separarea ei de politică se poate face doar în sistemele totalitare. "În SUA sunt oameni care au folosit televiuziunea ca platforme politice, iar în Italia Berlusconi a înghit toată media italiană, după ce a ajuns premier. a fost singurul stat în care cineva care avea trusturi media și era implicat în politică
Pippidi vrea o lege pentru eliminarea "modelului Berlusconi". De ce politica și mass-media nu pot fi separate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80183_a_81508]
-
placă. Nu e nevoie să călătoresc pentru a-i întîlni pe cititori. Sunt mulți în cercul meu de prieteni și apoi astăzi cu internetul, nu mai e nevoie să ne deplasăm. Încerc să nu merg în țările care au regimuri totalitare. Nu accept invitații pentru activități care nu mă atrag. Cum nu am bani ca să călătoresc peste tot în vacanță, încerc să îmbin munca și plăcerea de a cunoaște locuri noi și oameni noi sau să aprofundez cunoașterea unor locuri și
Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6895_a_8220]
-
la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naționale, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Propaganda în favoarea statului totalitar Articolul 166 Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar, săvârșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Propaganda constă în răspândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor idei
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naționale, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Propaganda în favoarea statului totalitar Articolul 166 Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar, săvârșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Propaganda constă în răspândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor idei, concepții sau doctrine cu intenția de a convinge
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
însemne și cu sloganuri reformulate. Chiar și profesorul cunoaște fascinația puterii, ca și unuia dintre elevii săi, Tim (Frederick Lau), ea îi distruge relația afectivă și îl face să întrevadă pentru o clipă, decisivă pentru spectator, spectrul alienant al nebuniei totalitare. Profesorul a demonstrat că este oricînd posibilă o nouă dictatură, bazele teoretice pot fi aplicate cu ușurință, iar universul creat în șapte zile într-un liceu oarecare pare oricînd transferabil la scara unei întregi societăți, mai ales că spiritul autocratic
Cînd vine Valul... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8129_a_9454]
-
urmele lui G. Durand, Corin Braga- a ceea ce, în deceniul dejist, supraeul social politic respinsese, ci ea este mai degrabă ,,o întoarcere la mit", adică la o modalitate prin care se pot pune în discuție spații tabuizate ale regimului politic totalitar. Această formulă esopică bazată pe operația de selectare a unor mituri, care sunt metabolizate, și apoi restituite metamorfozate cititorului, simplifică relația cu instituția cenzurii, dar și tentativa de exprimare a dezacordului față de contextul politic. Preluând teoria lui Virgil Nemoianu, Monica
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
miturile ideologice" în care - după cum demonstrează Jean Molino - nu zeii ci ideile garantează parusia și miturile derepopesciene există o compatibilitate tematică. Oglindindu-se în cele din urmă, primele apar însă distorsionate, ceea ce rezultă fiind de fapt imaginea reală a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un spațiu arhetipal. În perioada postbelică acest gen de ficționalizare constituie și o formă de revoltă, de reactivitate împotriva apăsării totalitare, o supapă de rezistență. Dacă intenția creativă este comună la acești scriitori - cu precizarea că nu toate temele de extracție mitică provin și dintr-un model etic și în orice caz nu toate narațiunile pot fi citite ca niște alegorii
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
oase. Pur și simplu acest om m-a salvat la timp. Retragerea lui... asta m-a făcut să-l caut. ș...ț Vedeam în retragerea lui nu numai gestul unei însingurări asumate, vedeam mai mult un refuz al unei Românii totalitare, confiscate de regim, un gest simbolic cu valoare soteriologică privitor la destinul culturii românești în pofida predestinării lui ideologice. Așa îmi explic de ce, pentru mine, devenirea întru ființă nu era doar un titlu filosofic, ci, mai ales, unul existențial." (pp. 47-48
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
lovinesciană. Manifestul nu mai poate fi retipărit integral decît în 1973, fapt umilitor, nefiresc, pe care-l consemnează I.Negoițescu în Scrisoare către Paul Goma. Contextul antidemocratic nu i-a împiedicat însă pe unii cerchiști a se apropia de regimul totalitar, a-l sluji cu pana lor chiar și după oneroasele "teze din iulie"1971 ce au avut drept urmare o nouă "strîngere a șurubului",conform scandaloasei paradigme maoiste. Se remarcă pe acest tărîm al compromisului N.Balotă, altminteri un remarcabil cărturar
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
ianuarie-iunie 1959, Che a ordonat sute de execuții, iar comunizarea Cubei făcută și cu aportul lui a însemnat distrugerea societății civile prin măsuri drastice. În spatele fotografiei lui Alberto Korda se află o altă mare iluzie desfigurată până la monstruos de regimurile totalitare de stânga, iar cel cubanez a fost unul în plus. Pe de altă parte, dincolo de contextul politic se află mitul modern al revoluționarului ca mit al tinereții fără bătrânețe pe care conjunctural istoria l-a activat în cazul lui Che
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
are cui să acorde iertarea, căci nimeni nu i-ar fi cerut-o". Drăghici și Nicolski, spre deosebire de Cațavencu, n-au cerut niciodată iertarea și au murit "nevinovați"6. Spiritul ludic, "necanonic" rămâne o constantă steinhardtiană ca și opoziția față de regimul totalitar ceaușist. Binomul "paradoxuri textuale și paradoxuri umane" este ilustrat prin opera scriitorilor optzeciști. Cele cinci studii de caz din volum sunt microeseuri care ar trebui editate și separat de corpul lucrării, pentru uzul studenților și nu numai. Ele dovedesc excelența
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
unul din volumele mele a făcut un stagiu de așteptare de opt ani)? Mă regăsesc în această postură în excelentele pagini memorialistice ale lui Constantin Mateescu, care au meritul de a zugrăvi veridic tribulațiile scriitorului român nedispus a sluji propaganda totalitară și a-i adula pe puternicii zilei. Legat, în stil feudal, de o glie neprielnică, n-am scăpat nici de atenția băieților cu ochi albaștri, care, în vigilența lor copios retribuită, m-au anchetat, mi-au percheziționat locuința, mi-au
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
Expoziția își propune să readucă în atenția publicului românesc tema pronatalismului ceaușist, oferind o vedere nuanțata și complexă a acestei politici, a consecințelor ei asupra societății românești. Evenimentul organizat la MNTR invită la informare suplimentară și reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înțelegerea importanței pe care influențarea comportamentului reproductiv al populației îl are în proiectele totalitare. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate simbolic, care au experimentat direct sau indirect invadarea brutală a spațiului privat, proiectul va facilita rememorarea simbolică a traumei contribuind
Cei din lume fără nume. Politica pronatalisă a regimului Ceaușescu, la MNTR () [Corola-journal/Journalistic/80883_a_82208]
-
nuanțata și complexă a acestei politici, a consecințelor ei asupra societății românești. Evenimentul organizat la MNTR invită la informare suplimentară și reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înțelegerea importanței pe care influențarea comportamentului reproductiv al populației îl are în proiectele totalitare. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate simbolic, care au experimentat direct sau indirect invadarea brutală a spațiului privat, proiectul va facilita rememorarea simbolică a traumei contribuind astfel la depășirea ei, iar celor care nu au trăit acele vremuri, puzzle-ul expozițional
Cei din lume fără nume. Politica pronatalisă a regimului Ceaușescu, la MNTR () [Corola-journal/Journalistic/80883_a_82208]
-
situat la încheierea celui de-al doilea deceniu al perioadei interbelice, a cărei analiză face, indirect, încă mai ridicole melodramaticele tentative de a o prezenta drept "adevărata epocă de aur". Capitolul despre anii 1940 - 1947 se cheamă "De la o tutelă totalitară la alta, frontiere și regimuri instabile", iar cel din anii 1948-1989, "Comunismul în România: stalinism fără milă, naționalism fără destalinizare, cădere fără tranziție". Anume reacții ar putea stîrni, firește, și denumirea subcapitolului care încheie lucrarea - "După 2004: Traian Băsescu sau
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
a suportat rigorile timpului. Ale timpurilor. Care, la rândul lor, l-au marcat. Este captivant de observat complexul situațiilor, al determinărilor socio-politice ale anilor de sfârșit ale deceniului al șaselea al secolului trecut. Era imperioasă nevoia de legitimare a regimului totalitar. în plan național. De acreditare în plan internațional. Prin atragerea marilor personalități ale culturii, artei, științei; prin adiționarea marilor nume ale trecutului. Chiar și ale trecutului foarte apropiat. Cum era Enescu la acea vreme. în ultimii ani ai vieții a
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
depăși gesticulațiile penibile ale "internaționalismului proletar". Instituirea Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu" se înscria pe această direcție. Se acordau satisfacții mărunte, dar semnificative unei pături intelectuale care depășise anii războiului, vicisitudinile perioadelor imediat următoare, o pătură de care regimul totalitar avea nevoie, pe care încerca să și-o apropie. în mod declarativ - și nu numai - Festivalul avea menirea de a lumina opera maestrului, de a sprijini promovarea muzicii românești. La concertul de deschidere, în marea lojă regală a Ateneului Român
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]