1,017 matches
-
mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
de a restabili adevărul în complexitatea lui relațională, cu alte cuvinte, de a legitima anumite procese istorice prin cauzalitatea lor sau cel puțin prin circumstanțele în care s-au desfășurat. Aceeași modalitate de abordare a temei se regăsește atât în Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980), cât și în Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), unde, ca și în lucrările precedente, după recompunerea cadrului general, se conturează precis panorama evoluției literaturii în aceste perioade, cu evidențierea conexiunilor dintre creațiile
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
București, 1966; Trei esteticieni (M. Dragomirescu, H. Sanielevici, P.P. Negulescu), București, 1968; Țărănismul, București, 1969; Sămănătorismul, București, 1970; Poporanismul, București, 1972; Studii și cercetări, București, 1972; Junimea și junimismul, București, 1975; Confluențe, București, 1976; Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977; Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, 1980; Comentarii, București, 1981; Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1982; Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1983; Actualitatea clasicilor, București, 1985; Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Interpretări, București, 1988; Atitudini, București
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri Ion Pillat, V. Voiculescu, Al. Claudian, Cezar Papacostea ș.a. Sunt găzduite studii și eseuri de Mihail Manoilescu, Râul Teodorescu, Mihail Iacob, recenzii de Mircea Eliade, Ștefan Zeletin, Al. Claudian
PASUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
atunci când știe să fie în cel mai înalt grad contemporanul nostru, al celor (nu cu mult) mai tineri decât dânsul. Adică atunci când emite în legătură cu unele dintre cele mai de seamă probleme și teme la ordinea zilei (și a veacurilor), precum tradiționalism, patriotism, specific, europenism, sau om, suflet, societate, istorie, cultură, putere, opiniile și ideile bunului simț luminat. Multe evocări extraordinare se află în Sfidarea memoriei, cartea de convorbiri cu Stelian Tănase, unde autorul confirmă explicit că își pune la punct memoriile
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
această perioadă, s-a pus problema înțelegerii mai profunde a condiției umane ca preludiu al emancipării omului modern de ceea ce în epocă se considerau a fi constrângerile superstițiilor, ignoranței, ideologiei sau relațiilor sociale feudale. Acum au fost inventate tradițiile și tradiționalismul trecutului, ce trebuiau depășite prin tranziția către modernitate. Și tot acum, în numele afirmării unei raționalități științifice atotcuprinzătoare, se considera că filosofia morală veche trebuia înlocuită de acea „știință morală” în care înțelegerea naturii umane devenea esențială pentru construcția unei „științe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a tranziției sau de critică a actorilor tranziției să fie încă prezentă. Poate de aceea, atunci când citești un studiu despre tranziția noastră postcomunistă, ajungi să cazi într-o tristețe iremediabilă; parcă nimic nu se mișcă, întrucât suntem identificați cu un tradiționalism iremediabil. Numai că tranziția este și trebuie privită ca dezvoltare, chiar dacă are ritmuri variabile în timpul și spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de Pasti subsumează pe bună dreptate tranziția dezvoltării, dar formulează problema în termenii eminamente dihotomici ai dezvoltării-subdezvoltării, respectiv ai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar este totodată o laborioasă inventariere comentată a literaturii apărute în „Gândirea”, organizată pe genuri literare, iar în cadrul genurilor, pe autori. Un capitol final situează „Gândirea” în context național și universal. Spirit de stânga, raționalist, atașat sincronismului mai degrabă decât tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator”, M. nu simpatizează cu ideologia gândiristă, dar apreciază uneori superlativ creațiile scriitorilor gândiriști. Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
de text și împărtășește cititorului întreaga dinamică a raționamentelor și emoțiilor estetice pe care își întemeiază concluziile, extrem de nuanțate, de o fermitate prudentă, evitând tranșanța simplificatoare. Sunt semnalate eclectismul, confluențele și convergențele poeților aparținători, în principiu, unor „curente” diferite, inclusiv tradiționalismului. Autorul precizează că și-a limitat aria la poezia de expresie modernă, dar explică și că termenii „modern”, „modernism”, „modernitate” au fost întrebuințați largo sensu, în înțelesul lor generic, cuprinzător. De fapt, este vorba despre o vastă istorie a poeziei
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Romanțe pentru mai târziu. Tot în 1908 debutează și ca prozator, cu Casa cu geamurile portocalii. Devine o figură cunoscută a cafenelei literare și unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, altfel marcată puternic fie de posteminescianism, fie de un tradiționalism sămănătoristo-poporanist, pe care le combate direct în articolul-program Aprindeți torțele!, din propria-i publicație „Revista celorlalți” (1908). Este, pentru scurt timp (în 1906), redactor la ziarul liberal „Viitorul”, apoi, tot temporar, funcționar la Constanța. În 1910 o cunoaște pe Claudia
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
în doi timpi: inițial, simularea (reabilitată de E. Lovinescu, în dezacord, aici, cu T. Maiorescu și a sa teorie a „formelor fără fond”), apoi sincronizarea efectivă. O asemenea integrare implică diferențierea de propriile stadii evolutive anterioare (la noi, disputa cu tradiționalismul). Potrivit acestei legi, care presupune „mutația valorilor estetice”, ele nu sunt imuabile; frumosul estetic nu e unul și același pentru toate timpurile și pe toate meridianele. Se impune, deci, cercetarea literaturii prin raportarea „la momentul istoric, adică la congruența tuturor
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002; Ioana Em. Petrescu, Modernism - postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, 2003. D.Mc.
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
2005, pp. 161-194; Sandu, 2005). E adevărat însă că existența acestor programe este din ce în ce mai cunoscută (Sandu, 2006, pp. 49-66) și că ele contribuie la creșterea calității vieții comunitare. Am creionat până aici imaginea unei lumi rurale românești prinsă încă în tradiționalismul exploatării unor bucăți mici de pământ și a întreținerii unor relații sporadice cu exteriorul. Efectele disruptive vin din numeroase direcții: ca și consecințe ale migrației internaționale, ale contactului cu orașul prin rurbanizare, contra-urbanizare, navetism, ale nevoii de a aplica pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spre pierderea acestei identități. Atitudini proeuropene în ruralul românesc Rezultatele cercetărilor menționate anterior ne duc cu gândul la faptul că ruralul românesc are toate motivele să susțină în măsură mai mică integrarea în Uniunea Europeană. Populație cu un grad crescut de tradiționalism, care a avut de suferit din punct de vedere economic în urma restructurării economice, slab pregătită să facă față provocărilor tranziției, populația rurală din România nu se numără printre învingătorii tranziției. În plus, integrarea în UE va avea un impact negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mediază majoritatea contactelor cu lumea, iar locuitorii sunt mai degrabă pesimiști în a-și identifica perspective de dezvoltare. Biserica cea nouă, contrastând cu restul clădirilor (cel puțin prin materialele de construcții) domină satul și îl marchează ca o probă a tradiționalismului și a consumului ostentativ. Pare că nimic nu s-ar putea modifica, însă există elemente care sugerează contrariul. Penetrarea recentă a mijloacelor de informare (în special televiziunea prin cablu) și migrația externă, încă incipientă, se numără între agenții schimbării. Dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Există proiecte de infrastructură, renovare etc. inițiate de comunitate (nu de primărie) sau realizate cu sprijin comunitar masiv: - construcție de poduri și podețe; - construcție de dispensar, cămin cultural sau renovarea acestora; - construcție de biserici; - introducere a gazului, apei curente etc. Tradiționalism/modernitate tradiționalism modernitate lipsa de planificare planificare lipsa de inițiativă, responsabilitate toleranta respect pentru ierarhii raționalizare aspirații reduse responsabilizare, autonomie evaluări nerealiste (mult mai pozitive) participare ale propriei situații teama de schimbare strategie de căutare activă a informațiilor Consum mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de infrastructură, renovare etc. inițiate de comunitate (nu de primărie) sau realizate cu sprijin comunitar masiv: - construcție de poduri și podețe; - construcție de dispensar, cămin cultural sau renovarea acestora; - construcție de biserici; - introducere a gazului, apei curente etc. Tradiționalism/modernitate tradiționalism modernitate lipsa de planificare planificare lipsa de inițiativă, responsabilitate toleranta respect pentru ierarhii raționalizare aspirații reduse responsabilizare, autonomie evaluări nerealiste (mult mai pozitive) participare ale propriei situații teama de schimbare strategie de căutare activă a informațiilor Consum mass-media - număr mare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
apare teologilor interbelici - aici Gh. Racoveanu, Nae Ionescu, prof. I.D. Petrecu, pr. Gh. Cristescu, monahul Stratonic- ca un simplu obiect lingvistic care, printr-un uz recurent, îi asigură oricărui retor ortodox o anumită credibilitate eclezială. Astfel utilizată, tradiția decade în tradiționalism și își falsifică misiunea. Fără să se limiteze la transmiterea unui „tezaur de credință” - rezumat în formula Crezului, în deciziile sinodale, tipicul liturgic sau tratatele exegetice și dogmatice ale Părinților -, Tradiția predă comunității Bisericii nu atât o metodă de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care o precedă. Într-o asemenea perspectivă, tradiția apare ca prag al unei construcții înnoitoare. Reverberând țeluri aflate în penumbra uitării, împotrivindu-se grăbitei înstrăinări de sine a veacului, tradiția pune temelia înțelepciunii. Cum poate depăși tradiția prestigiul echivoc al „tradiționalismului”? Cum se folosește majuscula în cazul Tradiției fără a se recurge la gnoză? De ce este tradiția un tip de prezență hermeneutică și mai puțin o temă de reflecție între alte teme? Conține tradiția altceva decât expresii vestigiale sau reflexe patrimoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la cuvânt - dealtfel foarte anemice și puține - făceau să se manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de clasă, a dușmanului de clasă, să se minimalizeze realitățile revoluției noastre culturale, să se reia poziția unui tradiționalism neprincipial, a unei curtoazii „colegiale” burgheze, a unor menajamente protocolare pe deasupra principiilor, pe deasupra adevărului și a normelor criticii creatoare. Iată lucruri care provin desigur și din nelămurirea deplină a oamenilor și din inexperiențele Începutului, dar care nu pot totuși diminua
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că, din punctul lor de vedere, chiar dacă un astfel de abuz există în societatea indiană, punerea lui în prim plan va exercita mult efort și susținere și din partea autorităților și legislației în vigoare, cultura indiană aflându-se la răscrucea dintre tradiționalism și modernitate. Referindu-ne la abuzul exercitat de frate sau soră (engl. sibling abuse), putem spune că este prezent aproape în toate societățile moderne și nu numai. R.J. Gelles (1997) numește victima acestui tip de abuz „victima ascunsă”. Potrivit lui Nagel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de un umanism la fel de personal - și de „nou”, la noi - ca și modalitățile în care scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
a trecut o vreme drept „avangardist” și a practicat în lirica și teatrul său estetica expresionismului, descoperit și asumat pe vremea studiilor la Viena. Avea să mărturisească mai târziu că se simte foarte apropiat de Brâncuși, dar sub raportul unui „tradiționalism metafizic”, care detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De asemenea, nu recunoștea ortodoxiei deținerea „adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
George, Sfârșitul, II, 240-246; Micu, Lecturi, 194-198; Ungureanu, Contextul, 7-46; Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu, București, 1981; Sasu, În căutarea, 117-122; Cioculescu, Itinerar, III, 223-226, 371-378, V, 501-513; Doinaș, Lectura, 7-90; Ornea, Tradiționalism, 605-627; Ungureanu, Imediata, I, 41-43; Zaciu, Lancea, 326-385; Sângeorzan, Conversații, 7-10; Petrescu, Configurații, 210-214; Ion Pop, Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Liviu Rusu, De la Eminescu la Lucian Blaga, București, 1981, 163-228; Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul poetic, I-II
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a tinerilor absolvenți care merg împreună în armată, în cadrul „Nahal corps”; vezi infra nota 11. Există o foarte mare variație în ceea ce privește gradul în care evreii din Israel urmează practicile iudaice sau respectă legile religioase în viața de zi cu zi. Tradiționalismul se referă în general la un grad moderat de respectare a obiceiurilor religioase. Către finalul poveștii ei, Sara vorbește despre cum familia sa a trecut la un mod de viață ce respectă mai strict practicile religioase. O colibă cu acoperișul din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]