1,181 matches
-
Însemnări”, „A.B.C.”, reunind recenzii și comentarii despre unele evenimente culturale. Rubricile „Am primit la redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
frumosului de pretutindeni.” Rubricile obișnuite sunt „Glossa”, „Literatură”, „Teatru”, „Arta prin lume”, „Mozaic”, „Chipuri și imagini”, „Arabesc”, „Cronica literară”. Poezia este ilustrată fie de versuri moderne, de factură ceremonial histrionică, ca în cazul lui Emil Botta (Leviatan), fie în ipostază tradiționalistă, aici scriind Radu Gyr, Vladimir Cavarnali, E. Ar. Zaharia, Constantin Barcaroiu ș.a. Proză dau George Aria, Mircea Ștefănescu, iar articole, eseuri și interviuri semnează Alexandru Talex (Vasile Pârvan, precursorul), Arșavir Acterian (Oscilații), Erwin Riegler (Întâlniri cu Panait Istrati), Pericle Martinescu
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
autorul este un calofil, preocupat de eufonia ritmică și de calitatea prozodiei (Iezerul, Sihastrul, „poveste poetică” - 1896). Ca și prietenul său Anghel Demetriescu, P., om cu serioasă cultură clasică, informat și cu privire la ideile și arta contemporană, a fost un teoretician tradiționalist, intrând în rezonanță cu autori și opere consacrate. Deși teoretiza insistent asupra preeminenței fanteziei între facultățile generatoare de artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
bine „inventată” pentru scopuri interpretative și, astfel, reconstituită discursiv, încât să releve acea puternică rămânere în urmă a practicilor noastre de modernizare datorită forței inerțiale a tradiției. Altfel spus, nu înaintăm în modernizarea postcomunistă de tip capitalist întrucât suntem iremediabil tradiționaliști, adică desueți în mentalitate și înghețați în trecut. Pe de altă parte, am fi specifici întrucât, în comparație cu modelul ideal al societăților dezvoltate, suntem nu doar rămași în urmă (chiar în mod irecuperabil) ci incapabili de a asimila și construi „modelul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acelor schimbări din structura socială generate de multiplicarea actorilor corporatiști și de noile relații pe care ei le induc. Cealaltă sursă de întunecare a orizonturilor de schimbare a ordinii sociale actuale a relațiilor de gen este de tip istoric, adică tradiționalist. Pentru a-i releva modul de constituire, trebuie să ne reîntoarcem iarăși în timp. Evadarea din trecut ar fi posibilă? Când organizarea economică a producției și reproducției s-a desprins de gospodăria familială pentru a consacra corporațiile societății industriale și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
, Paul (22.VII.1921, Briceni, j. Hotin - 31.VIII.1994, Chișinău), poet și traducător. Face liceul la Cernăuți, unde, în 1940, îi apare prima plachetă, Preludiu, influențată deopotrivă de poezia tradiționalistă și de cea simbolistă a timpului. Bat miezul veacului curanții (1951) și Lumina ochilor mei (1957) sunt evocări idilice, într-un limbaj vetust. În cărțile care îl reprezintă cu adevărat, Orga codrului (1966), Galerie cu autoportret (1968), Hingher și demiurg
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de bine prin formula „modernismului tradiționalist”. Dincolo de orice influențe, registrul lui M. se rotunjește continuu sub presiunea unui suflu poetic de veritabilă intensitate a trăirii, contopind elemente diverse, cărora le împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
cotidianului „Cronica română”. A debutat în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M. de o alta parodică - Dracul verde (1972), Parodii
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Dobrogeanu-Gherea. Deși sporadice, rubricile despre cărți sunt foarte variate: „Pagini literare”, „Cărțile”, „Ore de lectură”, „Cronici literare”, „Coloana literară”, „Pe marginea cărților”, fiind semnate de Al. Iordan, Ovidiu Constant, Sergiu Ludescu, Virgil Huzum, Eugen Radian, Grigore Tăușan (Petronius). Poeți importanți, tradiționaliști sau reprezentând noile orientări literare, colaborează nu doar cu versuri, ci și cu articole sau cu proză. Octavian Goga publică Însemnările unui trecător, Ciocoismul vine la noi, dar și Poezii noi; Ion Minulescu - Cântecul scutierilor, Citiți-le la drum, Mode
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
MUGURI, revistă apărută la Câmpulung, lunar, între 1 august 1922 și aprilie 1923, sub conducerea unui comitet, director și administrator fiind Aureliu Dancovici. Organ al cercului cultural omonim, M. este o publicație tradiționalistă. Prin rubricile „Revista revistelor”, „Cronica literară”, „Cronica științifică” se încearcă menținerea în actualitate și efortul de a grupa o pleiadă de tineri începători. Publică poezie Vladimir Streinu, Tudor Mușatescu, Elena Farago, Donar Munteanu, George Baiculescu, Sanda Movilă, Eugen Constant, iar
MUGURI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288272_a_289601]
-
sunt cele mai familiare, ca Hayden White, om de stânga, rămas marxist (în felul său), fost activist civic în anii mccarthysmului, pionier al postmodernismului în istoriografie, teorie literară, literatură comparată. Am observat chiar cum alți clasici în viață, care numai tradiționaliști și conservatori nu sunt, ci au pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți de universitarii postmoderni activiști în vederea aproprierii genealogice; cazul cel mai evident în istoriografie este Natalie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să devină elevul, adică un cetățean cât mai util pentru viitor. Aceasta era orientarea tradițională folosită în multe școli până în ziua de azi. Paulo Ferrera - din Brazilia -, considerat inițiatorul orientării radicaliste în educația americană, a descris foarte clar această orientare tradiționalistă numind-o „metoda bancară” (în cartea Pedagogia oprimaților, 1981). Conform acestei metode, elevul este o magazie care trebuie umplută. Cu cât profesorul o umple mai mult, cu atât este mai bun; la fel elevul - cu cât este de acord să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și a galicanismului catolic, a misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința. La mai bine de un secol după Kant, Ionescu opunea în toate privințele filosofia științei. El contesta posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că În zilele noastre aveți libertatea de a alege. În 1991, cînd am obținut Întîiul Grad Reiki, erau foarte puțini Maeștri Reiki În zonă - probabil că nici măcar o duzină nu se găseau În toată Marea Britanie - și aproape toți erau foarte tradiționaliști ca metodă. Nu mă plîng de acest lucru, pentru că a fost experiența cea mai potrivită pentru mine la vremea respectivă. De atunci s-a produs o mare schimbare În modul de a preda Reiki, ceea ce a generat o atît de
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
la distanță, folosind simbolurile. În ceea ce mă privește, nu eliberez certificatul pentru al Doilea Grad Reiki Înainte de a primi o copie a jurnalului de practică al studentului, care să expună amănunțit experiența sa În ambele tipuri de tratament. Majoritatea Maeștrilor tradiționaliști predau o serie de tehnici speciale care utilizează unul sau mai multe dintre simboluri și acordă timp suficient practicării metodelor, dar, evident, acest lucru depinde și de durata cursului. Ar trebui, cel puțin, să vi se predea simbolurile, să vi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul de inițieri în regiuni de cunoaștere noi, aducând cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici: „Carnet”, „Caleidoscop”, „Reviste”, „Cărți”. Revista, de format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga (Septembrie), Eugen Jebeleanu, Olga Caba (debut), Mihai Beniuc, cărora li se alătură Simion Stolnicu, Emil Isac, Ștefan Baciu, Nicu Caranica ș. a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de textele lui Pavel Dan, dar
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
romanului lui Goethe, semnată de Marietta Sadova și Lucia Demetrius. Revista conține numeroase articole de critică și istorie literară și, sporadic, o cronică literară semnată de Horia Stamatu, Dragoș Protopopescu, Ion Băleanu, George Todoran, Virgil Popescu. Sunt comentați favorabil scriitorii tradiționaliști, în timp ce fenomenul modernist este ignorat sau respins vehement, așa cum se întâmplă în articolul Evoluții lovinesciene..., semnat de Radu Gyr, în care promotorul curentului modernist este numit „părinte al adercilor și voroncilor” și acuzat că „apără invazia iudaică în cultură”, punându
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
la Editura Uniunii Scriitorilor, din 1996 redactor-șef la „Moldova”, iar din 1997 secretar al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. I s-au acordat numeroase premii în Republica Moldova și România. Poezia sa nu urmează programatic o anumită orientare (tradiționalistă, modernistă, postmodernistă), deși fragmentarismul este o trăsătură a viziunii moderne asupra lumii. B. scrie un jurnal liric „în fărâme” aforistice, pendulând între haiku și concetti. Glacial-intelectualizată, poezia înclină spre definiții lapidare în stil gnomic („Doar un fir de nisip încape
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
la Sao Paulo, în Brazilia, între 1951 și 1970, trimestrială în primii ani, apoi bianuală, cu text mimeografiat. Ilustrația de pe copertă - o poartă de lemn românească - și motoul „Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română” sugerează orientarea tradiționalistă a publicației și rațiunile apariției ei, subliniate și într-un Cuvânt de început, care definește și aspirația de a oferi românilor pribegi „o adevărată recreere a sufletului și a minții, un binefăcător popas de reculegere în sens creștin și românesc
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
tendință culturalizantă, textele tipărite aparținând mai ales redactorilor și abordând teme generale din diverse domenii: istorie, religie, economie, științele naturii, pedagogie. Un loc important îl ocupă și literatura. Astfel, G. Tutoveanu colaborează aproape număr de număr cu versuri de factură tradiționalistă și tot versuri publică, sporadic, V. Dornescu, G. Nedelca, G. Ursu. Proza e reprezentată de Aurel Lambrino, iar rubrica de critică literară îi revine lui Gh. Tomescu, autor al unor comentarii despre Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și Ion Dragoslav. I.M.
AVANTURI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285503_a_286832]
-
secțiunea următoare, vom folosi acest model pentru a exemplifica pe scurt o analiză narativă bazată pe forma globală a relatărilor. Ian a pus cezura la vârsta de 28 de ani, când s-a convertit la un stil de viață religios tradiționalist. Pentru Mike, transformarea s-a petrecut atunci când a reușit să producă primul său film de lung metraj, la vârsta de 35 de ani. Dorim să prezentăm aceste exemple pentru a demonstra că structura poveștii ar putea reflecta personalitatea profundă a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și anume o concentrare asupra aspectelor familiale care ar apărea de la o vârstă fragedă. Vezi, de pildă, White și Epston (1990). Termenul de convertire va fi utilizat în următoarele secțiuni pentru a arăta experiența care presupune adoptarea unei vieți religioase tradiționaliste, de factură evreiască - și nu pentru schimbarea religiei, cum ar fi de la iudaism la creștinism, așa cum este de obicei utilizat. Viața religioasă evreiască ortodoxă presupune multe practici zilnice și reguli care pătrund în toate sferele vieții, de la rugăciunea în public
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a lui Camil Petrescu, Camil Baltazar, Vladimir Streinu. „Simpatia” nu exclude și publicarea unor poeți vetuști, de „concepție”, ca D. Nanu sau A. Toma, sau a unui debutant ca Zaharia Stancu, mai înrudit cu ceea ce avea să fie lirica htonică, tradiționalistă, decât cu poezia simbolistă și intelectualistă. Până în 1925, A. l. și a. își precizase doar caracterul „mozaicat”, eclectic, recrutându-și colaboratorii oarecum la întâmplare, astfel că alături de „poporanistul” I. Agârbiceanu publică și „modernistul” F. Aderca. Nu avea o cronică literară
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
separarea geografică, iar apropierea nu se realizează automat doar prin coprezența participanților. Există o distanță instituțională sau subiectivă chiar și în prezența împreună, după cum există o apropiere în interacțiunile decalate în timp și la mari distanțe. Demersurile de formare clasice, tradiționaliste, standardizante, transmisive și centrate pe actul de predare trebuie să-și schimbe obiectivele în profitul formulelor activizante, criticiste și centrate pe actul învățării. De o manieră contextualizată, educatul se cere a fi pus în situația să genereze singur cunoașterea și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
atitudinile instructorilor, perceperea socială a e-learning-ului, eventualele rețineri sau dileme (vezi și Valentine, 2000). Soluția „maximalistă” a realizării întregii educații, la toate nivelurile, prin formule de tip e-learning este la fel de nefastă, ca și alternativa închiderii ei doar în formulele clasice, tradiționaliste. Pentru crearea unei situații de tip e-learning, e nevoie de coroborarea a cinci elemente, fiecare având o funcționalitate specifică (vezi Mingasson, 2002, p. 214): o componentă strategică, legată de nevoi foarte concrete precum nevoile permanente de formare, antrenarea resurselor, direcționarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]