910 matches
-
, Tudor (6.VI.1946, Bălănești-Nisporeni), poet, traducător și critic literar. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1969). A debutat cu placheta Plăpând ca un colte (1990). Volumul Odiseea lacrimii (1994) a confirmat o individualitate aplecată asupra unor idei și atitudini ce țin de definirea identității proprii
PALLADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
, starețul (21.XII.1722, Poltava, Ucraina - 15.XI.1794, Mănăstirea Neamț), scriitor bisericesc, traducător. Tatăl lui se numea Ioan Velicikovski și era preot, iar pe mamă o chema Irina. Învață la școala din Poltava, la Academia de la Kiev (mănăstirea Bratska), în schiturile mănăstirii Poiana Mărului, iar între 1746 și 1763 își desăvârșește învățătura la
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
arhivabil. Referințele lui sunt din zona românului comic britanic. În ceea ce privește traducerile, lăsând la o parte scrierile de consum (selectate din producția lui Robert Ludlum, John Grisham ș.a.), P. se dovedeste unul dintre cei valoroși, măi subtili, mai atenți la nuanțe traducători contemporani. Versiunile lui la cărți semnate de scriitori precum Kazuo Ishiguro, David Lodge, Virginia Woolf, Jonathan Coe, Salman Rushdie ori Julian Barnes se numără printre vârfurile acestui segment editorial. SCRIERI: Efemeriada, București, 2000; Bălul fantomelor, București, 2000. Traduceri: François Mauriac
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
PÂNZARU, Ioan (15.X.1950, Focșani), istoric și teoretician literar, traducător. Este fiul Aureliei Pânzaru (n. Scurtu), funcționară, și al lui Eniță Pânzaru, avocat, din 1941 prizonier în Rusia, apoi consilier juridic. Urmează cursurile primare și liceale la Focșani. Va absolvi în 1973, la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
1997; Jean Delumeau, Păcatul și frica. Culpabilizarea în Occident (sec. XIII-XVIII), II, postfață Alexandru-Florin Platon, Iași, 1998 (în colaborare cu Mihai Ungureanu); Mituri și simboluri politice în Europa Centrală, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Satco-Pânzar, Dicționar, 170; Liviu Antonesei, Un excelent traducător, „Monitorul”, 1995, 1237; Dan Mănucă, Trepte spre sinteză, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Florin Faifer, Popasuri în Țara Fagilor, DL, 1997, 27; Corneliu Ștefanache, O carte despre Bucovina, „Evenimentul”, 1997, 1752; George Bădărău, Amănunte esențiale, CL, 1997, 8; Mircea A. Diaconu
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
, Mihail (1830, București - 30.IX.1882,București), autor dramatic și traducător. De origine greacă, familia lui P. era una de oameni nevoiași. După șase clase urmate la școala de la „Sf. Sava” din București, el intră în trupa de diletanți a lui Costache Caragiali, pe care îl părăsește destul de curând în favoarea lui
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
PÂRVULESCU, Ioana (10.I.1960, Brașov), poetă, eseistă, critic literar și traducătoare. Este fiica Dorei Pârvulescu (n. Vintilă), profesoară, și a lui Gheorghe Pârvulescu, notar. Urmează școala generală și Liceul „Andrei Șaguna” la Brașov și Facultatea de Litere a Universității din București, absolvită în 1983. Lucrează ca profesoară de limba română și
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran, Na szezytach rozpaczy [Pe culmile disperării], Cracovia, 1992; Antologia poezji rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
care lucrează apoi ca redactor la revistele „Irodalmi Almanach”, „Utunk”, „Dolgozó Nő”, „Napsugár”, colaborând și la „Igaz Szó”, „Korunk” ș.a. Reprezentant de frunte al poeziei scrise în limba maghiară din România și al literaturii pentru copii, este în același timp traducător consacrat al lirismului românesc contemporan. Transpune astfel în maghiară și publică mai multe volume din poezia lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru. Din poezia pentru copii a lui Tudor Arghezi K. realizează în anul 1970 o serie de traduceri în
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
, Else (24.I.1889, Praga - 18.XII.1983, Ottmaring, Germania), traducătoare. K. a publicat în 1972 un volum de amintiri, Kindheit und Jugend im alten Prag, conținând relatări despre familia sa (tatăl, o fire problematică, se ocupa cu tranzacțiuni comerciale, iar mama ținuse un atelier de modă pentru copii), despre formația
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul general al literaturii române. Asemenea majorității poeților formați în jurul revistei „Echinox”, M. vizează exprimarea polivalenta: poet, critic, traducător. Testul dificil al tălmăcirii lucrării Sacrul a lui Rudolf Otto (1992) este urmat de o culegere de eseuri și de o altă traducere, din Giuseppe Tucci, apoi de un volum de versuri proprii, Seara cu Dante și alte poeme (1996
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea scriitoare împlinise abia patru ani. Mama, vrând să îndeplinească o dorință a defunctului
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
BULAT, Mariana (16.XI.1943, București), poetă. Tatăl, Vsevolod Bulat Vanchevici, a fost inginer la Căile Ferate Române, iar mama, Elisabeta (n. Marinov), traducătoare. B. a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București. Debutează în anul 1968 în „Luceafărul” și în „Astra”, colaborând apoi mai ales la „România literară”. Volumul de debut, Desueta noblețe, apărut în 1975, celebrează
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
, Maria (15.IV.1812, Iași - 11.II.1886, Iași), traducătoare. Fiică a șătrarului Ioan Isăcescu, B. a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1831 se căsătorește cu vornicul Teodor Burada. Mamă a folcloristului Teodor T. Burada, ea este prima femeie din Moldova care
BURADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285953_a_287282]
-
ASACHI, Ermiona (16.XII.1821, Viena - 9.XII.1900, Paris), traducătoare. Fiică a lui Gheorghe Asachi și a Elenei (n. Tayber), A., căsătorită la optsprezece ani cu Alexandru Moruzi, se desparte la scurt timp de el și pleacă în Franța (1845). La Paris intră în cercul intelectualilor revoluționari francezi, făcând o
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut. Traduceri: Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, Iași, 1839; Karoline Pichler, Rut, Iași, 1839; Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, Iași, 1840; Silvio Pellico, Despre îndatoririle
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
, Radu (20.II.1924, București - 10.V.1994, București), prozator, istoric literar și traducător. Este fiul Anei-Erna (n. Teodoru) și al lui Iacob Albala, cerealist. Face liceul în București și este licențiat al Facultății de Drept și al Facultății de Litere, secția filologie clasică a Universității din București. A fost avocat până în 1948, când
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
, Anda (8.VI.1924, Sibiu - 4.IX.1996, București), traducătoare. Provine dintr-o familie de intelectuali, mama - Marina (n. Stroici), fiind ea însăși poetă, iar tatăl, Ion Boldur-Lățescu, ofițer de carieră. A absolvit Liceul „Oltea Doamna” din Iași, după care urmează cursurile Facultății de Drept la Universitatea București. A fost
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
, Lidia (16.X.1924, Feldru, j. Bistrița-Năsăud), critic și istoric literar, traducător. Este fiica Mariei și a lui Nicolae Bote. După școala primară urmată în satul natal, și-a început studiile liceale la Cluj, pentru ca, în urma Dictatului de la Viena, să și le continue la Cernăuți. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
revistele „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon”, „Korunk”, „Hitel”, „Kelet Népe”. În perioada interbelică publică lucrări de sociologie (cu un puternic ecou critic), romane, nuvele, basme populare maghiare culese din satul său natal. În 1939 obține premiul literar „Baumgarten” (Budapesta). Ca istoric și traducător se afirmă doar după 1944. Preferințele sale ca traducător se îndreaptă spre proza românească a secolului al XX-lea, a cărei ambianță socială este apropiată propriei sale creații. În versiunea maghiară dată de B. apar astfel Dulăii lui Zaharia Stancu
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi și clocot (1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se întoarce în Brașov, lucrând ca notar, procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
BĂLAN-OSIAC, Elena (24.III.1940, Șelaru, j. Dâmbovița), comparatistă și traducătoare. Este fiica Paraschivei și a lui Dumitru Osiac, țărani. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. După terminarea studiilor liceale, la Ploiești, în 1961, se înscrie la Facultatea de Limbi Romanice și Clasice, secția spaniolă (absolvită în 1966). Este licențiată a
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
BĂLĂNESCU, Sorina (25.XII.1941, Iași), critic și istoric literar, traducătoare. Este fiica Virginiei și a lui Constantin Bălănescu, actori la Teatrul Național din Iași. Urmează cursurile Școlii Medii „Vasile Alecsandri” din orașul natal, absolvindu-le în 1959. Este licențiată a Universității „Al. I.Cuza”, secția limba și literatura rusă - limba
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
, Alexandru (12.VI. 1916, Aurora, j. Mehedinți - 5.III.2002, București), istoric literar, eseist, traducător și poet. Este fiul Mariei (n. Păvălan) și al lui Constantin Balaci, subofițer. B. termină liceul la Craiova, apoi urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București (1934-1938), specializându-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține teza
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
BĂDESCU, Irina (4.XI.1938, Cluj), istoric literar și traducătoare. Este fiica Irinei și a lui Radu Bădescu. B. a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (în 1961). Preda până în 1964 la Institutul Pedagogic din București, după care devine asistent și urcă până la gradul de profesor la Facultatea
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]