508 matches
-
om; existența este modul de a fi al existentului dotat cu conștiință al omului. Este riscant să încerci ca într-o pagină, două să expui o filosofie atît de variată, care utilizează termeni atît de insoliți, greu sau imposibil de tradus, cu evoluții conceptuale atît de diverse, în care chiar marii creatori, cu timpul, și-au precizat și chiar modificat termenii lansați. De aceea voi evita pe cît se poate să fac apel la concepte în legătură cu care nici filosofii existențialiști, nici
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în minte liga tribală israelită, după cum am văzut, o încercare postexilică de reconfigurare a originilor poporului. O altă dificultate o constituie verbul ba’altî de la sfârșitul versetului 32, de tradus literal cu „am stăpânit”, dar pe care LXX (îl numerotează diferit, adică 31,33) îl înțelege diferit: kaì egò emélesa autôn, „l-am neglijat” sau „l-am disprețuit” (cf. citarea din Evr 8,9a; celelalte traduceri grecești, Vulgata și Siriaca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu termenul chōlaneîte, împreună cu Vulgata ce traduce cu claudicatis, în ambele cazuri însemnând „infirme”, tot LXX, la versetul 26 redă prin diétrehon, la fel ca Vulgata, transiebant, ambele însemnând „treceau”. La versetul 21 există un alt termen necunoscut, sĕ’ippîm, tradus diferit cu „picioare”, „cârje”, „genunchi” „opinii”. În orice caz reiese clar că profetul Ilie face aluzie la un act de cult, probabil cananean, ce făcea parte din ritualurile celebrate în sanctuarul de pe Muntele Carmel unde se desfășura scena; prin urmare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Pierre Hassner, politologul francez născut în România, discipol al lui Aron și el, care a studiat la Chicago cu Leo Strauss (au rămas în relații amicale și profesionale strânse; Hassner, între altele, a semnat capitolele despre Kant și Hegel, ultimul tradus din franceză de însuși Allan Bloom, în monumentala History of Political Philosophy coordonată de Strauss și Joseph Cropsey), după ce a ajuns în Lumea Nouă pe același vapor cu Mircea Eliade, și-a dedicat cea mai recentă lucrare, La Violence et
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
germane în alte limbi este adesea tragică. Dintre exemplele legate de discuția noastră, rețin unul singur: marea teorie a societății ca proces dată de Georg Simmel (poate cel mai tentant critic al lui Tönnies) este perfect sintetizată de conceptul Vergesellschaftung, tradus (până și de spanioli), în disperare de cauză, prin „socializare”, un termen mai cunoscut în accepția conferită de Basil Bernstein în cadrul propriei sale teorii despre emergența și integrarea actorilor sociali. Termenul-pereche, (soziale) Vergemeinschaftung, exprimă procesul complementar. 7. Mathieu Deflem, specialist
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Carmen Vlad și Liana Pop și “Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage” scris de Oswald Ducrot și Jean -Marie Schaeffer, tradus de Anca Măgureanu, Viorel Vișan și Marina Păunescu. În aceste lucrări, termenul la care ne referim este tradus În limba română prin pertinență (varianta relevanță fiind prezentată Între paranteze). Sunt de părere că ar fi fost mai potrivită traducerea termenului englezesc relevance prin echivalentul românesc relevanță și nu pertinență. Iată câteva argumente care m-au condus spre această
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
iar atingerea acestui obiectiv solicită anumite exigențe procesului traductiv și, de aceea, constatările în legătură cu textul tradus (sau textul-scop) evaluează maniera în care s-a realizat acest proces. În consecință, stabilind măsura în care textul original (textul-sursă) se regăsește în cel tradus se stabilește, pe de o parte, performanța traducătorului și, aptitudinea receptivă a limbii-scop în raport cu limba-sursă, iar, pe de altă parte, în ce măsură activitatea de a traduce a stat sub imperiul unor exigențe, a urmat anumite principii, a uzat de procedee adecvate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mijloacele limbii-scop, uzînd de sinonime ori de precizări semantice sau etimologice, dar cele specifice limbajului filozofic sînt glosele realizate prin preluarea termenilor din limba sursă: minte (nous) sau minte (intellectus), minte (Ver-stand), minte (entendement) etc. În acest mod, cititorul textu-lui tradus este atenționat asupra semnificației cuvîntului glosat, avînd și posibilitatea de a afla care este termenul din original. În sfîrșit, atît termenii cît și anumite pasaje pot primi explicații în textul tradus, prin note și comentarii, astfel încît traducerea devine și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și de traducătorii ulteriori, iar asemenea observații ar putea condu-ce la prevalența îndoielii în raport cu încrederea în ceea ce privește valabilitatea textului filozofic tradus, măcar în sensul că acesta stă mereu sub zodia incertitudinii sau că uneori este modificat în procesul traducerii și, deci, tradus inadecvat. Aceasta însă nu ar fi corect, deoarece asemenea chestiuni de amănunt nu pot prejudicia redarea originalului în traducere, dacă semnificațiile acestuia se regăsesc în ea, indiferent sub ce formulare. Trebuie avut în vedere faptul că, avînd încă din faza
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestui dispreț pentru partide sunt mai mult decât evidente. Faptul că apare, tocmai acum, o astfel de traducere este și el semnificativ. Iar dacă este vorba să ne facem o adevărată cultură politică despre partide noi am fi consultat (și tradus) alte izvoare. Mult mai serioase și mai utile: cartea clasică, mai veche, dar solidă, a lui Robert Michels, de pildă. Dar acesta este doar un aspect al problemei. în plin egocentrism (uneori chiar megalomanie), unii scriitori se cred efectiv investiți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea înfloritoare a spitalelor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a unui ratat 38, deși eșecul lui, din altă perspectivă privind lucrurile, ascunde satisfacția renunțării și a unei superioare predispoziții contemplativ-ataraxice. În fapt, ratarea "presupune dorința de a ajunge ceva, încordarea, dinamismul", fiind "un inconformism între realitate și voință", inconformism tradus "printr-o stare sufletească de nemulțumire și iritare". Or, eroului lovinescian ideea însăși de competiție îi pare "principial insuportabilă" de aici și tendința de a renunța la rodul propriilor fapte, a căror superioritate "nu stă în caracterul lor de durabilitate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iunii lor, aduc�ndu? le acas? ? i pun�ndu? le la dispozi? ia restului lumii. �n felul acesta au luptat ei pentru �ntregirea Rom�niei. Iorga a �nceput s? traduc? Istoria rom�nilor �n limba francez? , dar aceasta nu a fost niciodat? tradus? �n �ntregime. Criticii acestor zece volume monumentale sus? în c? Iorga nu a analizat cu aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții ? colii noi �l acuzaser? c? scrie doar baz�ndu? se pe intui? ie, f? r? o documenta? ie suficient
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De Jure Belli ac Pacis (1625); tradus] că On the Law of War and Peace (New York: Wildy and Sons, 1964). Platon: Georgiile Protagoras Republică Legile Pufendorf, S.: De Jure Naturae er Gentium (1672) tradus că On the Law of Nature and Nations (New York, Wildy and Sons, 1964). Sofocle: Antigona Suárez, F.: De Legibus ac Deo Legislatore tradus că Of Laws and God the Lawgiver (New York: Wildy and Sons, 1964). îi. Opere contemorane în spirit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Wildy and Sons, 1964). Platon: Georgiile Protagoras Republică Legile Pufendorf, S.: De Jure Naturae er Gentium (1672) tradus că On the Law of Nature and Nations (New York, Wildy and Sons, 1964). Sofocle: Antigona Suárez, F.: De Legibus ac Deo Legislatore tradus că Of Laws and God the Lawgiver (New York: Wildy and Sons, 1964). îi. Opere contemorane în spirit tomistic Finnis, J.: Natural Law and Natural Rights (Oxford; Oxford University Press, 1980) iii. Altele Brink, D. O.: Moral Realism and the Foundation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferințe. Pentru cei care nu se simt atrași de nici una dintre aceste viziuni, sloganul neokantian: „Înapoi la Kant!” r]mane o provocare ce trebuie fie explorat], fie respins]. Referințe Lucr]ri ale lui Kant Groundwork of the Metaphysic of Morals; tradus] de H.J.Paton că The Moral Law (London:Hutchinson, 1953) Critique of Practical Reason; tradus] de L.W.Beck (Indianapolis: Bobbs-Merril, 1977) Religion Within the Limits of Reason Alone; tredus] de T.M.Greene și H.H.Hudson (New York: Harper and Row
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Înapoi la Kant!” r]mane o provocare ce trebuie fie explorat], fie respins]. Referințe Lucr]ri ale lui Kant Groundwork of the Metaphysic of Morals; tradus] de H.J.Paton că The Moral Law (London:Hutchinson, 1953) Critique of Practical Reason; tradus] de L.W.Beck (Indianapolis: Bobbs-Merril, 1977) Religion Within the Limits of Reason Alone; tredus] de T.M.Greene și H.H.Hudson (New York: Harper and Row, 1960) The Metaphysic of Morals (The Metaphysical Eelments of Justice, tradus] de J.Ladd, Indianapolis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețineau puterea de binecuvântare și ocrotire a zeului pe care îl înfățișau și puteau chiar să devină obiect de cult sau să fie folosite ca amulete. Funcția reprezentativă a imaginii în cult reiese clar, de exemplu, în Ps 17,15, tradus literal de BCEI în 2008: „Dar eu în dreptate voi contempla fața ta, când mă voi trezi, mă voi sătura de imaginea ta (temûnâ)”, în timp ce, în precedență, BCEI din 1974 traducea temûnâ cu „prezență”, explicitând funcțiunea imaginii. Prin termenii pesel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
24,11; 2Rg 17,13: „Yhwh a dat mărturie împotriva lui Israel și împotriva lui Iuda prin toți profeții lui și prin toți văzătorii lui”). În finalul observațiilor lexicale, este interesant de notat că tocmai termenul ebraic cel mai frecvent tradus prin „profet” - adică năbî’ - este utilizat în mod straniu când se referă la cei care noi îi numim „profeți”. De exemplu, Isaia este numit năbî’ doar de trei ori în toată cartea sa, exclusiv în capitolele derivate din Cartea Regilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
să cunoască misterele cele mai profunde, în mod obișnuit, ascunse experienței celor vii. Cei doi termeni ebraici, a căror traducere este disputată, utilizați pentru a indica practica de a-i întreba pe cei morți sunt ’ôb și yidde‘ōnî, primul tradus, în general, cu „necromant” sau „spiritul morților”, al doilea cu „ghicitor”. Ambii termeni par să indice ceva ce persistă în cel defunct și care „cunoaște” (rădăcina *yd‘) lucrurile ascunse, astfel că cei vii li se pot adresa. Această semnificație a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
exemplu traducerea CEI, publicată în 2008, corectează uneori versiunea din 1974, înlocuind precedentul „suflet” cu „viață” (cf. de exemplu 1Rg 17,22: „viața copilului s-a reîntors în trupul său”). Observații asemănătoare se pot face și față de termenul ebraic rûaḥ, tradus de obicei cu „duh”, dar care indică în primul rând suflul, suflarea sau vântul ca manifestare a forței vitale. Poemul ugaritic al lui Aqhat, care descrie moartea protagonistului în acești termeni, confirmă acest fapt: „viața (npš) a ieșit ca o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
binecuvântare din Orientul Apropiat antic din mileniul I î.C. și poate fi, așadar, considerată o mărturie a mentalității religioase a evreilor antici din epoca preexilică. Textul Num 6,24-26, atestat în parte de cele două lame de argint citate, tradus literal, este următorul: „Să te binecuvânteze Yhwh și să te păzească; Yhwh să facă să strălucească (binefăcător) fața sa spre tine și să-ți ofere harul său; Yhwh să îndrepte spre tine fața sa și să-ți ofere pacea”. Această
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ea utilizează o accepțiune ce nu corespunde conceptului nostru de „univers”, ci mai degrabă de „ornament” (Ex 33,5) sau „oștiri cerești” (Gen 2,1; Dt 17,3). Mai apropiat de conceptul nostru de univers este probabil cuvântul ebraic tēbēl (tradus, de obicei, de Septuaginta cu oikuménē), un termen utilizat prevalent în poezie pentru a spune „pământ stabil”, dar care uneori are și sensul mai general de „lume, creație”. Autorii evrei utilizează însă mult mai frecvent un sistem perifrastic de termeni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
literară pur și simplu. Căci cărțile acelea fuseseră scrise direct în franceză și refuzate de editori: eram „un rus ciudat care se apucase să scrie în franceză”. Într-un gest de disperare, inventasem atunci un traducător și trimisesem manuscrisul ca tradus din rusă. Fusese acceptat, publicat și salutat pentru calitatea traducerii. Îmi spuneam, mai întâi cu amărăciune, mai târziu cu un zâmbet, că blestemul meu franco-rus era mereu prezent. Numai că, dacă în copilărie fusesem obligat să-mi ascund grefa franceză
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]