1,267 matches
-
dacă înțeleg, oarecum anecdotic și instructiv) și din cauza „criticii de moravuri” pe care o presupune însăși specia lor de „satiră”. Unei atitudini de Aristarc nu i se acordă mari șanse poetice; sfera poeziei nu mai admite decât lirismul pur, care transcende obiectul și împrejurarea. Discursul, fie epic, fie satiric, e considerat prin esență apoetic, prozaic, ori retoric, și de un raționalism plat sau grandilocvent: „cefal și apter”, cum ar zice Ion Barbu. De aici vine deprecierea poeziei latine, de pildă, și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de eufonie, de sunet vag și solubil în aer; dimpotrivă, se instaurează în spațiu și rezistă; discursul său e incantatoriu și se desfășoară cu siguranța, aș zice cu autoritatea finalității sale, care este de a exorciza moartea, de a o transcende, salvând din evanescență, prin invocație, imaginea ideală a ființelor trecătoare. E, cu alte cuvinte, cântec orfic. Firește, în primul rând, cântec de iubire, chemând femeia, ca pe Euridice, și celebrând-o în ipostazele ei fundamentale. Moartea e conjurată prin identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acumulate cât mai multe informații cu putință În ceea ce Îl privește. Abandonând respectiva tradiție critică, Valéry afirmă că, În ciuda aparențelor, autorul nu ar putea explica opera. Aceasta este produsul unui proces creator care se dezvoltă În el, dar care Îl transcende și pe care e abuziv să-l reduci la autor. Așadar, pentru a Înțelege o operă nu e deloc important să aduni informații despre autor, Întrucât, la limită, acesta nu e decât un loc de trecere pentru ea. Valéry nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Mitrealität devine la esteticianul român „orizont de așteptare”: în timp ce matematicile oferă mijloace de „co-necesitate”, arta - și numai arta - oferă un mijloc de „co-realitate”. O construcție și mai solidă e Arta-o ipostază a libertății (1977), studiu care stabilește funcțiile ce transcend esteticul pentru a cuprinde, în sensul umanist pus în lumină de Giulio Carlo Argan, realitatea psihică a creatorului. M. a fost și unul dintre cei dintâi esteticieni români care au sesizat pericolele industrializării operei de artă și a stăruit asupra
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
până și posibilele centre de interes și de activitate ce ar putea fi folosite, fie și numai pentru a reduce din goliciunea și caracterul autoritar al chowk-ului, sunt neexploatate. Ca și În Brasília, s-a făcut un efort de a transcende India existentă și de a oferi locuitorilor din Chandigarh - În mare parte, funcționari În administrație - o imagine a propriului lor viitor. Ca și În capitala braziliană, la periferie a apărut, În cele din urmă, Încă un oraș, neplanificat și contrastând
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Pentru a putea explica rezultatele surprinz)tor de favorabile ale actelor egoiste, este pus în scen) conceptul de piaț). Fiecare unitate își urm)rește propriul ei bine; rezultanta acțiunii unui num)r de unit)ți procedând simultan în același mod transcende motivele și finalit)țile unit)ților luate separat. Fiecare ar dori s) lucreze mai putin, și s)-si evalueze la o valoare mai mare produsul muncii. Luați împreun), toți trebuie s) lucreze mai mult și s)-si evalueze produsele la
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se înscria împreună cu țările socialiste în ceea ce Barry Buzan, marele specialist în securitate mondială, numea „curentul revizionist revoluționar“2. Un curent care era preocupat, în egală măsură, de ordinea internațională (ordinea între state) și de ordinea mondială (ordinea generală, care transcende granițele și care coboară în structura de bază a societății umane). În acest sens, statele revizionist revoluționare se simțeau direct amenințate de statu-quo-ul existent și considerau că unica speranță de securitate era convertirea tuturor părților sistemului la o ideologie comună
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
totul este semn - e Înlocuită de tendința spre ontologie - totul este sens. Aceasta nu Înseamnă, desigur, o Întoarcere la un esențialism de tip platonician, la ideea că ar exista niște realia, niște universalii ontologice de nezdruncinat care ne depășesc, ne transcend, dar din care noi derivăm. Mihaela Încearcă mai degrabă să găsească o modalitate de amplificare a conceptului de ficțiune (Într-un sens foarte larg, eventual până la cel de virtualitate pe care Îl propunea Sanda) până la a-i da o percutanță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Iranului. Este un exercițiu de raționament politic 18. Numai atunci când rezultatul unui astfel de proces de raționare primește eticheta de „informație” (și o ștampilă cu caracterul documentului) se poate pretinde că este vorba de „un nucleu concret de fapte care transcende argumentele politice dubioase sau interesate ale altor agenții și care va servi ca test neutru de evaluare a acestora”19. Aceeași situație poate apărea atunci când există „fapte concrete” disponibile analistului de informații, pentru că sunt rare situațiile în care aceste fapte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o lungă tăcere editorială, începând cu Fântâni (1969), confirmă acest tip de sensibilitate, îmbogățită pe parcurs cu notația naturistă și, în genere, cu consemnarea, de regulă eliptică și sincopată, a unor fragmente de real, împinse însă spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este aceea prezentă în Efemeridă (din Stampe fragile, 1970), unde notației îi urmează, în finalul poemului, transferul în irealitatea senzorială: „O mână plăpândă / adună gândurile / la colț de stradă.” Temperament solar, G. cultivă abundent simbolistica focului, cartea sa
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
tot mai înstrăinate, poate părea o cercetare amănunțită a dinamicii subtile a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul „unui Mitică cu ștaif”, ei sunt cei care transcend spațiul originar, dar nu prin uitarea lui, ci prin „abordarea lui amicală, dezinhibată sau pur și simplu reconstructivă”. Aici S. îi așază pe Dumitru Radu Popa, Alexandru Papilian, Hertha Müller, Petru Popescu, Alexandru Ciorănescu sau pe Bujor Nedelcovici. Cea de-
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
anterior erau izolați și lipsiți de putere la baza vechii piramide de guvernare a statului-națiune, au la dispoziția lor mijloace pentru a comunica, Între ei și cu cei cu care au interese comune, Într-un câmp care străbate, penetrează și transcende limitele statului-națiune. Guvernarea este regândită ca management al fluxurilor de comunicație, jucătorii plasându-se strategic În puncte, implantate În multiple rețele care interacționează și În care fiecare decizie și acțiune a lor are consecințe care se propagă În Întreaga rețea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care determină Încălzirea globală și a tratativelor duse cu scopul protejării biodiversității, a interzicerii clonării ființelor umane, dar și considerarea a nenumărate alte inițiative, toate acestea sunt cel mai bine realizate la nivel european, deoarece natura și consecințele acestor activități transcend granițele naționale putând fi soluționate doar de către Întreaga comunitate lucrând la unison. Împărțirea puterii Cu toate că rețelele politice guvernamentale au multe atribute În comun cu rețelele comerciale, există și diferențe Între scopurile acestora. Rețelele comerciale sunt dedicate optimizării fluxului de venit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vor furniza de asemenea o metoda organizatorică pentru a face față ratei accelerate de schimbare și densității crescute a schimburilor Într-o lume conectată global. Sociologul Andrew Barry arată că rețeaua a devenit În Uniunea Europeană... O modalitate atât de a transcende conflictul politic dintre adepții statului bunăstării și neoliberali, cât și de a dezvolta un mecanism de intervenție publică care să animeze actorii sociali și economici, În loc să creeze o relație de dependență sau de protecție Între stat și clienții săi24. Trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
activități se desfășoară În interiorul frontierelor naționale și nu au În general un caracter politic clar. În al doilea rând, societatea civilă implică organizațiile consacrate „drepturilor”, ale căror obiective sunt mult mai orientate politic și a căror activitate, cel mai adesea, transcende frontierele naționale către procupări universale. În al treilea rând, avem de-a face cu numeroase organizații care reprezintă interesele culturilor locale și ale subgrupurilor etnice, al căror scop este să mențină tradițiile, ritualurile și valorile lor și să reprezinte acestora
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei Europe care ar putea să Înconjoare Întregul glob, există o recunoaștere În creștere a faptului că Uniunea Europeană „reprezintă o renunțare la conceptul modern de teritoriu politic”71. Cel mai dificil aspect al Încercării de a stabili o politică care transcende frontierele, este Înțelegerea asupra manierei de asociere a forțelor În acțiune cu un nou sens al țelului comun, care este la fel de puternic ca vechiul imperativ teritorial. Jean-Marie Guéhenno, fostul sub-secretar general pentru operațiuni de menținere a păcii la ONU, a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideea că oamenii s-ar putea uni În jurul valorilor democratice și a ideologiei statului-națiune, ar fi putut părea la fel de fantezistă și artificială În epoca medievală târzie. Întrebarea se pune astfel: „Ce fel de alianță Îi va impulsiona pe oameni să transceandă vechile loialități și să facă din visul european un vis universal viabil?”. Însă, cu toate că nu este o sarcină simplă, va trebui să fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
le face universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care a guvernat procesul criminalilor de război de la Nuremberg, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost prima Înțelegere guvernamentală multilaterală care recunoștea drepturile și Îndatoririle Într-o comunitate morală care transcende statele suverane. Statele Unite ale Americii și aliații săi i-au judecat pe criminalii de război naziști pentru „crime Împotriva umanității”. În timp ce oficialii naziști argumentau că ei nu au făcut altceva decât să urmeze ordinele guvernului și nu puteau fi puși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a libertății absolute, chiar dacă toate acestea ar duce la sfârșitul vieții așa cum o cunoaștem, poate chiar al existenței? Rees a supus această Întrebare unui test din viața reală În domeniul pe care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestora: 1) Valorile sunt idei (credințe), dar nu unele reci, ci infuzate de simțiri; 2) Ele se referă la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea) și la moduri de conduite prin care se promovează respectivele scopuri (corectitudine, ajutor etc.); 3) Valorile transcend acțiuni și situații specifice (supunerea, spre pildă, se practică la școală, la locul de muncă, în familie, cu prietenii sau cu străinii); 4) Valorile servesc drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor; 5) Ele se ordonează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și propensiuni, valorile sunt proprii omului. În acest sens Ludwig von Bertalanffy (1971) notează că „...valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egotiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice; acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trăsăturile sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egoiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice, acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt, frecvent, fără utilitate biologică. A admite acest lucru nu înseamnă a accepta precepte sau comandamente supranaturale, ci a descrie fapte, ceea ce efectiv se întâmplă cu indivizii umani și cu istoria
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
distincția cesepară omul de bestie; or, tocmai de aceea noi trebuie să nu contribuim la distrugerea ei” (ibidem, p. 46). Recunoașterea universului simbolico-axiologic ca fiind propriu ființei umane, definirea moralei într-un sens mult mai restrâns, ca relații conștiente ce transcend utilitatea biologică, nu duc cu necesitate la concluzia unei disjuncții, a unei rupturi funciare între biologic și valorile umane superioare. Iată care ar fi, în interpretarea noastră, principalele temeiuri ale respectivei afirmații. Probabil că anumite rudimente ale lumii simbolico-abstracte funcționează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]