2,444 matches
-
profesor și elev din România. Scenariile didactice elaborate de profesori de la matematică la religie, de la artă la societate, de la geografie la istorie constituie veritabile modele, surse de inspirație pentru toate școlile din România. De o deosebită importanță este subcapitolul "Măștile transcendenței", care plasează întregul experiment sub semnul afectivității și a centralității experienței trăite. Ceea ce este fascinant și instructiv în aceste scenarii este fluiditatea lor, rezultate din permanenta interacție între transdisciplinaritate și discipline, între textele propuse și implicarea interioară a elevilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
your soul are you now passing to the judgment?" "[...]then deem me a monster, for the symbol beneath which I have lived, and die! I look around me, and, lo! on every visage a Black Veil!" 3.1.7. "Măștile" transcendenței Mircea Hurdea ARGUMENT "Chipul" lui Dumnezeu este amprenta acestuia sădită în om. Dacă omul moștenește prin creație această amprentă divină, înseamnă că el este în stare să-și însușească toate responsabilitățile sale în drumul său spre desăvârșire, spre asemănarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ARGUMENT "Chipul" lui Dumnezeu este amprenta acestuia sădită în om. Dacă omul moștenește prin creație această amprentă divină, înseamnă că el este în stare să-și însușească toate responsabilitățile sale în drumul său spre desăvârșire, spre asemănarea cu Dumnezeu. "Măștile transcendenței" este o intervenție în cadrul proiectului, care se dorește o demonstrație convingătoare a ideii că Dumnezeu Cel transcendent se revelează omului nu direct, ci în diferite lucrări, metode și împrejurări, așa încât omul îl percepe în funcție de aceste chipuri și lucrări, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dorește o demonstrație convingătoare a ideii că Dumnezeu Cel transcendent se revelează omului nu direct, ci în diferite lucrări, metode și împrejurări, așa încât omul îl percepe în funcție de aceste chipuri și lucrări, pe care e în stare să le înțeleagă. Măștile transcendenței constituie astfel una din marile provocări la care e chemat omul. SCENARIU DIDACTIC Introducerea în temă Prezentarea hainei preoțești pe care o port: • Vă rog să mă priviți cu atenție și să spuneți ce vedeți? [...] • Poate fi considerată o "mască
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de lume, mai presus de ceruri, mai presus de ființă, soare, stea, foc, apă, duh, rouă, nour, stâncă prin sine, piatră, toate cele ce sunt și nimic din cele ce sunt. Anexa VI FEED-BACK ATELIER "MĂȘTILE VIEȚIIȘI ALE MORȚII. MĂȘTILE TRANSCENDENȚEI" prof. DianaRotaru și Pr. Prof. Mircea Hurdea "Vălul negru" sau despre ocultare Ce am crezut despre mască? În fața lui D-zeu omul nu are mască. (Botaș Oana Corina) Este doar o înfățișare pe care o luăm noi, atunci când nu vrem
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ascultăm părerile celorlalți. (Bîcleșanu Cristina) A fost foarte bine. Mai ales că nu a durat foarte mult și s-au concretizat ideile principale. (Zăvoianu Iarina) Azi nu prea am nimic de obiectat. (Pîslaru Andrei) Prea multă activitate frontală la Măștile Transcendenței. O sugestie ar fi aceea de a vorbi profesorul mai puțin și de a-i lăsa pe elevi să participe mai mult. (prof. Diana Șimonca) A fost puțin cam lungă, dar am rămas cu ceva chiar dacă nu am comunicat prea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întrebări despre viață și moarte. Deveneam cu toții tot mai interogativi, întrebările se nășteau și se întorceau asupra noastră... Mircea H., punându-și hainele preoțești, a creat o atmosferă de ceremonial, cu atât mai magică, el călăuzindu-ne pașii printre măștile transcendenței. Spiritualizați, am construit "drumuri" cu trepte sau copaci, ce duceau de la chip la asemănare... Drumul nostru urma să o ia apoi printre zone ale rațiunii: cea a numărului de aur, număr al "proporției divine" pe care l-am regăsit în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care profesorii învață unii de la alții, încercând să-i învețe pe elevi să vadă lumea într-un mod mai profund. În spatele "măștilor" omului, elevii au putut descoperi, în cursurile transdisciplinare, universul întreg, artistul, omul de știință, omul social, îndrăgostitul, moartea, transcendența. "Măștile lumii" au deschis interesul elevilor pentru infinit, numărul de aur, banda lui Möbius, camuflarea în lumea viului sau Veneția (topos privilegiat al măștii, care a încheiat călătoria transdisciplinară). Scenariile didactice propuse i-au condus pe elevi spre o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
3.1.5. "Măștile" omului social (Diana Șimonca-Oprița) 90 3.1.6. "Măștile" îndrăgostitului 105 MĂȘTI ALE ÎNDRĂGOSTITULUI ÎN LITERATURĂ, FILM ȘI TEATRU (Camelia Circa-Chirilă, Cristina Hanț) 105 3.1.7. "Măștile" morții (Diana Rotaru) 121 3.1.7. "Măștile" transcendenței (Mircea Hurdea) 127 3.2. "Măștile lumii" 142 3.2.1. Infinitul de la matematică la... poezie (Octavia Potocean, Mircea Potocean) 142 3.2.2. Măști ale numărului de aur (Maria Toader) 161 3.2.3. Banda lui Möbius și... magia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
subzistă dorinței de fericire pe care persoana o are în interiorul ei. În ele se regăsesc frecvent întrebări care fac referință la nevoia unei existențe pline de sens, care să orienteze fiecare comportament în parte spre o stare de bine deschisă transcendenței. De exemplu, multe întrebări ale unui test numit Purpose in Life („Existența mea personală este plină de sens”, sau „Viața mea pare să valoreze mult”) sunt indicii ale unei vieți realizate în mod fericit, întrucât ea este plină de sens
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cercetări ne ajută să reflectăm atât asupra convingerilor subzistente căutării fericirii cât și asupra aspectelor evolutive care marchează dezvoltarea și adaptarea unei vieți organizate în mod fericit, în baza unui proiect care nu sfârșește în imanență, ci se deschide spre transcendență. Cine a făcut o alegere totală pentru o viață consacrată lui Dumnezeu și slujirii celorlalți se confruntă de multe ori cu condiții dificile și de criză care îl interpelează, cerându-i să fie fericit chiar și în condiții de nesiguranță
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
care se ivesc dintr-un raport sănătos cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Numai atunci se poate observa o fericire care trece dincolo de propriile așteptări și care poate fi descoperită ca un dar prezent în miile de ocazii de transcendență pe care viață le oferă. „Căutați mai înainte de toate împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa și tot restul vă va fi dat din abundență” (Mt 6,33). „Ce înseamnă acest «tot restul»? Cu siguranță ceva de băut, de mâncat, de
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
viața ei. Cu o astfel de perspectivă orientativă, persoana se va simți mai bine, nu numai pentru că îi sunt satisfăcute acele nevoii care-i liniștesc fricile, ci pentru că ea își dezvoltă propriile resurse într-un proiect de viață deschis spre transcendență. Astfel fericirea iese din labirintul unui echilibru ce trebuie menținut și devine un adevărat program existențial făcut din alegeri ce dă o direcție întregii vieți. 3. Nevoi și motivații în sprijinul unei vieți fericite Individul se simte fericit și se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ca o persoană unificată, integrată, în pace cu sine și organizată mai bine și armonios, întrucât este conștientă de propriile experiențe și de propria-i creativitate; este o persoană care reușește să intre în contact cu ceilalți și cu lumea transcendenței, conștientă fiind că satisfacerea nevoilor nu este un scop în sine, ci trebuie să fie integrată într-o viziune mai largă a existenței umane. 4. Fericirea și creșterea evolutivă în etapele vieții Dacă pe de o parte este important să
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
găsește în jurul său”. Acesta este calea ce o așteaptă pe fiecare persoană consacrată în viața concretă, într-un proces de maturizare în care zilnic i se oferă ocazii suficiente pentru a crește în realizarea unui proiect de viață deschis către transcendență. Tocmai această realitate specifică este fenomenul la care persoanele consacrate trebuie să privească cu atenție încă de la începutul consacrării lor, atunci când încep un parcurs de formare permanentă care le obligă să valorifice fiecare moment din viața lor. Deoarece sunt chemate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
tensiunii ce se stabilește între realitate și idealurile ce trebuiesc realizate în mod concret. Omul trăiește din idealuri și din valori. Existența umană nu este autentică dacă nu este trăită în termeni de autotranscendență”. Așadar, conform acestei prospective, deschiderea către transcendență este cea care permite să se întrevadă sensul profund al nevoii de bunăstare și de satisfacție. Autotrans-cendența este nota ce caracterizează căutarea fericirii tipice existenței umane, este ceea ce motivează orice ființă vie să iasă din ea însăși și să se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
dezvoltare al persoanei. Ci, dimpotrivă, ele ajută persoana să pună ordine printre diferitele componente evolutive ale vieții sale, astfel încât fiecare parte din sine să contribuie la un proiect unic de creștere, orientat către scopul ultim al existenței. 2. Fericirea și transcendența plecând de la polul inferior al vieții Deschiderea spre autotranscendență motivează persoana să se deschidă nu numai către valorile personalității și ale existenței, ci și spre realizarea deplină de sine, realizare ce trece dincolo de nevoile imediate. „Individul se realizează numai prin
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
plecând de la polul inferior al vieții Deschiderea spre autotranscendență motivează persoana să se deschidă nu numai către valorile personalității și ale existenței, ci și spre realizarea deplină de sine, realizare ce trece dincolo de nevoile imediate. „Individul se realizează numai prin transcendență, adică într-o luptă continuă pentru a trăi sensul”. Dorința unei vieți fericite nu poate să se oprească numai la «ceea ce trebuie făcut» pentru a deveni fericiți, sau la documentele ce trebuie studiate sau la propunerile bune ce trebuie reînnoite
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și la rolul acestora În divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din credințele populare deveneau astfel entitățile intermediare menite să umple spațiul gol creat Între divinitatea imuabilă și oameni. Marcel Detienne, În cartea sa, La notion de daïmon...2, a studiat transformările suferite de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cazul lui Apollo pentru a se evita ridicolul ce-ar copleși tradiția dacă faptele ar fi puse pe seama zeului Însuși. Atingem aici un punct „fierbinte” pentru Plutarh, care, pe de o parte, e obligat de propriile sale convingeri să proclame transcendența absolută a zeului Apollo (este exact ceea ce face În De E...), dar, pe de altă parte, În calitatea sa de preot la Delfi, nu poate ignora și lăsa deoparte legendele și realitățile cultuale profund legate de sanctuar 3. • Ajungem, În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acceptat ca atare și Înțeles, ca și celelalte expuneri demonologice din Moralia sau din Vieți..., În lumina dualismului plutarhian 2 potrivit căruia aceste „ființe mixte” se pot „Înscrie În ordinea generală a unui univers Împărțit Între două puteri, păstrând neatinsă transcendența celei divine și servind totodată drept «punct de legătură» cu restul lumii”. Inspirația oracularătc "Inspirația oraculară" Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platonicienetc "Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platoniciene" Răspunsul lui Lamprias, care vine, la rându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acuzației de a „vedea daimoni peste tot”1, putem conchide că Plutarh a folosit mult atributele daimonice 2, dacă nu chiar pe daimonii Înșiși, pentru a explica aceste fenomene de contact Între lumea divină, căreia voia să-i păstreze intactă transcendența, și muritori. L-am văzut atribuind, ca și Aristotel, pneumei - „preasfinte”, dar În același timp coruptibile și pieritoare, un caracter daimonic (438 c-d). Îl vedem În De Pythiae... Învestind-o, Într-un fel, pe Pythia cu Însușiri daimonice, În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
culoar de trecere Înspre atmosfera și Înspre lucrurile pământești” și prin „supunerea tuturor lucrurilor față de cer”1. Este vorba deci despre eficacitatea pe care principiul divin, care-și află sălașul În cer, o poate avea pretutindeni, păstrându-și totodată intactă transcendența descrisă de altfel de Philinos printr-o expresie care ne face să ne gândim, așa cum subliniază și P. Boyancé, la primum mouens al lui Aristotel - „kineseos archen”, principiul mișcării (398 b-c). Evocarea Sibyllei, prilejuită tot de plimbarea prin sanctuarul delfic
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
altui concept, mai îngăduitor, care în nici un caz nu poate fi post-postmodernismul, cum au propus unii, pentru că nu poate fi vorba de nici un post-, ci, mai degrabă, de trans-. Fiindcă problema cheie care a declanșat marea sofistică în jurul postmodernității este transcendența, care trimite atât la ontologic, cât și la epistemologic. De la Nietzsche, considerat strămoșul postmodernității filosofice, și până la Vattimo sau Lyotard, toate se-nvârt în jurul transcendenței, discursurile contestatare rostogolindu-se în două valuri masive, corespunzând, în linii generale, cu modernismul și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]