2,637 matches
-
tehnologic, a creat un anumit ethos ce poate fi întâlnit astăzi în orice colț al lumii. Acest ethos are ca principală trăsătură așezarea omului în locul lui Dumnezeu și transformarea acestuia în măsură a tuturor lucrurilor. Eliminând raportarea la Dumnezeu, la transcendent, singura realitate devine lumea terestră, iar scopul omului este acela de a-și clădi fericirea în acest cadru limitat. De aceea, el făptuiește, construiește, cercetează, scrutează universul întreg pentru a-și crea confort și bunăstare sau, pur și simplu, pentru
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
Se vorbește, tot mai confuz, de un ecumenism similar întru totul cu sincretismul. Potrivit pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, „dacă religia nu a dispărut, conform programului modernist, atunci postmodernitatea decretează egalitatea religiilor, sursa lor în rațiunea omului și nu în transcendent, nu originea divină a religiei, ci crearea ei de către om, care L-a creat și pe Dumnezeu, refuzul Revelației iudeo-creștine ce culminează în Hristos și egalitatea creștinismului cu celelalte religii, limbajul inclusivist, care nu mai face diferență între adevăr și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
adevărat, este absorbirea vremelniciei noastre în veșnicie prin ajungerea la cunoștința identității dintre această vremelnicie și ideea divină de care spânzurăm azi în timp și în spațiu. Lucrul acesta nu e posibil decât prin asemănarea cu Iisus Hristos Care, Persoană transcendentă a Sfintei Treimi, și-a absorbit trupul imaterializat, spiritualizat și transfigurat, în veșnicie. Prin această transfigurare care va fi ultima minune din această lume, omul va deveni un supraom, adică un om duhovnicesc, iar cosmosul va deveni un supracosmos, adică
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
oameni și popoare care să le asigure securitatea existenței și conviețuirea în armonie cu semenii. Dar dacă nu va ține seamă și de dimensiunea spirituală a omului prin factorul religioase, care să asigure oamenilor experiența întâlnirii cu Dumnezeu prin dimensiunea transcendentă, șansele sunt minime, pentru că nimic din cele pur naturale nu sunt stabile, mai ales când sunt închise în imanentul plat. Tendința spre realizarea unei comunități globale este un proces aflat în plină desfășurare, o evidentă „devenire” istorică , care se consumă
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
front comun al religiilor împotriva altor forțe spirituale ale lumii contemporane, într-o mentalitate ofensivă de tipul cruciadelor ci, o contribuție substanțială la abordarea circumstanțelor nou - create, prin conlucrarea tuturor factorilor într-un dialog deschis ambelor dimensiuni, verticală și orizontală (transcendentă și imanentă). Totuși, în pofida acestei disponibilități pozitive, rolul esențial al religiei este indiscutabil. Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
are misiunea de a asigura oamenilor o viață împlinită. A da suflet Europei înseamnă a trezi conștiința identității religios - spirituale a europenilor occidentali, ale garanta existența personală și demnitatea proprie, a-i ajuta să redescopere sensul existenței prin redeschiderea perspectivei transcendentului și ale arăta ținta spre care trebuie să se îndrepte. Pentru că la ora actuală, Occidentul trăiește o profundă criză de natură religioasă și culturală, oamenii fiind dezorientați și bulversați din punct de vedere spiritual, pe de o parte, prin libertatea
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență rolul și importanța colaborării și a conlucrării
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
amăgească cei de rând. Pe de altă parte se vorbește despre despiritualizarea continuă a existenței persoanei umane prin implantarea consumerismului haedonist, ca o obsesie de a avea totul la timpul prezent; și despre extirparea sau uscarea instinctelor care conduc spre transcendentul unor aspirații spirituale. Chipurile, n-ar mai fi actual sau modern să consideri că democrația e un sumum de idei care animă acea latură a persoanei umane participativă la solidaritate de acțiune în scopuri sociale și cu efect intelectual asupra
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (Mt. 22, 17) și deci transformarea Bisericii dintr-o instituție divino-umană, reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană, cu pretenții de factura egoistă. Biserica însă poate și trebuie să se implice în politică pe căi și cu metode specifice misiunii ei. Rolul ei în îndrumarea morală a mirenilor se permanentizează nelimitându-se la
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
Corpus hermeticum, esoterismul druizilor, textul străvechii rugăciuni Kaddish, Spiritul Qumran-ic, soteriologia Crucii, teologia hindusa și cea budhistă, mituri crepusculare, caracterul esoteric al gnosei, Epifanii și Ocultări, Zaratrusta și Zamolxis, gândirea hermeneutica, Heraclit, Pitagora și Zenon, mediația simbolurilor, universalii transculturale, Eul transcendent, eonii din lumea sensibil-spirituală. Și-a împlinit mult doritele călătorii documentare prin India și Tibet. Întreține contacte permanente cu iluminați din reputate Cancelarii creștine din Sfanțul munte Athos, Institutul biblic UȘA, Academia regală din Marea Britanie, Lamaserii tibetane, Ashrame indiene. APRECIERI
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
prin aceste buchete de lumină, treceau întrezărind frumosul. Acolo, în supunerea tuturor lucrurilor, în suveranitatea tăcerii, m-am simțit așteptat. Și nu ca o absurditate sau o anomalie, ci ca unul care trebuie să îsi înceapă trecerea izvorând din origini, transcendent spre ele. Descoperirea nu-mi aparține și nu este nici un rezultat al abnegației, nu implică nici virtute sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu. Nimic nu e mai marcant decât o
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
prin aceste buchete de lumină, treceau întrezărind frumosul. Acolo, în supunerea tuturor lucrurilor, în suveranitatea tăcerii, m-am simțit așteptat. Și nu ca o absurditate sau o anomalie, ci că unul care trebuie să își înceapă trecerea izvorând din origini, transcendent spre ele. Descoperirea nu-mi aparține și nu este nici un rezultat al abnegației, nu implică nici virtute sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu. Nimic nu e mai marcant decât o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
prin aceste buchete de lumină, treceau întrezărind frumosul.Acolo, în supunerea tuturor lucrurilor, în suveranitatea tăcerii, m-am simțit așteptat. Și nu ca o absurditate sau o anomalie, ci că unul care trebuie să își înceapă trecerea izvorând din origini, transcendent spre ele.Descoperirea nu-mi aparține și nu este nici un rezultat al abnegației, nu implică nici virtute sau vreo revelație ... Eu am fost așteptat, iar apoi găsit. Acesta este singurul merit al meu.Nimic nu e mai marcant decât o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
le-aș da mai multă culoare.” ( Tânăra privire) Substanța poetică se condensează, purificându-se de formele goale, poetul proiectându-și trăirea în oaze luminoase, acolo unde se lasă ispitit de noile izvoare ale inspirației. Lirismul subtil, filtrat printr-un „ochi transcendent”, ne prezintă un poet stăpân pe mijloacele stilistice, deschizându-și astfel calea spre adevărata personalitate poetică. „Ca un sunet de bucium aș striga / dar glasul mi-e alb / și nu pot să-l aud, / dar ochii mi-s înalți / până la
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
sunt unite printr-o relație dată de modul mișcării lor. Modernitatea a renunțat la apofatismul contemplării creației, impunând praxisul ca și criteriu al adevărului. Adevărul este totdeauna un lucru concret. În societățile pragmatice a gândi, a pune problema unei finalități transcendente, a te întreba asupra sensului lucrului făcut sunt lucruri inutile, reprezintă o pierdere de timp care va afecta reușitele și succesele imediate. Francois Bacon a proclamat că a ști înseamnă a putea, iar de atunci cunoașterea va însemna tot mai
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
oameni și popoare care să le asigure securitatea existenței și conviețuirea în armonie cu semenii. Dar dacă nu va ține seamă și de dimensiunea spirituală a omului prin factorul religioase, care să asigure oamenilor experiența întâlnirii cu Dumnezeu prin dimensiunea transcendentă, șansele sunt minime, pentru că nimic din cele pur naturale nu sunt stabile, mai ales când sunt închise în imanentul plat. Tendința spre realizarea unei comunități globale este un proces aflat în plină desfășurare, o evidentă „devenire” istorică , care se consumă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
front comun al religiilor împotriva altor forțe spirituale ale lumii contemporane, într-o mentalitate ofensivă de tipul cruciadelor ci, o contribuție substanțială la abordarea circumstanțelor nou - create, prin conlucrarea tuturor factorilor într-un dialog deschis ambelor dimensiuni, verticală și orizontală (transcendentă și imanentă). Totuși, în pofida acestei disponibilități pozitive, rolul esențial al religiei este indiscutabil. Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
are misiunea de a asigura oamenilor o viață împlinită. A da suflet Europei înseamnă a trezi conștiința identității religios - spirituale a europenilor occidentali, ale garanta existența personală și demnitatea proprie, a-i ajuta să redescopere sensul existenței prin redeschiderea perspectivei transcendentului și ale arăta ținta spre care trebuie să se îndrepte. Pentru că la ora actuală, Occidentul trăiește o profundă criză de natură religioasă și culturală, oamenii fiind dezorientați și bulversați din punct de vedere spiritual, pe de o parte, prin libertatea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... II. Factorul religios în mediul de securitate Religia, în anumite situații, poate deveni o sursă de
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Niși fără iele nu pucem / Ș-atunși îi musai să bem”. Această antologie poetică se vrea un mănunchi de reflecții filozofice și religioase, elemente comune ale unei gândiri ce are capacitatea să își ridice privirea din cotidian și să viseze spre transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ți templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab și păcătos, / Tu ești un înger, eu nu mai sunt frumos ... / Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
se regăsesc ferm exprimate în Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Găsim așadar în Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct de vedere teologic, destinul uman, vocația persoanei umane se împlinește în comuniune, în
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
diavolului, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării și ale autosuficienței. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
cele ce se săvârșesc și se rostesc, cu sfântă rânduială, înainte și după sfințirea darurilor.”[ 7] Precum observă și liturgistul german J. Kramp, Cabasila distinge un scop direct, apropiat sau imanent (έ̉ργον) și unul indirect, mai depărtat sau transcendent (τέλος) al Liturghiei. Cel dintâi este sfințirea darurilor, adică a elementelor euharistice, care se prefac în Sfântul Trup și Sânge, iar cel de-al doilea este sfințirea credincioșilor, prin împărtășirea lor cu Sfintele Taine. Acesta din urmă, deși dependent de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]