1,894 matches
-
acestuia din urmă, A History of the Sikhs, Lafont semnalează articolul anonim „Macgregor’s Sikhs” din Calcutta Review 7, 1847, pp. 283-320 (La présence française, p. 495). 207. Obținută din Solanum Dulcamara, popular „lăsnicior”, cu proprietăți cunoscute și În arealul transilvănean. US Dispensatory nu indică Însă o tinctură, ci doar Extractum sau Infusum Dulcamara (pp. 368-372). 208. Acest pasaj, ca și altele asemenea, constituie sursa principală a acuzelor aduse câteodată autorului, În epocă și mai târziu, de a fi Încercat În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al lui Andrei Mureșanu 5. Două articole cu titlul „Arderea văduvelor În India” apar În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i le atribuim lui Honigberger (sau cel puțin cuiva aflat Între corespondenții săi transilvăneni sau munteni)6. Moartea soțului Însă, după ritualul satș devine o irevocabilă „peisitanasie” - persuasiune către moarte Îndeobște exclusă din explicațiile călătorilor, deși exista un interes general pentru sacrificii, răpiri, pruncucidere, reincarnare, cu exemple din Lahore sau din Bengal, la 1840-18411
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
va exalta pe Vasile Alecsandri (pastelistul), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară), I. Al. Brătescu-Voinești, iar dintre străini îi va recomanda drept exemplari pe Charles Dickens și pe George Eliot. La noi, modelul de literatură sănătoasă îl identifică în creația scriitorilor transilvăneni: Ioan Slavici, Ion Agârbiceanu, dar și modestul Ion Pop-Reteganul sau minorii Teodor V. Păcățian și Vasile Ranta-Buticescu, iar „realismul clasic” este salutat la I. L. Caragiale, Al. Vlahuță și D. D. Patrașcanu. Așa stând lucrurile, apare logică inaderența la literatura „cazurilor
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
la Sibiu, lunar, între ianuarie și decembrie 1934, cu subtitlul „Revistă de literatură și cultură generală”, numerele fiind cumulate în trei caiete cu format de carte. Director fondator: Elie Măgeanu, redactor: Pimen Constantinescu. S.l. se remarcă în peisajul publicațiilor periodice transilvănene din perioada interbelică prin strădania de a face cunoscută viața literară sibiană, după cum se precizează în Predoslovie, semnată de Pimen Constantinescu. În paginile S.l. intră cu precădere poezie și proză scurtă. Poezia, promovată generos, aparține lui Elie Măgeanu, Virgil M.
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
În acest variat peisaj liric se disting, atât prin noblețea subiectului, cât și prin calitatea artistică a versului, cele douăzeci și șase de fragmente din poemul Horea de Aron Cotruș. Cu predilecție spre schițe și nuvele, proza aparține unor autori transilvăneni: Constanța Hodoș (un fragment din romanul Din același sânge), Ecaterina Săndulescu (Reabilitare), Mircea Alexiu (File de taină, creionări de pe front referitoare la luptele din 1917), I. Neamțu (eseul Despre adolescență), P. Dascălu (Cucu) ș.a. O rubrică ce se remarcă prin
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
și Teorie Literară „G. Călinescu”; se pensionează în 1975. Își începe publicistica în 1929 la „Tribuna”, iar în 1931 scria în pagina culturală a ziarului „Drumul nou” din Cluj (condus de Sextil Pușcariu), extinzându-și colaborările și la alte periodice transilvănene, ca „Țara noastră”, „Pagini literare” (unde susține rubricile „Însemnări”, „Idei - Oameni - Fapte”), „Gând românesc”, „Societatea de mâine”, dar și la „Gândirea”, „Dreptatea”, „Linia dreaptă”, „Lumea românească”, „Decalog”, „Porunca vremii” și „Revista Fundațiilor Regale” din București. După 1965 e prezent sporadic
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Gr. T. Leonte, Camil V. Câmpeanu cu poezie. Seria următoare va urma o linie națională mai pronunțată; apar numere tematice închinate Transilvaniei, conținând studii temeinic elaborate (Ce este Transilvania de Simion Mehedinți, Ardealul de Emil Isac, Spiritul artistic al țăranului transilvănean de Aurelia Vanghele, Octavian Goga, părintele doctrinei eterne de Const. Bivolaru). Versuri publică I. U. Soricu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ion Buzdugan, Constantin Barcaroiu, N. I. Herescu, Vasile Al-George, N. Rusu, Ion Ojog, G. Tutoveanu, Vladimir Corbasca, Leonard Divarius, Volbură-Poiană
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
semnează și articolul-program Românul în veci nu piere, arătând că românii liberi sunt datori să îi „apere pe frații lor rămași sub jug”. Orașul Alba Iulia, simbol al Marii Uniri, nu e întâmplător ales, ci pentru a aduce aminte românilor transilvăneni anii de eforturi și jertfe făcute pe altarul idealului național. Cedarea Ardealului de Nord dislocase populația românească, refugiată, dar mai ales expulzată de noile autorități, iar lupta lor pentru adevăr și dreptate trebuia susținută. O mare experiență în această direcție
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu. Acest echilibru se reflectă și în natura grupajelor, numeroasele dosare privind zona sibiană sau transilvăneană alternând cu teme precum Dimitrie Cantemir (10/1973) sau Literatura germană din România (7/1980). Tot un echilibru urmărește să realizeze T. între literar și extraliterar. În ceea ce privește partea literară, se publică poezii de D. Ciurezu, Victor Felea, Nichita Stănescu, Adrian
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Brașov din 2 aprilie 1941 până la 25 noiembrie 1944, având subtitlul „Ziar de rezistență transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
vederi în privința rezistenței și a luptei împotriva opresorului”. Își propune misiunea de a mobiliza opinia publică din Transilvania împotriva hotărârilor nedrepte ale Dictatului de la Viena, urmărind să devină cea mai importantă armă de luptă pe acest tărâm, prin promovarea spiritualității transilvănene și ralierea tuturor forțelor intelectuale de marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea, Brașov ș.a., într-un bloc unitar de conștiință națională creatoare. Rubrică, de bună calitate, „Tribuna culturală”, valorează cât o întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
țeluri urmărite de redacție este acela de a face din T. „un centru de lucrare literară”. Punând cu generozitate coloanele gazetei la dispoziția tinerilor literați, redactorii au urmărit să stimuleze și să sprijine literatura originală, inspirată mai ales din realitățile transilvănene. În 1890 s-a organizat un concurs de creație literară al cărui câștigător a fost Virgil Onițiu, mențiuni revenind lui Ion Pop-Reteganul și lui Ioan Popovici-Bănățeanul. S-au publicat, în același timp, operele literare ale celor mai cunoscuți scriitori români
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea operei poetului: studii scrise de G. Bogdan-Duică, Vasile Goldiș, A. C. Domșa, alături de amintirile lui A. C. Domșa, versuri închinate lui Eminescu, alcătuite de Al. I. Hodoș (Ion Gorun) etc. Principalii autori transilvăneni publicați de T. sunt Ioan Slavici și George Coșbuc. Cel puțin până când se va întoarce la București, Slavici a fost cel mai activ și mai conștiincios furnizor de scrieri beletristice și politice. Tot ceea ce s-a publicat în acest răstimp
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav Sargețiu, Cicerone Theodorescu). Apar și două interviuri, cu Mircea Eliade (dezbatere despre literatură, politică și gazetărie și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul de critică literară e susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul revuistic), Pericle Martinescu (Misiunea artistului), N. Crevedia, fiind
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
fost concepută ca o panoramă de sociologie literară a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și a primelor decenii ale celui de-al XX-lea. Este cea mai solidă contribuție la studiul vieții și operei scriitorului transilvănean, cu multe date documentare noi, dar și cu o interpretare valorizantă în contextul mișcării literare europene. Și ediția critică Ioan Slavici (II-V, VII-XIV), apărută între 1967 și 1987, a beneficiat din plin de vasta informație istorico-literară adunată acum. Vocația
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România literară”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Apostrof” ș.a., precum și la publicații din Ungaria („Magyar hirlap”), Israel („Minimum”), Grecia, Iugoslavia. În 1990 scoate „Revista pentru arte și meserii” și înființează, împreună cu alții, Editura RFT (Recomfinas - Fapta Transilvăneană). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1974) și Premiul „Brâncuși” al Ministerului Culturii. Primul roman al lui Z., Clodi Primus, are în centru existența unui tânăr atins de surzenie, infirmitate care, pe de o parte, îi reduce capacitatea de
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
RL, 1986, 6; Mircea Mihăieș, Sărbătorile Rebreanu, O, 1986, 2; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 200-202; Nicolae Florescu, [Interviu cu Mircea Zaciu], RL, 1987, 1-2; Radu, Pagini, 83-85; Livius Ciocârlie, Secretul iradiant, APF, 1990, 2; Ion Ianoși, Un domn transilvănean, APF, 1990, 2; Ovidiu Pecican, Samuraiul, TR, 1991, 12; Ștefan Borbély, Mircea Zaciu, F, 1993, 3; Irina Petraș, Mircea Zaciu, ST, 1993, 8-9; Al. Cistelecan, Etica judecății, ST, 1993, 8-9; Octavian Soviany, Exemplaritatea „supraviețuirii”, CNT, 1993, 49; Grigurcu, Peisaj, I
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
scriitori, e criticată în articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici versificate etc. Între Z. și adversarii săi izbucnește o polemică mai pătimașă decât cea declanșată în 1903 de articolul Literatura românească și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea întreaga literatură de inspirație rurală) se exprimă și într-o comunicare academică din 1911
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
din criteriile după care își structurează cronicile și articolele, ca și din atitudinile polemice exprimate în comunicările academice Poporanismul în literatură și Metafizica cuvintelor și estetica literară sau în studiile Leon Tolstoi, Romanul și limba română, Literatura românească și scriitorii transilvăneni. Respingând, în proză, copierea naturalistă a realității, preferința pentru patologic a unor „veterinari psihologici, ca Zola”, dezavuând tot ce e „decadent”, Z. admiră arta realistă când „nu se mărginește la descrierea formelor oarbe, a contururilor lumei, ci intră în esența
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se inaugurează o secțiune specială, rezervată exclusiv culturii populare a sașilor din Transilvania, materialele, tipărite în limba germană, fiind însoțite de rezumate în română. Semnează Horst Klusch (Pomul vieții în ceramica transilvăneană), Karl Fisi (Elemente modale în cântecul popular săsesc), Gerhard Antoni (Dansul reginelor - un obicei de primăvară din Viștea), Marie Luise von Hannenheim (Portul popular săsesc din Țara Bârsei), Herbert Hoffmann („Landlerii” - un grup etnic-cultural aparte din sudul Ardealului), Sigfried Haldenwang
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
județul Vaslui, Maria Bocșe, Vatra de foc în practicile rituale ale vieții în satul românesc din Transilvania, Petru Ursache, Zburător și zmeu, Corneliu Bucur, Condiția modernă a muzeului etnografic ș.a. Se valorifică astfel tezaurul culturii populare nu numai din spațiul transilvănean, ci și de pe întregul teritoriu românesc. V. V. G.
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole despre limba română și folclor, traduceri și în „Deșteptarea”, „Drum drept” (Târgu Mureș), „Carpații”, „Tribuna literară”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională” ș.a. Cunoscut în mediile profesorale transilvănene, dar și din restul țării, S. s-a remarcat și printr-o susținută activitate publicistică, scriind fie manuale, fie studii pedagogice, istorice, folcloristice. Este preocupat în mod deosebit de cultura veche românească, multe lucrări având în atenție atât activitatea diaconului Coresi
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elitei politice române, nu a reușit nicicum să o Înțeleagă. Urmarea, cel puțin În parte, a eforturilor de reconciliere depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]