1,760 matches
-
tabloului, spațiul rămas este dăruit generos unei construcții masive, aproape monocrome, lipsită de eleganță palatelor falnicei Veneții.. Spiritul locului nu e cel al turistului entuziasmat, ci al locuitorului preocupat de igrasie, transportul în comun și salubritate... În sfârșit, un peisaj transilvan de largă respirație ni-l relevă pe Liviu Lăzărescu că pe un poet al priveliștii care descoperă, de astă dată, natura în simplitatea ei mirifica. Îndrăgostit de meleagurile natale, pictorul își poate permite să fie sincer și subiectiv, liric și
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost și mie Viersul tăinuit sub ie. Tu ne ești cusută-n soartă, Fericit cine te poartă, Ie românească, ie, Semn
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
de specialitate. De curând a apărut o altă monografie, semnată de distinsa profesoară dr. Ștefania Kory Calomfirescu, dedicată profesorului dr.Victor Papilian “Întemeietor al anatomiei clujene și al primei societăți de antropologie din România “, carte ieșită de sub teascurile Edituri Ecou Transilvan, 2015, care mi-a fost dăruită cu o dedicație încărcată de generozitate : “D-lui Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor pe plan internațional, cu multă admirație pentru tot ceea ce face, dăruindu-se cu pasiune și cu mult drag, autaore Ștefania
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
revistă acum, la ceas aniversar, este de evidență irefutabilă: poezie, proză, publicistică, traduceri. Înfocat gazetar, contributor la diverse publicații literare, de la Tribuna la Vatra, de la Foaie ilustrată la Sămănătorul..., George Coșbuc se constituie în figura cea mai proeminentă a spațiului transilvan de la sfârșit de secol al XIX-lea și început al secolului al XX-lea, fiind, alături de Rebreanu, Slavici, mai apoi Blaga, temelia pe care se așează o întreagă literatură a acestui neam. Coșbuc nu este nici „poetul țărănimii”, nici al
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
sfârșit de secol al XIX-lea și început al secolului al XX-lea, fiind, alături de Rebreanu, Slavici, mai apoi Blaga, temelia pe care se așează o întreagă literatură a acestui neam. Coșbuc nu este nici „poetul țărănimii”, nici al satului transilvan, el e poetului sentimentului românesc al ființei. E poetul imortalizării unei lumi care se pierde în neantul lumii, trecând-o indirect în mit. E poezia unei arhaicități care s-a pierdut treptat, s-a degradat sau s-a transformat în
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
născut la 8 aprilie 1911 la Rășinari, județul Sibiu și decedat la 20 iunie 1995, la Paris. Tatăl său a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din orașul Sibiu. Pe linie maternă se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, a început studiul filozofiei la Universitatea din București, coleg fiind cu Constantin Noica și având profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu. Cunoscând bine limba germană, a studiat în original pe
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
unguri, tineri și bătrâni, care au avut pretenția de la împărat ca ei să fie liberi, independenți, dar Croația și Slovenia să nu fie la fel. Aceasta era democrația revoluționarilor unguri. Românii ardeleni, cei mai vechi și mai mulți în Principatul Transilvan au fost indignați și revoltați la ideea de unire a Transilvaniei la Ungaria. 15 Mai 1848 , Marea Adunare de la Blaj a celor 40.000 de romani ardeleni care se opun alipirii Ardealului la Ungaria „Așa cum Ungaria vrea să fie liberă
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Cu toate aceste drepturi istorice și sociale, Dieta de la Cluj, formată din trei sute de reprezentanți, dintre care 273 erau unguri și secui, 24 sași și 3 (trei) români, a aprobat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Reprezentarea valahimei tolerate în Dieta Principatului Transilvan, după cum se vede nu era nici măcar cu adevărat simbolică și demonstrează pe deplin cât de reprimată era națiunea română majoritară în principat. Sunt istorici care strecoară în scrierile lor ca însuși Petofi Sandor ar fi fost surprins că în Dietă
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
mai rele și cu ele parcă aude tobele armatei imperiale venind. Generalul Bem este singurul care, prin victoriile sale militare, îi aduce speranțe, de data această după cucerirea Clujului din mâna habsburgilor, ceea ce i s-a părut victoria stăpânirii Principatului Transilvan, cu câteva excepții. Cu această victorie asupra Clujului, Kossuth numește înalt comisar al Clujului pe ungurul său de încredere, Ladislau Csany, care, prin noile ordine revoluționare, poruncește slugilor să se supună în opt zile ! Așa numea el pe românii ardeleni
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
scriitoarea Titina Nica Țene. Întâlnirea a fost deschisă de Tatiana Costiuc, șef serviciu Relații cu publicul din cadrul Bibliotecii Județene care a prezentat invitații, făcând o scurtă informare despre activitatea cu cartea în cadrul micilor cititori. A urmat cuvântarea directoarei Editurii “Ecou Transilvan “, Nadia Farcaș, care a prezentat pe autoarea Titina Nica Țene și cartea să ” Întâmplări hazlii cu o nepoțica povestite de bunica “, după care elevii Măruțan Rareș, Munteanu Rebeca și Brăjan Sergiu au citit povestiri din cartea autoarei. În continuare Titina
ÎNTÂLNIRE CU SCRIITOAREA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353092_a_354421]
-
Zilelor comunei Bonțida”, la Castelul Banffy, duminică, 28 septembrie unde și-au lansat cărțile: Sandu Cătinean ”Amurg pe un braț de fan “,”Ulița cu trandafiri “și “Destinul amurgului “, Alexandru Blaga , cu volumul ” Lacrimi de iubire”, toate editate de Editură “Ecou Transilvan”. La acest amplu eveniment cultural a participat un numeros public, împreună cu primarul comunei, domnul Cărhaț Aurel Emil. Alături de poeți s-au aflat scriitorii, membrii Ligii Scriitorilor: Vasile B.Gădălin, Alin Cucuruzan, Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Ovidiu Vasile, Romulus Moldovan
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353109_a_354438]
-
aflat scriitorii, membrii Ligii Scriitorilor: Vasile B.Gădălin, Alin Cucuruzan, Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Ovidiu Vasile, Romulus Moldovan și Al.Florin Țene etc. Despre cărțile celor doi poeți au vorbit: Ioan Astaluș, Antonia Bodea, editoarea Nadia Farcaș,(Editură Ecou Transilvan), Jeni Voina, Mariana Moga, Rodica Miloși, Al.Florin Țene, presedintele național al Ligii Scriitorilor, actorul Dorel Vișan și primarul Cărhaț Aurel Emil. Cu această ocazie Al.Florin Țene a înmânat DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ din Partea Ligii Scriitorilor poetului Sandu Cătinean din
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353109_a_354438]
-
pururea dorul de tine, De-acolo, din zarea suspinului lor, Toate ne-mărginirile tale îi dor... Câtă vreme respirăm alături cu ea Nici vieții nu îi vedem frumusețea-, Numai pe părinții noștri îi prețuim Când sunt mai aproape de țintirim... DOINĂ TRANSILVANĂ... Vindecătoare Doină transilvană, Ca vinul din Scriptură pus pe rană, Din deal în deal, din Munte în câmpie Ești semnul nostru dinspre veșnicie! Când te ascultă sufletul din mine Parcă pogoară duhul din cerime, Precum în Ziua de Rusalii sfântă
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
tine, De-acolo, din zarea suspinului lor, Toate ne-mărginirile tale îi dor... Câtă vreme respirăm alături cu ea Nici vieții nu îi vedem frumusețea-, Numai pe părinții noștri îi prețuim Când sunt mai aproape de țintirim... DOINĂ TRANSILVANĂ... Vindecătoare Doină transilvană, Ca vinul din Scriptură pus pe rană, Din deal în deal, din Munte în câmpie Ești semnul nostru dinspre veșnicie! Când te ascultă sufletul din mine Parcă pogoară duhul din cerime, Precum în Ziua de Rusalii sfântă, Ferice muritorul ce
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
Precum în Ziua de Rusalii sfântă, Ferice muritorul ce te cântă! Din clipa cea dintâi ce ne-a fost dată, Nu ne-ai uitat durerea niciodată, Nici bucuria, cât-a fost, puțină, Cuvântul meu cu tine se înlumină, Mântuitoare doină transilvană! Minunea noastră, adăpost și hrană Din leagănul prunciei, pân' la cruce, Nimeni vreodată nu te va traduce... DOINĂ DINSPRE ARDEAL... Chiar dacă ne știm ca frați Suntem oameni dezbinați Și de noi, dar și de nume, Cel ce e plătit anume
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
sau, ori la vremea Brâncovenilor. Sămânța de lumină se perpetuează, se subliniază nedilematic în text. Metafore -legământ cu firea și natura se pot descoperi mereu pe traseul istoriei. Reiterate în carte. De la Călugăreni, Mărășești, la Hanul lui Manuc, la tulnicele transilvane, la magica natură de la Mărțișor, la teiul lui Eminescu, până la măiastra înțelegere a lumii de către Brâncuși sau spre omul care a stăruit exemplar să creeze fapte pentru memoria istoriei noastre, enciclopedistul, Artur Silvestri. Referirile toate nu sunt fragmente scolastice, sunt
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
ogorul lui Iisus Hristos, muncit de El cu apostolii Săi. În spațiul nostru românesc nu a fost adusă sămânță cu "mutații genetice"! Noi moștenim Logosul cel dintâi. Cuvântul cel dintâi al lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care în spațiul transilvan s-a încercat, și uneori s-a reușit, în anumite zone, ca parte din populație, forțată fiind, să treacă de la credința cea adevărată, primită cum arătam din fondul primar, la alte confesiuni. În zbuciumata istorie a Transilvaniei se poate urmări
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXV Rădăcini românești - Satul natal, copilăria, tradițiile și pământul patriei În apropierea masivului Suru din Munții Făgărașului - desăvârșiți străjuitori ai ținuturilor transilvane -, unde stăpânește peste oameni verdele culmilor împădurite și semeția șteiurilor de stâncă scăldate de ape reci și limpezi, la poalele munților Moașa și Tătaru, curge nestăvilită spre a se stinge în îmbrățișarea dulce a Oltului, valea Sebeșului de Sus; localitatea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cu toată dragostea” -, povestește nea Mitică răsfoind cu migală filele trecutului. La 3 kilometri de Sebeșul de Sus se află o altă localitate în care mai răsună și astăzi vocile istoriei: Racoviță - care a devenit cunoscută grație înființării graniței militare transilvane de către împărăteasa imperiului austro ungar, Maria Terezia în 1765; încă din 1698, înainte de militarizarea completă a satului, Racoviță, ca de altfel toate localitățile aparținând Regimentului de Graniță de la Orlat, s-a confruntat cu puternice conflicte interconfesionale datorate procesului de unire
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Scriitoarea are preocupări legate și de valorificarea patrimoniului cultural local, înființând un Muzeu țărănesc în satul Archiud. Menuț Maximinian îl numește: “Un muzeu ca o declarație de dragoste pentru tradițiile noastre”. Familia ei a dăruit țării personalități distincte în peisajul transilvan: pe bunicul Simion, o legendă locală la care se raportează sătenii și azi, pe unchiul ei care a fost profesor în sat și pe ea însăși, o personalitate covârșitoare a culturii românești. Aflată din totdeauna sub semnul cărții, Melania Cuc
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Cărții de Știință din Cluj Napoca. Editura Anamarol, București prezintă cărțile de povești Drăcușorul alb și Hannes, iar în 2011 reeditează În Țara Poveștilor Străbune, poveștile Morcovel și Morcoveață și Gâsca Uriașă. Dragonul Roșuși Fantezie de iarnă editate de Editura Ecou Transilvan sunt prezentate la Târgul de carte de la Cluj Napoca din primăvara lui 2013, copiii îndrăgostindu-se de aceste cărți de la prima vedere. Înconjurată de copii, Elena Cesar von Sachse dă impresia că le aparține în totalitate, că este predestinată să scrie
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
aparține în totalitate, că este predestinată să scrie povești pentru ei și că nu e deloc întâmplător că cei dragi ai ei au numit-o dintotdeauna Pușa. Doar că numele ei se regăsește și în două antologii, Antologia prozei scurte transilvane actuale editată de scriitorul Ovidiu Pecican în trei volume, apărută la editura Limes din Cluj Napoca și în Antologia Scripta Manes, editată de Anamarol, București, 2013, unde este prezentă cu proză scurtă. Așa cum spunea într-una din scrierile sale scriitorul elvețian
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
iubită,/ De o vorbă din Ardeal.// O lacrimă-mi se prelinge/ Din colțul ochiului stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă inimii i-e dor/ După plaiuri transilvane!// Pe pământuri australe,/ M-a cuprins așa-ntr-o doară,/ Dor de gliile natale/ Ce călcam odinioară!//" (poezia „Transilvania”) Ardelean și imnuitor din stirpea poeților cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță dramatică
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
GARDĂ” Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian continuă să fie generos cu persoanele, evenimentele și cărțile pe care
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UN ORAȘ TRANSILVAN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimbul orașului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă și bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agață de gândurile noastre rememorând vremurile
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]