533 matches
-
cazul camioanelor mari sau autobuzelor. Vehiculul de fabricație americană M113, de exemplu, este dotat cu același motor folosit la autobuzele General Motors obișnuite. Majoritatea transportoarelor blindate folosite în prezent sunt amfibii. Transportoarele șenilate sunt propulsate în apă de șenile, iar transportoarele pe roți folosesc elice sau jeturi de apă. Pregătirile pentru traversarea cursurilor de apă constau de obicei în verificarea carcasei vehiculului pentru a fi etanșă și deschiderea plăcilor spărgătoare de valuri. Operațiunile amfibii necesită ape calme și puncte de intrare
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
obicei în verificarea carcasei vehiculului pentru a fi etanșă și deschiderea plăcilor spărgătoare de valuri. Operațiunile amfibii necesită ape calme și puncte de intrare și ieșire accesibile. Viteza de deplasare pe apă este de obicei între 3-6 km/h. Blindajul transportoarelor blindate de trupe este din oțel obișnuit sau aluminiu, fiind suficient pentru protecția împotriva armelor mici de foc ale infanteriei și împotriva schijelor artileriei. Aproape toate tipurile de arme antitanc pot străpunge blindajul unui transportor blindat. Unele vehicule sunt dotate
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
era al șaselea model construit pentru Marina Militară Imperială și "M" de la numele companiei constructoare, Mitsubishi. Numele de cod oficial utilizat de Aliați era "Zeke", în buna tradiție de a da nume masculine avioanelor, nume feminine bombelor, nume de păsări transportoarelor aeriene de trupe și denumiri de arbori avioanelor de antrenament. "Zeke" a facut parte din primul lot de nume provinciale stabilite de căpitanul Frank T. McCoy din Tennessee, care și-a dorit denumiri scurte, ușor de reținut și distinctive. Când
Mitsubishi A6M Zero () [Corola-website/Science/320300_a_321629]
-
Trupelor Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale de instrucție (precum cele despre războiul urban și cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg. Utilizarea transportoarelor blindate semișenilate era foarte rară în cadrul Wehrmachtului. Chiar și divizia de elită "Großdeutschland", care avea două regimente Panzergrenadier, nu avea decât câteva companii dotate cu semișenilate (în general, modelul SdKfz 251). Majoritatea soldaților din cadrul unităților Schützen/Panzergrenadier aveau ca mijloc
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
celui de-al Doilea Război Mondial. MLVM este un vehicul specializat, destinat formațiunilor de vânători de munte. Carcasa este asemănătoare mașinii sovietice de luptă a infanteriei BMP-1, însă este modificată substanțial. Turela montată pe MLVM este cea folosită și la transportorul blindat TAB-71. Vehiculul a fost proiectat special pentru a fi folosit în zonele muntoase ale țării. Armamentul constă într-o mitralieră grea KPVT, de calibru 14,5 mm, și o mitralieră PKT jumelată, de calibrul 7,62 mm. Armamentul din
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
și să atace orice vase aliate ce s-ar fi apropiat cu scopul de a opri invazia. Forța de invazie din Tulagi, formată din distrugătoarele și , vasele de transport și minare și , vasele de deminare "Wa #1", "Wa #2" și transportoarele "Hagoromo Maru", "Noshiro Maru #2", "Tama Maru" și "Azumasan Maru", vasele antisubmarin "Toshi Maru #3" și "Tama Maru #8" comandate de contraamiralul Kiyohide Shima (vasul-amiral fiind "Okinoshima"), au plecat de la Rabaul la 30 aprilie și s-a îndreptat către Insulele Solomon
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
este un transportor autoamfibiu blindat, pe roți, fabricat în România și aflat în dotarea Armatei Române. Este versiunea autohtonă a transportorului blindat pentru trupe rusesc BTR-80, fiind fabricat sub licență de către Automecanica Moreni. Republica Socialistă România a obținut în 1987 de la URSS permisiunea de a construi sub licență 70 de transportoare blindate BTR-80. Designul vehiculelor putea fi adaptat în funcție de cerințele Armatei
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
putea fi adaptat în funcție de cerințele Armatei Române și posibilitățile industriei de armament. Producția a fost demarată în anul 1988 la Uzina Mecanică Moreni și a continuat până în 1991, vehiculul de luptă fiind denumit oficial "l". B33 Zimbru este bazat pe transportorul blindat BTR-80 (BTR este o abreviere de la bronetransporter, în rusă:бронетранспортер, adică "transportor blindat"), care la rândul său este o îmbunătățire a modelului BTR-70. În comparație cu majoritatea transportoarelor blindate ale Armatei Române, B33 Zimbru este un vehicul relativ modern, compatibil cu
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
1991, vehiculul de luptă fiind denumit oficial "l". B33 Zimbru este bazat pe transportorul blindat BTR-80 (BTR este o abreviere de la bronetransporter, în rusă:бронетранспортер, adică "transportor blindat"), care la rândul său este o îmbunătățire a modelului BTR-70. În comparație cu majoritatea transportoarelor blindate ale Armatei Române, B33 Zimbru este un vehicul relativ modern, compatibil cu standardele NATO. Vehiculul transportă 10 persoane: mecanicul conductor, trăgătorul din turelă, comandantul vehiculului și cei 7 soldați echipați de luptă. La coborâre, comandantul transportorului blindat devine comandantul
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
BTR-70. În comparație cu majoritatea transportoarelor blindate ale Armatei Române, B33 Zimbru este un vehicul relativ modern, compatibil cu standardele NATO. Vehiculul transportă 10 persoane: mecanicul conductor, trăgătorul din turelă, comandantul vehiculului și cei 7 soldați echipați de luptă. La coborâre, comandantul transportorului blindat devine comandantul grupei de infanterie. Vehiculul are trei compartimente: camera de conducere și comandă (în față, ocupată de mecanicul conductor și comandant), camera desantului (care include și turela) și camera energetică (în spatele vehiculului blindat). Camera de comandă și control
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
are trei compartimente: camera de conducere și comandă (în față, ocupată de mecanicul conductor și comandant), camera desantului (care include și turela) și camera energetică (în spatele vehiculului blindat). Camera de comandă și control se află în partea din față a transportorului blindat. Mecanicul conductor și comandantul au la dispoziție două obloane de acces în plafon: oblonul comandantului se deschide în față, iar cel al mecanicului conductor se deschide spre dreapta. Cele două parbrize pot fi acoperite la nevoie cu plăcile blindate
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
asigură protecție împotriva schijelor, gloanțelor de calibru 12,7 mm (trase de la 100 de metri) în partea frontală și gloanțelor de calibru 7,62 mm (trase de la 20 de metri) pentru restul vehiculului. Carcasa este etanșeizată împotriva prafului și apei. Transportorul blindat este dotat totuși și cu pompe de cală pentru evacuarea apei infiltrate în cazul perforării blindajului. B33 Zimbru dispune de un sistem de protecție NBC (nuclear, biologic și chimic). Vehiculul este echipat cu un sistem de lansare a grenadelor
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
infiltrate în cazul perforării blindajului. B33 Zimbru dispune de un sistem de protecție NBC (nuclear, biologic și chimic). Vehiculul este echipat cu un sistem de lansare a grenadelor fumigene de calibru 81 mm în spatele turelei (îndreptate spre partea frontală a transportorului blindat) și un sistem automat de stingere a incendiilor. Roțile sunt rezistente la gloanțe și sunt proiectate pentru a funcționa câteva sute de kilometri după ce au fost perforate în mod repetat de cartușe (chiar și în cazul absenței totale a
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
cu dublu efect. Vehiculul este propulsat de motorul diesel 1240 V8-DTS, în patru timpi, cu opt cilindri, care dezvoltă 280 de cai putere. Viteza maximă pe șosea este de aproximativ 85 km/h, iar autonomia este de 700 de kilometri. Transportorul blindat este amfibiu, fiind propulsat cu ajutorul unui hidrojet aflat în spatele carcasei. Viteza maximă de deplasare pe apă este de 9 km/h. Vehiculul dispune de un troliu instalat în partea din față pentru auto-scoatere. B33 Zimbru poate fi transportat cu
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
B33 Zimbru poate fi transportat cu avioanele Antonov An-22, Iliușin Il-76 și Lockheed Hercules C-130. Armamentul constă într-o mitralieră grea, model KPVT de calibrul 14,5 mm, și o mitralieră jumelată PKT, de calibrul 7,62 mm. Turela transportorului blindat este o variantă îmbunătățită a celei folosite la BTR-70 (TAB-77). În plan orizontal, turela poate fi rotită (manual) 360°, iar în plan vertical are o mișcare de +60° până la -4°. Câmpul de tragere vertical permite folosirea mitralierei grele împotriva
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
noapte. Deși pe situl producătorului este menționat faptul că B33 Zimbru poate fi dotat cu mai multe tipuri de armament, precum tunurile automate fabricate de Nexter Systems (Franța), Rheinmetall (Germania) și Oto Melara (Italia), acestea nu au fost testate pe transportorul blindat. Singurul prototip testat a fost Zimbru 2000. Acesta este bazat pe modelul original, însă este dotat cu o turelă OWS proiectată de firma israeliană de armament Rafael, motorul diesel Deutz BF 6M 1013 și transmisia automată Allison MD 3060
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
Infanteria motorizată este infanteria transportată de camioane sau alte vehicule motorizate. Spre deosebire de infanteria motorizată, infanteria mecanizată folosește vehicule blindate pentru transport, precum transportoarele blindate sau mașinile de luptă ale infanteriei. Echiparea unităților de infanterie cu vehicule motorizate este prima etapă a procesului de mecanizare a unei armate. Camioanele obișnuite pot fi transformate ușor pentru întrebuințări militare: ele pot tracta artileria sau pot transporta
Infanterie motorizată () [Corola-website/Science/320814_a_322143]
-
4×4,6×6 și 8×8), pentru o mobilitate mai mare pe teren accidentat. Subunitățile de sprijin ale acestor formațiuni militare sunt și ele la rândul lor motorizate pentru a ține pasul cu trupele mecanizate pe câmpul de luptă. Transportoarele blindate și mașinile de luptă ale infanteriei pot fi înarmate cu: mitraliere, tunuri automate, tunuri de calibru mic și rachte antitanc teleghidate. În comparație cu trupele pedestre și cele motorizate, infanteria mecanizată poate menține un ritm susținut al mișcărilor tactice și, în
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
mecanizate necesită mai multe provizii pentru luptă (muniție și mai ales combustibil) și mentenanță (piese de schimb). Un procent semnificativ al soldaților din trupele mecanizate se ocupă de manevrarea vehiculelor blindate și de întreținerea sau repararea lor. De exemplu, majoritatea transportoarelor blindate de trupe pot duce șapte sau opt soldați, dar au nevoie de doi membri ai echipajului. Majoritatea mașinilor de luptă ale infanteriei transportă doar șase sau șapte soldați și au nevoie de trei membri ai echipajului. Pentru a avea
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
complet au apărut abia spre sfârșitul războiului. Principalele transportoare blindate de trupe ale armatei americane erau semișenilatele M2 și M3. Acestea au fost folosite și de către armatele aliate, precum armata britanică, franceză sau cea sovietică. Soldații britanici au folosit și transportoarele universale Bren sau cele de tip Kangaroo (construite pe șasiurile tancurilor prin conversie). Armata germană a folosit semișenilatele SdKfz 251 în cadrul unităților mecanizate. Din cauza producției insuficiente, primele divizii Panzergrenadier complet mecanizate au apărut abia la mijlocul războiului. Armata română a folosit
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
schijele artileriei. În ciuda deficiențelor majore ale acestui vehicul, infanteria era acum mult mai flexibilă din punct de vedere strategic având în vedere teritoriul imens și granițele lungi ale Uniunii Sovietice și țărilor Pactului de la Varșovia. Armata americană a folosit inițial transportoarele blindate șenilate M75 și M59. Din 1960, soldații americani au folosit transportorul M113 care era mai ușor și putea fi transportat cu avioane C-130 Hercules. Infanteria avea acum aceeași mobilitate ca cea a tancurilor, însă nu beneficia de același
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
mai flexibilă din punct de vedere strategic având în vedere teritoriul imens și granițele lungi ale Uniunii Sovietice și țărilor Pactului de la Varșovia. Armata americană a folosit inițial transportoarele blindate șenilate M75 și M59. Din 1960, soldații americani au folosit transportorul M113 care era mai ușor și putea fi transportat cu avioane C-130 Hercules. Infanteria avea acum aceeași mobilitate ca cea a tancurilor, însă nu beneficia de același blindaj. M113 asigura un anumit grad de protecție nucleară, chimică și biologică
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
fost proiectat ca un transportor blindat pentru trupe, vehiculul a fost folosit și ca o mașină de luptă a infanteriei, fiind dotat cu armament suplimentar. Prima mașină de luptă a infanteriei a fost însă BMP-1, fabricată în Uniunea Sovietică. Spre deosebire de transportoarele blindate, care trebuiau să ducă soldații dintr-un loc în altul sub protecția blindajului, mașinile de luptă ale infanteriei (MLI) erau echipate cu un armament mai puternic pentru a sprijini infanteria în acțiunile ofensive sau defensive. Primele modele de MLI
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
au dezvoltat transportoare blindate grele, bazate pe șasiurile tancurilor depășite (precum T-55). Aceste vehicule sunt expediente și nu beneficiază de armamentul unor mașini de luptă ale infanteriei din cauza spațiului limitat din interior. Armata rusă le-a dezvoltat din cauza vulnerabilității transportoarelor blindate în mediul urban în fața aruncătoarelor de grenade, mai ales la distanță mică. Această vulnerabilitate a fost observată în timpul Primului Război Cecen. Armata israeliană a preferat să modifice tancurile de captură T-55 în transportoare blindate Achzarit în loc să le caseze
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
Achzarit în loc să le caseze. Din 2008, armata israeliană folosește mașina de luptă a infanteriei Namer, cu o greutate de 60 de tone, bazată pe șasiul primelor modele de tancuri Merkava. Aceste vehicule sunt utilizate în timpul operațiunilor din zonele urbane, unde transportoarele blindate sunt vulnerabile la rachetele antitanc și la dispozitivele explozive improvizate. Toate transportoarele blindate și mașinile de luptă aflate în faza de proiectare momentan sunt create special pentru desantul aeropurtat. Din cauza vulnerabilităților sesizate de armata israeliană și cea rusă, unele
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]