660 matches
-
gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită că facultățile de teologie sunt "sterpe și inoperante în forma lor actuală și în mecanismul actual al învățământului", recurgând la o soluție tranzacțională 12. Nae Ionescu a crezut cu tărie că Biserica, forțată de anumite circumstanțe, își va constitui un sistem propriu de școli superioare, sistem adaptat necesităților ei și ale religiei, lucru care nu s-a produs. Mai mult, Biserica nu a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel. Și atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de a avea un cuvânt la numirea profesorilor. I s-a acordat, în formă; în comisiile de recomandare a profesorilor funcționează, după noua lege, și doi membri ai Sfântului Sinod. Dar numai forma e satisfăcută
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
integralistă este abordarea dezvoltării sistemice (Strong, DeVault, Sayad, 1998), unde însă accentul se transferă de pe structural pe dinamic, pe evoluția familiei, în particular a dezvoltării copiilor, care se petrece într-un context interacționist. Nu întâmplător autorii citați includ aici modele tranzacționale, ecologice, contextuale. Oricum, principiul de bază comun este că dezvoltarea are loc în contextul familial mai larg al rudeniei (chiar dacă gospodăria nu cuprinde decât familia nucleară), unde funcționează diferite subsisteme, între care interacțiunile soț-soție, părinți-copii, frați-surori sunt cele determinante. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la clasă, dublul său rol de manager și lider facilitează atingerea performanțelor așteptate, dar și efortul, pregătirea științifică pe măsură, de unde importanța deosebită a modului de formare și dezvoltarea profesională astfel a sa, pentru a realiza acel leadership transformațional și tranzacțional solicitat de atingerea succesului, a calității așteptate, dublând știința cu arta conducerii. De altfel și pedagogia însăși, ca și managementul și-a început istoria prin a fi artă, apoi a câștigat statutul de știință a educației. În acest sens, sunt
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor de învățare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stîngace ar putea să ne conducă acolo... V. Mass-media expresive Destinatarul detronează emițătorul 93 Cele două modele ale lui Barnlund și ale lui Thayer prezintă o ruptură netă în raport cu modelele reprezentative. 1. Modelul lui Barnlund 94 Modelul lui Barnlund este tranzacțional, dar "orientat către destinatar"95. Barnlund exprimă clar ideea că întregul este în mesaj, în cuvintele nespuse pe care el le "cheamă" și, de asemenea, în toată atmosfera în care aceste cuvinte sînt spuse și ascultate. Aceasta este comunicarea. Comunicarea
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un proces de raționalizare a cooperării stimulatoare a performanței naturii umane, de a da diversității intereselor răspunsuri atestate. Deci se trece de la piața concurențială care impune ierarhia și centrifughează natura umană, la piața cooperativă care favorizează legăturile orizontale de tip tranzacțional prin care se certifică raționalizarea intereselor. Se trece de la piața care exclude, la piața care compensează, de la piața aumană la piața incluzivă naturii umane. Știința economică, în era globalizării, face saltul de la iluzia de știință fizică a obiectelor ce compun
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
urmă se poate considera că cererea și oferta sunt eminamente procese mecanice? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Prigogine, Stengers, 1984). Dezechilibrul favorabil descris ca o capacitate intrinsecă a sistemului de a funcționa performant în condiții de schimbare progresivă a contextelor (Dinu, 1987) reflectă comportamentele fluctuante, niciodată la limita singularității și complet izolat a elementelor componente, semnifică fluxurile tranzacționale dintre factori mereu în derulare, în expresii de emergență, de convectivitate în care pozițiile de câștig și pierdere nu sunt vreodată echivalente și în niciun fel staționare, în care prevalențele în finalitate se tranșează, randamentul și preeminențele de rol se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
naturii umane intră deopotrivă în sfera de semnificații a noii funcții economice. Economia nu se mai preocupă doar de lucrurile lumii reci, lăsând fizica să le patroneze, ea preluându-le doar în contextul complexității și totdeauna subordonate „lucrurilor” vii, proceselor tranzacționale și inspirate de natura umană. Reîncărcarea viziunii Economiei din perspectiva antropică nu vizează explicit mijloacele, care până acum păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
monocauzal care stigmatizează anumite populații (femeile monoparentale, imigranții, copiii cu părinți divorțați etc.), chiar dacă uzul ei în gândirea comună deformează în mod deosebit rezultatele acestei căi de cercetare, reducând-o la același simplism. În fapt, sprijinindu-se pe un model tranzacțional, această abordare recunoaște înainte de toate că (Fortin și Bigras, 1996, p. 10): "Dezvoltarea copilului este de origine multifactorială [de unde] conceptualizarea unor modele complexe care admit existența mai multor traiectorii ale dezvoltării umane normale sau deviante. Modelul tranzacțional permite conceptualizarea formelor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe un model tranzacțional, această abordare recunoaște înainte de toate că (Fortin și Bigras, 1996, p. 10): "Dezvoltarea copilului este de origine multifactorială [de unde] conceptualizarea unor modele complexe care admit existența mai multor traiectorii ale dezvoltării umane normale sau deviante. Modelul tranzacțional permite conceptualizarea formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum influența educației
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum influența educației parentale. Modelul tranzacțional concepe dezvoltarea umană mai degrabă din unghiul apariției factorilor care pot fie să sporească (factori de risc), fie să reducă (factori protectori) probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament". Pe scurt, această abordare este în același
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc de vulnerabilitate mai mare decât al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc nu se bazează oare, mutatis mutandis, pe același soclu epistemologic ca și cea a interacționismului simbolic: construcția reciprocă a personalității și a statute sociale? Abordarea prin factori de risc este indispensabilă mai ales în elaborarea de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
principii opuse, sunt amândouă justificări ale imobilismului. Abordarea prin factori de risc ne-a apărut ca un prim progres teoretic interesant: arătând amănunțit pluralitatea cauzelor, ea permite fondarea prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru a măsura probabilitatea de a dezvolta una sau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru a măsura probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament în funcție de prezența factorilor care pot spori sau reduce riscul (factori protectori). Prin urmare, abordarea aceasta, deși necesară, nu poate fi suficientă pentru a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
socială, teoriile se pot clasifica în5: * teorii ce pun în centrul lor ființa umană: teorii psihodinamice (inclusiv psihanaliza), teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sau nu se va realiza. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984; Martin 1986; Prince 1982; Said 1975. Vezi și SFÎRȘIT, MIJLOC, NARATIVITATE. încercare [test]. O SINTAGMĂ narativă care caracterizează mișcarea SUBIECTULUI către scopul său și care presupune o confruntare polemică sau tranzacțională (o luptă pentru un anumit obiect sau un schimb de obiecte), o dominație (de către Subiect) și consecința sa. ¶În SCHEMA NARATIVĂ canonică dezvoltată de Greimas și școala sa, Subiectul suportă o ÎNCERCARE CALIFICANTĂ, o ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE și o ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să aștepte decorații de la regi și principi precum și o numire pe măsura uniformei de ministru plenipotențiar pe care intenționa să și-o procure. Sic transit... Chiar dacă se adăpostesc în spatele măștilor, cei doi Caragiale dovedesc nu de puține ori o conștiință tranzacțională și o natură umană care este așa cum se manifestă (respectiv conformistă) chiar dacă rămîn și sublime excepții resimțite ca atare atît de contemporani cît și de urmași. NOMEN EST OMEN! O permanentă fascinație a onomasticii străbate atît viața cît și opera
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vor acționa pentru a obține, cel puțin, stroke-uri negative (prin provocarea de incidente, de acte antisociale, prin perturbarea activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intensă, excitantă. Dacă este reciprocă, atunci ea ne oferă sentimentul de împlinire și de fericire, de plenitudine. Neîmpărtășită, ea duce la instalarea disperării și a pierderii rațiunii de a fi7. Relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață În viziunea Analizei Tranzacționale, fiecare dintre noi adoptăm încă din prima copilărie o anumită poziție fundamentală de viață, numită și poziție existențială (Harris, 2011). Aceasta influențează "maniera în care individul gândește, acționează și intră în relație cu ceilalți" (Cordon și colab., 2002, p. 100
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu ceilalți" (Cordon și colab., 2002, p. 100). Poziția fundamentală de viață determină modul în care individul își satisface nevoile relaționale, tipul de schimburi pe care le stabilește cu mediul său, modul în care își orientează energiile etc. Reprezentanții Analizei Tranzacționale consideră că există patru poziții existențiale, respectiv patru moduri de a vedea relațiile cu sine însuși și cu celălalt. Fiecare ditre cei doi parteneri ai relației poate fi perceput pozitiv (OK sau +) ori negativ (nonOK sau ). De aici rezultă următoarele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viață: Eu+Tu+ (Eu sunt OK, Tu ești OK) "Aceasta este poziția "sănătoasă" (sau, în terapie, cea a "însănătoșirii"), cea mai potrivită pentru o viață decentă, poziția eroilor și a prinților, a eroinelor și a prințeselor autentici", precizează întemeietorul Analizei Tranzacționale, E. Berne (2006, p. 114). Poziția Eu+Tu+ este cea mai constructivă. Persoana este conștientă de propriile sale responsabilități, acționează în mod realist și cooperant. Ea are încredere în propriile capacități, trăiește sentimente de prietenie, de unitate, de forță, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
castelului strămoșesc" (pp. 115-116). Cele patru poziții de bază, Eu+Tu+ (cea a succesului), Eu+Tu(cea a aroganței), Eu-Tu+ (cea depresivă) și Eu-Tu(cea a inutilității), rareori pot fi schimbate doar prin circumstanțe exterioare, consideră părintele Analizei Tranzacționale. Majoritatea oamenilor au o poziție dominantă pe care uneori o pot părăsi în funcție de anumite situații, de persoanele implicate și de gradul de urgență. Dacă trecem, acum, de la pozițiile diadice Eu-Tu la cele triadice, vom avea următoarele combinații (Berne, 2006
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
limbaje ale scuzelor, București, Editura Curtea Veche. Chelcea, S. (coord.) (2008), Rușinea și vinovăția în spațiul public, București, Editura Humanitas. Chelcea, S., Iluț, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihopedagogie, București, Editura Economică. Cordon, A., Lenhardt, V., Nicolas, P. (2002), Analiza tranzacțională: instrument de comunicare și de evoluție, București, Editura CODECS. Cornelius, H., Faire, Sh. (1996), Știința rezolvării conflictelor. Fiecare poate câștiga, București, Editura Știință & Tehnică. Cosnier, J. (2002), Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor, Iași, Editura Polirom. Cyrulnik, B. (2012
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]