82,461 matches
-
omului desăvîrșit: Eroul. Politicianul. Discernătorul. Cuminecătorul. Ascuțimea și arta ingeniozității, una dintre lucrările din prima parte a vieții lui Gracian, publicată la Madrid în 1642, e greu de clasificat, pentru că ar putea figură la fel de bine alături de manuale de retorica, de tratate de critică literară, de stilistica, ori ar putea trece drept opera filozofica, sau doar antologie de texte literare din epoca. De fapt, este o carte despre imaginație, prin care autorul înțelege acea facultate umană care ne inspiră cuvinte și propoziții
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
La fel ar fi trebuit să procedeze și anglo-americanii, aliindu-se Germaniei împotriva Rusiei bolșevice. Nu prea îl interesa că, în a doua jumătate a anilor treizeci, țările revizioniste ale Axei, cu deosebire Germania hitlerista, practicau rasismul și doreau revizuirea tratatului de la Versailles (ceea ce, pentru România Mare, a fost o adevărată catastrofă), prin război (ceea ce au și făcut-o). Puteau, în aceste condiții date, franco-englezii (apoi și SUA) să se alieze cu Germania și Italia, apoi cu Japonia? Pentru bătrînul nostru
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în jurnal despre "așa-zișii criminali de război", crezînd că, toți, vor fi apoi grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor nu era numai dorința rușilor sovietici ci și a aliaților occidentali, reiterata și în tratatul de pace cu România din august 1946. De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din mai 1946, notata în jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
sa, regina Maria, Barbu Știrbei (curios lucru, totuși amantul știut al reginei) și atotputernicul Ion I.C. Brătianu. Judecățile sale despre Consiliul de Coroană din august 1916 sînt corecte, Iorga neuitînd să menționeze că Brătianu, desi semnase cu aliații cele două tratate (cel politic și cel militar) nu avea încredere în promisiunile aliaților privind aprovizionarea țării cu armament și muniție. Dar amînarea intrării în război nu mai era posibilă. Marele istoric descrie, cu asprime, eșecul nostru, de la început, în război, încît primul
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
și se apropia mai mult, dl. Sache îi repezea un vîrf de bocanc sau de pantof în coasta, iar animalul o tulea schelălăia, - marș, javra, d-aici! * Pînă într-o bună zi... Atunci se produse revelația. Ori citise dumnealui niște tratate, pe care tot timpul le căra după el unul cîte unul. Ori văzuse ceva filme documentare despre planetă și animale. Cert e că optică să violență se schimbă subit. Cred că de vină fusese și Sfîntul Francisco din Assisi cu
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
n-o poată integral accepta - inconformist nativ, purtînd în sine, ca un embrion, tensiunea universului pe care e hărăzit a-l propune în nume propriu. E un mare dezadaptat. Nu face excepție de la regulă nici C. Abăluță, al cărui Mic tratat... (sigiliu insidios-didactic al unei inefabile materii, chiar dacă își propune, precum, de altminteri, orice act de creație, "a induce în cititor stări similare") ne înfățișează o scară de nuanțe ale inadecvării existențiale ("Fiind cu toate-n veac nepotrivit", cum ar spune
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
institițiilor: "cînd se va anunța "Lista lui NATO"" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 3). în seria folosirilor marcate stilistic ale articolului ar putea intra și situațiile în care acesta precedă un nume comun cu valoare metonimică sau de substitut eufemistic, tratat însă ca nume propriu: sintagmele cu lui manivelă desemnează șoferii (""Neamu lu' manivelă" începe să intre, încet și sigur, "în mînă"! Sau, cu alte cuvinte, la an nou, obiceiuri vechi și păguboase" - EZ 1403, 1997, 8; "Suntem neamu' lu' manivelă
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
jurăminte; furnici în mâneci, la strângerea de mâini cu șefii de state; greieri schiopi în nodul cravatei, la intonarea de imnuri; gușteri gușați în batistă, la ștersul pe frunte, la miting; lapte de măgăriță în stiloul cu care să semneze tratate de incomensurabilă însemnătate pentru patrie; încărcături electrice în șireturile pantofilor, la călcatul mai repejor pe covorul roșu; viruși sub unghii, făcîndu-le să crească șase milimetri pe secundă, tocmai când arată cu mâna către viitorul luminos, către mineri; plombe dentare explozive
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
produce această țigară de foi exemplară. Ia negresa, muncitoare, despuiată, în soarele cubanez, - ia tutunul, îl plimbă și-l răsucește pe pulpa ei fierbinte, asudată, dezgolită, care sudoare, proletară! atenție! să se știe că intră în conținutul respectiv și, așa tratat, tutunul capătă forma precum și gustul imbatabil al faimoaselor țigări de foi fără concurență în lume. Nu-mi amintesc, exact; și nu aș vrea să exagerez; dar, dacă au fost, nu ar fi rău să spun că fuseseră și multe aplauze
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
sale aplicate. Oricine a citit Istoria nebuniei, de pildă, nu se poate să nu fi fost șocat de precaritatea documentară a textului, de viteza generalizărilor, de cursivitatea modelului. E suficient să te apleci o vreme asupra unor documente ale epocii, tratate medicale sau filozofice, spre a fi brusc bulversat de vastitatea și diversitatea unui univers simbolic atît de convenabil compilat, structurat și inevitabil simplificat de Foucault în Istoria nebuniei. Mai mult decît atît, ideile teoretice din această carte sînt, uneori, contrazise
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
Zamfir Arbore și expedierea de urgență la Viena a imprudentului Petre Grădișteanu etc. "Noi pornim de la premisa că rațiuni superioare de stat au cerut..." toate acestea, conchide dl Georgescu (p. 26). Despre ce rațiuni e vorba? Despre apropiata semnare a tratatului cu Austria și Germania, ținut secret pînă și pentru clasa politică și indicînd o reorientare a politicii românești. La ce concluzie vrea să ne ducă dl Georgescu? Ideea d-sale este că Eminescu, după campania din Timpul, care contravenea intențiilor
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
turci. Apoi, berberii în Maroc și Algeria (33% din populația Marocului și 25% din cea a Algeriei) nu sînt considerați unități naționale distincte, deși ei au fost, mai ales în Maroc, populația autohtonă, cucerită de arabi. Nici Polonia, creată prin Tratatul de la Versailles, era departe de a fi o națiune coerentă, ci un amalgam de polonezi, ucrainieni, bieloruși, germani, evrei. Și cehii fuseseră, pînă în 1950, departe de stadiul omogenității de vreme, ce în 1930 ei reprezentau 68,4% iar germanii
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
dublu de nori între soare și lună, astfel încît astrul selenar a fost zvîrlit într-un întuneric total. Endymion n-a mai avut ce face și a trebuit să înceapă tratativele de pace care s-au încheiat prin semnarea unui tratat redactat după toate regulile artei diplomatice a epocii prin care spațiul cosmic a fost împărțit în zone de influență între cele două puteri aflate în conflict. După încheierea pactului Lucian și companionii săi părăsesc regatul lui Endymion nu înainte de a
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
Iugoslavia? Să se fi dat în cască nu traducerea mesajului sau ultra pro-românesc, ci vreun text iredentist maghiar?! Că dl Iliescu vrea și garanții, pe loc, nu trebuie să ne mire din partea celui care s-a grăbit să semneze un tratat - plin de garanții, nu-i așa? - trădător și rușinos cu Uniunea Sovietică. Dar că dl Valeriu Tabăra să facă pe surdul la asigurările date de premierul britanic parcă sună, oricum am întoarce-o, a obrăznicie. Totuși, dl Blair a venit
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
devotamentul anonim. Într-un interviu apărut în revistă Luceafărul din 1 iunie 1985, Eugen Uricaru făcea mărturisiri în legătură cu modul cum s-a documentat pentru scrierea românului Rug și flacăra: Pentru un amănunt vestimentar din Rug și flacăra am citit un tratat despre uniformele italiene, pentru amănuntul strecurat într-o frază (regele și Garibaldi au mers într-o trăsura pe ploaie la Napoli) am consultat cartea lui Bolton King despre Risorgimento." Cartea este scrisă, într-adevăr, de cineva în temă. Totuși, farmecul
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
trâmbițata moralitate a țărăniștilor? În ju-jitsu-ul de mahala practicat de ministrul de interne, pentru a-și elimina, dând cu coatele și cu picioarele, adversari în care presimt, umilitor, superioritatea morală? Sau în declarațiile senile ale lui Ion Diaconescu, precum că tratatele încheiate de Română cu țările vecine nu au nici o valoare? Dar ce are atunci valoare? Alergătura voiniceasca a ăveteranilor" după privilegii și aranjamente? Am avut un enorm respect pentru suferință lor și pentru umilințele indurate în închisorile comuniste. Dar, de-
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
o înțelegere cu NATO și trebuie să o respectăm, o grămadă de politicieni (sau ce-or fi), sar la beregata lui, cum că de ce tocmai acum să respectăm acea semnătură, pe care, culmea!, tocmai ei înșiși au pus-o pe tratatul de parteneriat. Când ministrul de externe Andrei Pleșu atrage atenția că, pentru Dumnezeu!, trebuie să învățăm odată s-odată să ne ținem cuvântul dat, un ziarist rebarbativ, uitat de mai multă vreme prin studiourile televiziunilor din România și nerevendicat încă
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
enfer c'est leș autres..." (J.P. Sartre) "Istoria nu e neapărat un joc al autorului cu trecutul, ci, mai degrabă, o selecție realizată prin uitare", pare a spune Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
a presupus o încercare de îmblânzire a subiectivității, ca să spunem așa, date fiind deșele alunecări spre literatura: vechile letopisețe de curte, scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, cronicile muntenești (Stoica Ludescu, Radu Popescu, Radu Greceanu), dar și tratate de istorie, cosmografie, biografii, hagiografii, proza oratorica, literatura parenetica, jurnale de călătorie, acte de cancelarie sau codice de legi. (Am operat, la rându-ne, o selecție, corpusul pe care Dan Horia Mazilu îl considera cu modestie, oricând amendabil, dar "îndestulător
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să lase scris legatul sau de cunoștințe și opinii, care reprezintă un adevărat tezaur, posibil și necesar de valorificat cîndva. Să spun mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
a fi la ei acasă. Faptul de a fi minoritar transforma calitatea de cetățean cu drepturi depline într-o situație dependența de statul-majoritate? Adică minoritarul care are o istorie în această calitate, uneori o istorie de sute de ani, trebuie tratat că un necetătean de statul din care el face parte? Complexul majorității și problema statului pot fi ele suprapuse la această oră, fără a zgudui ideea de statalitate, acolo unde statul nu ia în serios problemele minorităților sale? Existența blocurilor
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
-șef adjunct Nestor Ignat, i-a forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
adevărate bijuterii lirice și merită reținute de orice amator de poezie românească. Tipicul cere că unul dintre poeții participanți la dialog să lanseze o secvență de trei versuri pentru că celălalt să-i replice. Atât cred eu că merită reținut din tratatele de renga și nu când anume trebuie că unul dintre poeți să se refere la lună, la anotimp sau la iubita. Astea se potriveau în spațiul japonez de secol 17, sunt anacronice, însă, acum. Turnul astrologilor debutează calm, prima secvență
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
Maiorescu. Nu cred, de asemenea, ca detronarea lui Cuza Vodă s-a datorat numai acțiunii sale pentru soluționarea parțială a problemei țărănești ci și propensiunii sale spre cezarism și a unei domnii personale, autoritative. Sigur, pînă în 1920, după semnarea tratatelor de pace la Paris, România Mare devenise o realitate fizică impunătoare. Dar Ionel Brătianu a refuzat să pună în aplicare, crede autorul, cerințele fundamentale ale concilierii naționale interne (cu minoritarii care reprezentau peste 28% din totalul populației țării) și chiar
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Dar istoria a avut desfășurarea știuta, și noile autorități comuniste (în care, formal, măi figurau și "tovarăși de drum") au acceptat alegerile din noiembrie 1946 (pe care le-au trucat în rezultate catastrofale) pentru că, fără ele, nu se putea încheia tratatul de pace. Ele au avut loc, puterile occidentale s-au făcut a crede în adevărul lor, ratificîndu-le și, apoi, a urmat instalarea atotputernica a regimului comunist. Foarte pertinenta e analiza sistemului politic comunist, în diferitele sale faze de evoluție. Merită
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]