2,801 matches
-
intenția URSS și altor țări socialiste de a institui comandamentul militar unic în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia și de a coordona politica externă a țărilor membre, prin înființarea comitetului miniștrilor de Externe; evoluția războiului din Vietnam și corelarea ostilităților cu tratativele în vederea atingerii obiectivului legitim al vietnamezilor. Priveau direct independența României nemulțumirea conducerii sovietice față de evoluțiile din România, ca și intenția P.C.U.S. și a URSS de a întări controlul asupra țărilor socialiste prin ridicarea competenței CAER și O.T.V. deasupra statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
președintele Richard Nixon urma să viziteze România și, mai mult, că, la convorbirile de la București cu președintele american, Nicolae Ceaușescu urma să îi sugereze ideea unui dialog americano-nord-coreean și să-i ceară să sprijine soluționarea problemei coreene pe cale pașnică, prin tratative. Totuși, chiar și în lipsa pe moment a unor documente probatoare, se poate trage concluzia că decizia autorităților coreene de a nu participa la lucrările congresului de la București a fost luată mai înainte de 4 august și, într-o oarecare măsură, a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
căreia în zilele acelea "un popor care își apără cu tenacitate libertatea și independența națională nu poate fi înfrânt". În același cadru a fost evocată contribuția efectivă a României la încetarea bombardamentelor americane împotriva Republicii Democrate Vietnam și la începerea tratativelor de la Paris, prin facilitarea contactelor americano-nord-vietnameze, care au deschis calea retragerii forțelor armate ale SUA din Vietnam și încheierea Acordului de la Paris din 1973 (vezi pagina 1-2). România s-a situat printre primele state care au recunoscut Guvernul Revoluționar Provizoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vietnameză, fiind reamintită aprecierea politică, potrivit căreia nimeni și nimic nu poate înfrânge un popor care este hotărât să își apere, până la capăt libertatea și independența. Declarațiile și pozițiile exprimate de țara noastră au fost prilejuite de evoluția pozitivă a tratativelor de la Paris, din octombrie 1972, dificultățile create de SUA și reluarea bombardamentelor împotriva Republicii Democrate Vietnam, a fost exprimată satisfacția fața de încheierea Acordurilor de la Paris 1973, acestea din urmă fiind apreciate ca un important document internațional care crease o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe placul nici unui beligerant, fiind primită cu mari rezerve și chiar respinsă de o parte din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind o creație artificială în centrul lumii arabe. Israelul nu a agreat ideea țării noastre de retragere a trupelor sale din teritoriile arabe ocupate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prezentat de primul ministru român, Ion Gheorghe Maurer, de la tribuna ONU, la sesiunea extraordinară din 23 iunie 1967, consacrată războiului arabo-israelian, când s-a pronunțat în premieră, la acest nivel, pentru soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian, pe calea convorbirilor și tratativelor directe între țările arabe implicate și statul Israel. Cu această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-au oferit să se alăture susținerii procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a reușit până la urmă să demareze acest proces care stagna încă din 1947, făcând ca palestinienii și israelienii să comunice direct, cu susținere din partea comunității internaționale. Este o satisfacție pentru diplomația românească să îi aducă față în față la masa tratativelor, iar O.E.P. să fie recunoscută de toate statele lumii ca subiect egal de drept internațional la tratativele care au loc în zilele noastre. După ce premierul Ion Gheorghe Maurer a prezentat poziția României la ONU, cât și președintelui american, care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să comunice direct, cu susținere din partea comunității internaționale. Este o satisfacție pentru diplomația românească să îi aducă față în față la masa tratativelor, iar O.E.P. să fie recunoscută de toate statele lumii ca subiect egal de drept internațional la tratativele care au loc în zilele noastre. După ce premierul Ion Gheorghe Maurer a prezentat poziția României la ONU, cât și președintelui american, care l-a primit la Casa Albă, țara noastră a început o vastă acțiune politico-diplomatică, pentru soluționarea păcii în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
președintelui român cu șefi de stat din lumea arabă. Președintele Algeriei, Houari Boumedienne, și Gaafar Al-Numeiri al Sudanului au reacționat critic la poziția României față de conflictul arabo-israelian, subliniind imposibilitatea acceptării de către arabi a recunoașterii statului Israel, cu care să poarte tratative de pace direct, deoarece a fost creat artificial pe teritoriul palestinian, este agresorul permanent al poporului palestinian și al țărilor din jurul său, făcând, totodată, aprecieri negative la autoizolarea României față de țările socialiste în problema crizei din Orientul Mijlociu. Președintele român a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și de statele industrializate, trebuie să îl aibă în viața politică internațională, inclusiv vis-à-vis de criza arabo-israeliană. A scos în evidență necesitatea soluționării pașnice a crizei care nu a fost rezolvată în urma celor trei războaie arabo-israeliene, dovedind că numai calea tratativelor directe ar putea duce la o pace dreaptă și durabilă în regiune. Convorbirile dintre șeful statului român și cei doi conducători arabi s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru normală, prietenească, bazată pe respect reciproc, concretizată prin acțiuni bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe măsură din partea liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au și criticat țara noastră pentru nealiniere la convingerile, pozițiile și acțiunile celorlalte state socialiste europene, în frunte cu URSS, cunoscute ca susținătoare active
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în evaluarea critică și pacifistă care să înlăture extremismul în gândire și fapte în relațiile cu Israelul. Ceaușescu explica, cu calmul și răbdarea, caracteristice țăranului român, argumentând concret eficiența care ar sta la soluționarea pe cale pașnică a conflictului numai prin tratative directe, care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în 1967, la recunoașterea dreptului de existență a tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului, și la rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale, inclusiv crearea statului palestinian independent
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
rece, pentru că fiecare avea o gândire și o poziție proprie, diferită, față de căile de soluționare a conflictului arabo-israelian. În timp ce președintele Sadat se pronunța pentru o soluție militară în eliberarea teritoriilor arabe ocupate cu forța, Nicolae Ceaușescu susținea calea pașnică a tratativelor directe, după o prealabilă pregătire a liderilor arabi în vederea schimbării modului de gândire, care să conducă la recunoașterea statului israelian, iar factorul emoțional trebuie schimbat cu cel rațional și înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a înlesni comunicările între cele două părți, pe căi diplomatice, discrete și sincere, în scopul pregătirii unei atmosfere propice convorbirilor bilaterale și tratativelor între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată numai și numai pe această cale, sublinia șeful statului român. Președintele României estima că atmosfera și climatul internațional sunt în favoarea acestei soluții pentru pacea arabo-israeliană, testată în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Schimbul de idei și păreri a durat câteva ore; ambii președinți prezentau argumente istorice, politice, economice, militare și sociale pentru a-și susține convingerile lor, dar cu tentă conciliabilă. Cele mai acute impedimente continuau să fie: recunoașterea statului Israel și tratativele directe arabo-israeliene. Pe parcursul întregii convorbiri, Anwar Al Sadat a reușit să înțeleagă și să menajeze sentimentele oaspetelui său care nu agrea condamnarea agresiunii Israelului din iunie 1967 și care nu a procedat ca celelalte țări socialiste din Europa să rupă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
când s-a semnat Tratatul de Pace egipteano-israelian, au avut loc peste douăzeci de întâlniri și convorbiri directe între Ceaușescu și Anwar Al Sadat și peste douăzeci și cinci de schimburi de mesaje, toate având ca subiect pregătirea convorbirilor și apoi a tratativelor de pace egipteano-israeliene, cât și dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-egiptene. Pentru pregătirea acestor întrevederi și schimburi de mesaje, precum și a altor întâlniri separate ale președinților Nicolae Ceaușescu și Anwar Al Sadat cu alți șefi de state sau personalități influente în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
alți șefi de state sau personalități influente în viața politică internațională, diplomațiile celor două țări erau într-o activitate intensă și continuă de elaborare a unor propuneri și sugestii privind pregătirea și stabilirea întâlnirii egipteano-israeliene, cât și a convorbirilor și tratativelor de pace. Evoluția acțiunilor de pregătire și realizare a primei întâlniri, la București, a președintelui egiptean cu primul ministru israelian a fost destul de dificilă, pentru că opinia publică arabă, inclusiv unii politicieni din Orientul Mijlociu, încă mai aveau percepții diferite și o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
președintelui Nicolae Ceaușescu și convorbirile pe care le avea cu lideri ai lumii, cu șefi de state arabe și cu alte personalități politice și culturale din lumea arabă și din Israel se intensificaseră, având efecte pozitive asupra evoluției convorbirilor și tratativelor de pace egipteano-israeliene. În acțiunile de politică externă pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu, România nu se concentra exclusiv numai pe acest conflict, ci din contră, urmărea să contribuie la rezolvarea globală a divergențelor până la încheierea păcii între toate părțile implicate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dintre Egipt și Israel. Cei doi conducători erau puși față în față să își vorbească direct. Misiunea de pace a președintelui Ceaușescu și a diplomației românești fusese parțial îndeplinită; reușise să apropie cele două părți să se așeze la masa tratativelor. Pentru Egipt și Israel începea o nouă etapă, cea a tratativelor directe care a dus la negocierea, finalizarea și semnarea Tratatului de Pace între cele două țări, în 1979, la Camp David, sub auspiciile președintelui american. În toată perioada negocierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
față să își vorbească direct. Misiunea de pace a președintelui Ceaușescu și a diplomației românești fusese parțial îndeplinită; reușise să apropie cele două părți să se așeze la masa tratativelor. Pentru Egipt și Israel începea o nouă etapă, cea a tratativelor directe care a dus la negocierea, finalizarea și semnarea Tratatului de Pace între cele două țări, în 1979, la Camp David, sub auspiciile președintelui american. În toată perioada negocierilor, consultările dintre cei doi președinți, român și egiptean, au continuat fără
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ce o avea pentru poporul palestinian și pentru domnia sa. Până la urmă, cu ajutorul înțelepciunii sale, a reușit să diminueze starea de maximă încordare în zonă între israelieni și palestinieni, în acea perioadă, și să demareze procesul de pace numai pe calea tratativelor spre soluționarea gravei probleme a poporului său. De la întrebarea retorică pusă lui Nicolae Ceaușescu la prima lor întrevedere, în 1972, referitor la susținerea de către România a punctului de vedere american și sionist privind tratative directe cu agresorul israelian și până la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
procesul de pace numai pe calea tratativelor spre soluționarea gravei probleme a poporului său. De la întrebarea retorică pusă lui Nicolae Ceaușescu la prima lor întrevedere, în 1972, referitor la susținerea de către România a punctului de vedere american și sionist privind tratative directe cu agresorul israelian și până la întâlnirea cu primul ministru israelian a fost o cale lungă, cu obstacole, la care țara noastră, șeful statului și diplomația românească au avut contribuții importante și decisive. La primele întrevederi, Ceaușescu îi sublinia cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu obstacole, la care țara noastră, șeful statului și diplomația românească au avut contribuții importante și decisive. La primele întrevederi, Ceaușescu îi sublinia cu argumente și exemple extrase din evenimentele conflictelor arabo-israeliene din perioada 1948-1967, care au demonstrat că numai tratativele directe rămân singura soluție de pace, pe care arabii ar trebui să le folosească în conjunctura internațională favorabilă, care se crease. A venit momentul, spunea Ceaușescu, când interesul național îi obligă pe liderii arabi să acționeze fără prejudecăți pentru crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înființarea statului palestinian, considerându-le deziderate imperios necesare pentru a pregăti atmosfera favorabilă instaurării unei păci trainice și durabile în zonă. Deși a fost criticată la început de arabi, când a propus pachetul de acțiuni care să stea la baza tratativelor de pace, România a continuat, fără întrerupere, să le susțină, iar la întrevederile președintelui Nicolae Ceaușescu cu liderii arabi, era abordată prioritar această temă, care a devenit acceptată de un număr din ce în ce mai mare de lideri politici din zonă. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de la București se elaborau permanent idei, propuneri și sugestii cu privire la acțiunile și inițiativele țării noastre pe lângă arabi și israelieni, pe lângă marile puteri și pe lângă alte țări cu putere de a influența noul curs al evenimentelor sugerat de România pentru pregătirea tratativelor arabo-israeliene. d) Diplomații români cu activitate concretă în soluționarea conflictului arabo-israelian s-au distins prin profesionalism de înaltă clasă, așa cum de altfel era întregul corp diplomatic românesc, coordonați de miniștri de externe, cu activitate diplomatică îndelungată, recunoscuți pe plan internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]