2,014 matches
-
la nivelul unei elementarități primare. La nici un alt poet român interbelic, tensiunea dintre „tradiție” și „ruptură” nu e mai acut-existențială, mai dramatică decît la acest artist „baudelairian” și „rimbaldian” format în mediile iconoclasmului estetizant patronate de Al. Bogdan- Pitești. În treacăt fie spus, B.-P. l-a marcat decisiv pe tînărul Fundoianu, moșia sa de la Vlaici, unde își invita verile cercul de emuli moderniști, inspirînd și un ciclu al Priveliștilor... O ediție-eveniment, începutul unei recuperări exemplare a personalităț ii fundoiene și
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
plenare, cu recomandările privind îmbunătățirea situației traducătorilor la nivel european. Documentul va fi supus autorităților europene, dar și celor locale și naționale, în vederea conturării unei politici europene în domeniul traducerii literare. Pînă atunci, spre delectare, merită amintită fie și în treacăt partea de spectacol a congresului de la Bruxelles: în clădirea multifuncțională Flagey (fost sediu al radiodifuziunii belgiene), cu o prestigioasă sală de concert și mai multe săli de conferință și cinema, în fața unui public foarte larg, traducerea a fost pe rînd
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
o aventură metafizică, un „voiaj de descoperire”, așa cum notează în Reflections on Writing, din volumul de povestiri și eseuri The Wisdom of the Heart, apărut în același an, 1941, ca și cartea despre Grecia. Tot acolo, s-o spunem în treacăt, dar având legătură cu viziunile lui Miller, găsim și ultimele pagini lucrate de el la Paris, și anume studiile despre două dintre scrierile esoterice ale lui Balzac, Seraphita și Louis Lambert, cu referințe din Swedenborg și din Saint-Martin, „filosoful necunoscut
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
ce nu se obișnuiește omul! Mocuța scrie că a început și el chimioterapia, apoi urmează pagini despre răscoala, cu incendieri de mașini, de la periferia Parisului, altele despre scriitorii români veniți în acțiunea „Les belles étrangères” și după aceea, parcă în treacăt, aflăm că cineva nu l-a recunoscut pentru că, el, nu mai avea păr. Cartea ar trebui s-o citească oricine vrea să nu se mai frământe pentru fleacuri. Nu se va citi mult. Omului nu-i place suferința când știe
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4439_a_5764]
-
Maetzu, Miguel de Unamuno...) cu paralele comparatiste de filozofia culturii și considerații briante despre „miturile vinovăției” (Miorița și Don Quijote), fără a mai vorbi de comparațiile cu duct psihanalitic și implicații multiple dintre „pivnița lui Kafka” și „mansarda lui Cioran”. În treacăt fie spus, s-ar putea specula mult și bine, în marginea mărturiilor anecdotice invocate, cu umor conținut, de către Ion Vartic, pe coarda afinităților erotice - „exaltate” sau „temperate” - ale lui Cioran cu femei din alte culturi (Friedgard Thoma pentru Germania, Maria
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
adică substanța umană plus substanța lucrurilor, vorbește și scheaună în tine cu vocea ei reală. Dacă ai reușit să cobori acolo, poți să uiți primele opt porunci și să descrii, în libertate deplină, tot ce-ți trece prin minte. În treacăt, recunoaște că maestrul lui Maiorescu, Schopenhauer, era la fel de grozav precum Platon.) Dacă reușești să cobori destul de adînc și să scrii de acolo, atunci e ca și cum ai scrie în vis, însă în mod coerent, căci ai pus în mișcare mecanismul noologiei
Decalogul by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/4643_a_5968]
-
ca „Săptămâna”, o atare remarcă e aproape aristocratică. Nici măcar Barbu și comilitonii n-au atacat-o așa cum știau s-o facă mai bine. Insultând, calomniind, denunțând. Criticii autentici au lăudat-o, cum spuneam, fără excepție. (Mulțumindu-se să noteze, în treacăt, câte o rezervă, ici și colo). Or, receptarea aceasta, plină de amenitate, nu e deloc pe gustul poetei. O găsește, dacă înțeleg eu bine, mortificantă. Pentru ca o carte (sau o operă) să trăiască, ea are nevoie de șocuri: negări, contradicții
Probleme personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4352_a_5677]
-
simple impresii, supoziții, de la o afirmație a cuiva făcută întâmplător, simțind însă că acolo poate exista un temei, ceva ce poate fi confirmat producând documente. Să luăm cazul ascendenței brăilene a familiei Steinhardt, despre care N. Steinhardt a vorbit în treacăt în Jurnalul fericirii, unde amintea că tatăl său a făcut liceul la Brăila, și mai apoi într-o scrisoare târzie, din 1988, unde afirmă că familia tatălui său este din orașul de pe Dunăre. Mai mult despre aceste lucruri N. Steinhardt
Documente brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5785_a_7110]
-
animată: „...Zgomotul uriaș al Capitalei, pestrițătura infinită de colori, mișcarea de veselie a unui întreg popor liber, jocul fantastic al pădurii de steaguri tricolore fluturate în vânt, figura Reginii, trandafirul alb pe care încântătoarea suverană poetă l-a prins în treacăt cu mîinile ei auguste în părul Veturiei, înfățișarea severă și măreață a Regelui, și defilarea armatei, «artilăria aceea», și marșurile triumfale, și retragerea cu torțe; apoi e seara plimbarea în Cișmigiu, lumina electrică, plină de artificii policrome...”. Natura nu se
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
părintele în extaz, ce vis, Veturio! ce vis mândru și frumos!”. I have a dream!, va exclama peste decenii și peste Ocean colegul său de breaslă ecleziastică, pastorul Martin Luther King, intrat și el în fibrilație onirică controlată. (Menționez, în treacăt, că visul - începând cu varianta sa feerică din Calul dracului până la coșmarurile din O făclie de Paște sau În vreme de război - survine în scrierile autorului cu o frecvență mai ridicată decât am putea bănui. Onirismul caragialian nu este o
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
aceea, nu-i nici o diferență de natură intimă. Din acest volum anterior, o secțiune întreagă e transferată în noua carte, Pavor nocturn. E vorba de ciclul cu gura uscată de ură, menționat, la vremea aceea, de cronicarii literari cam în treacăt. (N-am cum verifica acum eventualele modificări care s-au petrecut între timp. După ureche însă, aș zice că nu există modificări.) Aici însă, aceste poeme se află, cred eu, mai în largul lor decât acolo. În Cântece eXcesive, ele
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
Cosmin Ciotloș Vorbind în treacăt despre propriile defecte, Paul Miron (1926-2008) pune pe primul loc o anume tendință către excesul de expresivitate. Din pricina acestuia, continuă profesorul, polemicile lui ar fi întotdeauna mai mult decât polemici. Nu se mulțumește să își afirme opoziția, ci o asezonează
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
dă însă dovadă de o nuanțare la fel de necesară, dar și spectaculoasă în anul 1963. Amintește, de pildă, de colaborarea cu revista „Gîndirea”, dar precizează că „nu are un caracter univoc”, mai ales în ceea ce privește poetul și nu filosoful. Apoi, amintește în treacăt „adeziunea la socialism, formulată în termeni categorici” în articolul „Profil de epocă” apărut în 1960 în Contemporanul, dar face această precizare spre finalul articolului, mesajul fiind acela că, iată, tocmai pentru că a făcut o astfel de adeziune, e timpul acum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
din puterea cu care, rupîndu-te de realitate, te trage de partea unor trăiri inexplicabile. Aceste trăiri alcătuiesc fundalul sufletesc al fiecărui om, deosebirea fiind e că în vreme ce noi nu le dăm atenție decît rareori, și chiar și atunci doar în treacăt, Tarangul se oprește asupra lor în chip obsesiv, analizîndu- le pînă la sațietate. O plimbare pe plaja unei insule grecești îi prilejuiește trăirea „clipei eterne“, o senzație de plenitudine durabilă, pe care n-o simte decît dacă, stînd într-un
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
că este complet autist, la limita umanului. Are o tovarășă de joacă șchioapă, Ninia, însoțită permanent de niște animale nenumite a căror imagine în interiorul poveștii e cu atât mai intensă, cu cât naratorul le descrie într-un mod natural, în treacăt, fără a denunța bizareria totală care se naște în ochii cititorului. La sfârșit, personajul le omoară prin neglijență, în urma șantajului erotico-marital al Niniei. Bărbatul de aproape treizeci de ani își recreează fiecare parte a lumii și mărturisește constant existența ei
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
fantasmagorice (din universitari, ei devenind acoliți ai unui traficant de sânge de toată isprava); la alții (Costel Acosmei, Cătălin Vlăsie, Nino Stratan), ecartul e mai mare, dar nu imposibil de redresat. (Fiecare dintre ei fiind pomenit doar câte o dată, în treacăt). Cât îi privește pe brașoveni, aceștia pot fi recunoscuți doar în parte și doar din trăsăturile portretului. Astfel, Mihail Banciu („conferențiar de literatură română și decan”) l-ar substitui pe Andrei Bodiu, Andy Cruceru („noua stea în ascensiune a facultății
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
lobby parlamentar pentru impunerea unei asemenea legi, e de părere Ioan Buduca. Chiar Laurențiu Ulici, cel din vis, este sceptic în privința șanselor acestei inițiative: „Parlamentarul român nu vrea ca autorii de carte să aibă independență financiară” - sună replica sa. (În treacăt fie spus, pe vremea când fostul președinte al USR era senator, condițiile ar fi fost mai prielnice pentru aceste burse de/din vis: Parlamentul de atunci avea o compoziție net superioară celui de acum, atâția scriitori și, mai larg, atâția
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
rabat nici de la critica de text. Capitolul despre Arghezi reprezintă un mic tur de forță, ca și amplele secvențe despre „dosarul” antimonarhic și antibrătienist al lui N.D. Cocea sau despre „zilele de lagăr” de la Târgu-Jiu ale lui Zaharia Stancu. În treacăt fie spus, atitudinea simpatetică față de scriitorul și gazetarul Stancu merită salutată ca premisă pentru virtuale reconsiderări de ansamblu. E de notat, apoi, faptul că literatura carcerală din România perioadei 1870-1945 aparține de regulă scriitorilor de stînga sau adversarilor radicali ai
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
scrie Cristian Preda. Cât despre Liviu Dragnea, scrie că îi este teamă de amânare pentru că nu ar mai putea să trișeze. Europarlamentarul Cristian Preda constată că "Liviu Dragnea vrea un referendum constituțional în această toamnă, întins pe trei zile. În treacăt fie spus, recordul în materie e deținut de Ion Antonescu, care a organizat o consultare a cetățenilor șapte zile la rând". El adaugă "Victor Ponta se gândește să facă referendumul peste un an, în ziua primului tur al prezidențialelor", iar
Preda despre referendum: De ce Ponta e mulțumit și Dragnea se teme by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36663_a_37988]
-
Pețan (Dacia magazin, nr. 37, octombrie 2006). Un autor aproape complet ignorat este Al. Papadopol-Calimah (secolul al XIX-lea) care menționa un număr de aproape 300 de autori antici care au scris mai pe larg sau doar au pomenit În treacăt despre strămoșii noștri. „Structura ecleziastică de la Roma, refuzată de daci, Înțelege să-i pedepsească pe aceștia, interzicând cu strictețe până și pronunțarea numelui de dac și de Dacia, Începând din vremea Împăratului Iulian Apostatul (361 363). Chiar și Traian este
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
doar suprafața lor, un joc de lumini și umbre în plan, fără alte dimensiuni, pe când Homer le vede de la propriul lor nivel, ceea ce face ca ele să aibă densitate, adâncime diversă (pp. 214-215). În jurnal, Radu Petrescu îi pomenește în treacăt sau îi privește mai îndeaproape și pe alți scriitori clasici. El regretă că nu-l are la îndemână pe frumosul său Iuvenal ca să identifice din ce poem sunt anumite versuri (p. 8) sau evocă imaginea sânilor auriți ai Mesalinei închipuită
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte la magnificul hram al Mănăstirii Neamț, precum și pentru o întâlnire cu elevii Seminarului Teologic. Mă consolează gândul că niciodată nu e prea târziu în a vă mulțumi din adâncul inimii și a vă asigura de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
ispitită de Anglia decât englezul ei de România. Soarta a făcut din franceză limba în care eseurile mele se simt acasă. Nu pot, desigur, să nu-i mulțumesc doamnei Dominique Ilea, căreia îi datorez minunata franceză a cărții mele. În treacăt fie zis, Temele franceze au apărut și în engleză, dar n-am intrat deocamdată în posesia unui exemplar și nu sunt convins, când voi intra, de sentimentul pe care mi-l va procura limba lui David Lodge, pe care o
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor spațiul mioritic blagian? Vasile Băncilă are în vedere însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o la un moment dat, dacă spațiul mioritic este exclusiv românesc, Blaga mia răspuns că acesta ar putea fi atribuit și unor popoare vecine, mai cu seamă balcanice... O altă chestiune
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
case rare și verdeață multă. Un mesteacăn îmi râde în fiecare dimineață cu coaja lui marmoreană, stropită de frunziș verde. Hotelul e extrem de liniștit și gol. Eu și magistratul de vis-à-vis. Încolo, excursioniști care poposesc pe câte o noapte, în treacăt, cu automobilele. Nici un bucureștean în Sighișoara. Și asta e foarte bine. Un singur om mă sâcâie: directorul liceului, fiul episcopului Teculescu din Ismail. E băiat deștept 4 și învățat, fost coleg cu Blaga. Dar foarte nervos și incoerent ca Șeicaru
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]