40,073 matches
-
ultima clipă, și-ar mai fi păstrat ceva din capitalul cîștigat de l5 ani încoace. Mă îndoiesc. Și-ar fi contabilizat, poate, mai multe simpatii decît cele cu care a rămas din partea celor care o absolvă de cele făcute în trecut, de dragul a ceea ce a fost pînă mai acum cîteva zile. Orgolioasa Mona a jucat cartea negării pînă la capăt, în pofida evidențelor, fiindcă știa că pentru ea nu mai era loc de întoarcere. Personajul de o totală verticalitate pe care și
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
serviciile lor și care au condus această afacere sînt parlamentari, oameni de afaceri stimați și, în general, personalități cărora nu le mai spune nimeni nici măcar un igienic "Sictir". La Revoluție sau după, Mona Muscă a vrut să se rupă de trecutul ei de colaboratoare cu Securitatea. Poate a crezut că, dacă misiunea ei au fost "studenții străini", așa ceva nu se pune, chiar dacă a semnat un angajment unde nu se specifica pe cine trebuia să toarne. Dacă ar fi avut măcar o
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
foc și cu care defilam ca exemplu de om politic onest, s-a lăsat permanent șantajată de "Dana". Cînd turnătoarea a fost dată în vileag, Mona a făcut front comun cu ea, refuzîndu-și ultima șansă de a o trimite în trecut. Sau poate că "Dana" a ucis-o în public de Mona, în timp ce transpira și vorbea indignată, ca să nu se simtă cum o gîtuie pe femeia frumoasă și idealistă în care am crezut.
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
Cristian Teodorescu Să nu ne prefacem că am uitat. Să nu vopsim trecutul în roz. Să nu facem pe generoșii în cazuri care nu ne privesc. Să nu ne prefacem că am uitat atmosfera de suspiciune din România pînă în 1989. Să ne amintim de sentimentul de rușine și de culpabilitate pe care
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
era cînd după ce spuneai cuiva ceva împotriva lui Ceaușescu, te întrebai dacă nu cumva era securist? Cît de plăcut era să te îndoiești de prieteni, despre care alții îți șopteau că sunt informatori? (Și uneori aveau dreptate.) Să nu vopsim trecutul în roz, ca și cum ar fi proprietatea noastră personală. Securiștii, ei în primul rînd, ne-au stresat, au încercat să ne intimideze, iar informatorii lor nu ne-au turnat "de bine", cum încearcă să o întoarcă azi din condei. În primul
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
înseamnă o încercare de a trăi o a doua viață. De astă dată. Știind că vei intra pe listele negre ale Securității, fiindcă ai rupt o relație care prin angajament, nu admitea demisia. Carol Sebastian nu poate fi cauționat pentru trecutul său de informator decît de cei pe care i-a turnat. Demisia lui din relația cu Securitatea însă mie mi se pare admirabilă, cu atît mai mult cu cît n-a slăbit baza de mase a informatorilor Securității. Dacă după
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
Sebastian a ales să devină o instanță morală intransigentă, probabil că s-a socotit îndreptățit de ruptura lui cu Securitatea. Totuși, atunci cînd faci asta, firesc e să-ți prezinți bilanțul, nu să te lași ajuns din urmă de un trecut pe care îl credeai îngropat. Am auzit în lumea presei tot felul de interpretări despre Carol Sebastian. Cele mai multe în alb și în negru: Eroul victimizat sau ticălosul impostor. Cred că nici una dintre aceste ipostazieri nu e corectă. Dar aflu, mai
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
W.: Da, am publicat atunci un volum de proză intitulat Geamantanul lui Giancarlo, povestiri imbricate una în cealaltă conform pricipiului valizei; într-o valiză se află totdeauna multe, uneori chiar foarte multe lucrurui. în carte există trei direcții spațio-temporale: Italia, trecutul românesc - era momentul sfîrșitului dictaturii cu toate convulsiile și rătăcirile din 1990 - și Berlinul, Germania, în care am emigrat. în Italia s-a mai născut un ciclu de poezii sub titlul Heisse Maroni (Castane fierbinți), un motiv într-o anumită
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
comunicare ale nounăscutului, ele nu sunt nici pe departe atât de reduse pe cât s-ar părea. }inând seama că sunt bebeluși care nu tac douăzeci de ore din douăzeci și patru. Un ofițer de Securitate cu studii de psihologie a bebelușilor - în trecutul îndepărtat se numeau prunci, plozi, dar cine mai știe? - ar urmări cu atenție încotro arată cu degețelul bebelușul sau bebelușa, în ce stil râgâie, cui și de ce zâmbește, cum schimbă de umoare, pe ce parte adoarme. Micuțul are de la naștere
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
asta, fiindcă "scriu despre fleacuri". Cine are urechi de auzit... Dl B. face și mărturisiri cu caracter mai personal: "Părerile fundamentaliștilor ortodocși nu mă mai interesează de mult". Trebuie să remarcăm că dl B. are tendința de a-și privi trecutul cu oarecare complezență. Din cîte Cronicarul își amintește, dl B. împărtășea încă părerile cu pricina foarte de curînd, de pe vremea nu chiar biblică a Evangheliștilor Alinei Mungiu. Oprim aici cu mult regret, din rațiuni de spațiu, prețioasele gînduri ale d-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
profundă, realistă, fenomenul muzical restitutiv poate fi modificat substanțial de către investigator fără a-i periclita verosimilitatea. în plus, cvartetul ,Emphasis" a ajuns la o formulă remaniată în care Jean-Yves Chevalier (sax tenor) și Nicolas Woillard (sax bariton) reprezintă interfața dintre trecut și prezent, iar Bertrand Peigne (sax sopran) și Laurent Blanchard (sax alto) constituie noile fișiere ce întregesc un soft fiabil și competitiv. O formulă, i-aș spune, matematică prin voluptatea cu care particularizează dialectic orice abordare interpretativă ori prin voința
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
de sânge care curgeau din rănile lui stingeau chiar luminile făcliilor, dar printre pâlpâirile flăcărilor se putea auzi glasul tânărului care spunea: ÎȚi mulțumesc, Doamne, că m-ai învrednicit să pot spune și eu cum a spus odinioară proorocul Tău: Trecut-am prin foc, cu foc ne-ai lămurit, precum se lămurește argintul (Ps. 65, 9). Voi sta, dar, înaintea Ta, Doamne, cum ai curățat aurul în foc (cf. Ps. 65, 10), iar dacă am avut vreo vină, focul a ars
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iar filmul Aunque tú no lo sepas al lui Juan Vicente Córdoba a avut la bază povestirea ei, El lenguaje de los balcones. Palmaresul literar al Almudenei Grandes include Premiul Cálamo, Premiul Crisol, Arzobispo Juan de San Clemente (acordat, în trecut, unor scriitori ca Mario Vargas Llosa, José Saramago, Javier Marías) și Premiul Julián Besteiro pentru Arte și Litere. Debutul fulminat al Almudenei Grandes, cu Vârstele lui Lulu, bestseller erotic care a revoluțional literatura spaniolă, a impus-o drept una dintre
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
fost intens și inteligent promovat de I.C.R. în consecință, mai mult de 500 de ascultători au aplaudat cu entuziasm realizările unui concert orientat spre un repertoriu solicitant, dificil de pătruns, marele repertoriu bartokian al cvartetelor de coarde, poate - în secolul trecut - cel mai important tezaur al valorilor de acest fel. în mod similar, prezent pentru prima oară la București, Ansamblul "Raro", din Germania, s-a bucurat și acesta de o excelentă promoție publică. Iar publicul a răspuns pe măsură. A fost
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în condiții dintre cele mai vitrege, aromâna are, prin acest manual, în Europa unită, șansa de a renaște din risipa geografică și a timpului și de a-și recupera trecutul. Din această perspectivă, autorii propun în lucrare texte ilustrative pentru cunoașterea / definirea spiritualității specifice unui spațiu geografic aflat în calea istoriei și la o răspântie de culturi. Reperele spiritualității aromâne, care asociază aspirația spre înălțimea valorilor și profunzimea trăirii și
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
de cucerire, prin cultura proprie, a locului meritat în conștiința / memoria europeană. Aceste două niveluri sunt dezvoltate pe dimensiunea contemporaneității (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru / doctoru, Ți-adrămu astâdz, La unâ agenție de turismu, La ristorantu, La theatru) și a trecutului zbuciumat (Istorie veacl'i). La acestea, se adaugă lecții privind viața de familie (Stau cu casa pi Calea a Șoputlui), relațiile interumane (Carti câtrâ unâ oaspitâ), gradele de rudenie (Nipoțl'i alu papu Mita). Textele se constituie astfel într-o
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ignobilă// vii sînt numai viitorii sinucigași singurii/ ce-și știu să-și prețuiască destinul// viu în această noapte este preotul/ chemat să rostească îndemnuri cîrpite/ la căpătîiul muribundului surd// o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei/ o noapte în care trecutul și viitorul meu/ dialoghează incoerent ca doi bețivi/ cu proteza dentară pierdută-n pahare" (Poem idilic). Se regăsește în atari versuri ceva din acel bacovian morb al insignifianței împotriva căruia s-a zis că nu e scăpare (un bacovianism informal
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
insensibili/ la frigul cosmic în care ațipea/ șarpele timpului pe când/ zice-se/ preceda materia// și chiar de mă revolt/ tot pe o cădre urc și eu/ laolaltă cu ceilalți muritori/ (bețivi/ fanfaroni/ sinucigași)/ iar săgeata spre viitor trasă tot în trecut ajunge/ cu o melancolie inexplicabilă// degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea tot își depune larvele/ în această densitate iar eu tot rămân/ gustarea ei gratuită. Nici teoriile științei
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
prin recurență. Toate aceste etape, veritabile procedee de analiză a unei probleme filozofice, sînt parcurse de Dragomir într-o înlănțuire strictă. Să le luăm pe rînd: Cînd se apleacă asupra unei probleme legate de timp - de pildă, momentele timpului (prezent, trecut, viitor), relația conștiinței cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite de observația incisivă și de plasticitatea expresiei unui călător avid de lumea concretă. Evadat din bibliotecă, istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele nu-l părăsesc, dar un istoric ce și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind trecutul cu prezentul, confortul bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai bine aceste lucruri (libertățile și calitățile prozatorului Nicolae Iorga) decât în volumul din 1905 Neamul romănesc în Basarabia, restituit de Editura Semne
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
sabota proiectarea de hidrocentrale, muncitorul rupe șurubul, scriitorul introduce șopârle în buchetul de roșii trandafiri - căci se știe, și nu se poate contrazice: unde nu este trădare, nimic nu este. Plicticos lucru să amintești de toate aceste mici cusururi ale trecutului comunism celor acum în toiul formării, norocoși pășitori pe pășunile posttranziției de miei priori populate și cu telefoane mobile mobilate. Și să tot aduci vorba de fatidicile inițiale CNSAS unor înalți demnitari care, cum ziceam, vor fi făcut și ei
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim doar înainte? Cică ar fi tocmai momentul! Niște inși, vorbind limba noastră, au ucis, au torturat, au delaționat, făcând din suferința a milioane de români trambulina propriului huzur. Dar asta s-
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
răspundă la chestia asta Ionașcu, el era pe atunci rezident regal". Traian Ionașcu, șeful Catedrei de drept civil, supraviețuitor marilor epurări universitare, altfel savant doctor de la Sorbona, zise: "- îți voi răspunde cu un citat din Stalin: cui îți vorbește de trecut, să-i scoți un ochi". Intelectuali cu greutate, prin ciur și dârmon trecuți și mereu în picioare căzuți. Giganți ai experienței, atleți ai supraviețuirii. Acrobați ai salturilor de la mare înălțime fără plasă, dialecticieni neîntrecuți ai neantului, pe muzica de balalaică
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
dârmon trecuți și mereu în picioare căzuți. Giganți ai experienței, atleți ai supraviețuirii. Acrobați ai salturilor de la mare înălțime fără plasă, dialecticieni neîntrecuți ai neantului, pe muzica de balalaică, supraviețuitori ai tuturor deluviilor. Cu ei odată să repetăm: "Cui de trecut îți vorbește, scoate-i ochii și-l orbește." Sau poate mai bine: Cine înainte cată, va-nota în ciocolată." Viața toată.
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]