1,604 matches
-
setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
un lătrat de cîine pe-asfaltul ud lumini intermitente - salvarea departe tot ploaia de ieri - mereu alți stropi trasează cercuri în bălți mii de stropi aprinși pe ramurile goale - an nou de rit vechi doar un plop strîns tot în tremurul frunzelor - cîmp fără margini groapa de gunoi - în fiecare baltă din nou tot cerul cu ochii cîrpiți pas de jogging în lesa pekinezului cadența largă-a coasei prin iarba crudă - ulciorul la umbră lăcustele-n lan - cosașii ațipiți în umbra
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356508_a_357837]
-
de sexual. Sânii plini de consistența cărnii, degustau cu timiditate parcă crescândă temnița tricoului amețitor de alb care îi învelea cu delicatețe. Picioare lungi, interminabil de lungi, desăvârșeau tabloul unui zâmbet care oricând ar fi îngenuncheat lumea, înaintea ei. Un tremur abia sesizabil îi însoțea mâinile lungi, mlădioase, cu degete slabe, însă arcuite într-un sublim de frumusețe feminină. Încerca să îl ascundă jucându-se într-un fular de satin care îi îmbrățișa ca într-un sărut gâtul fraged. --Bine, bine
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
bine dacă mă lași să vorbesc cu pereții?! Deci? Nu ai absolut nimic de spus? De ce taci iarăși ca un mut?! Vorbea sacadând cuvintele într-o prăvălire verbală, cu repeziciunea unui pârău de munte, fără a-și mai putea controla tremurul vizibil al bărbiei delicate. Buzele cărnoase, magistral conturate într-o chintesență de forme care însumau tabloul unei incomensurabile frumuseți feminine, aruncau cuvintele cu toată roșeața lor pulsândă. La un moment dat el, îi cuprinse cu gesturi ușoare tremurul palmelor în
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
putea controla tremurul vizibil al bărbiei delicate. Buzele cărnoase, magistral conturate într-o chintesență de forme care însumau tabloul unei incomensurabile frumuseți feminine, aruncau cuvintele cu toată roșeața lor pulsândă. La un moment dat el, îi cuprinse cu gesturi ușoare tremurul palmelor în adâncul mâinilor sale. Cu o liniște în amurgul glasului ei care reușise să se stingă îi mângâie dreapta gingașă a obrazului. --Iubito... spuse el cu voce joasă, încercând să pătrundă în mijlocul avalanșei din gândurile ei... iubito de ce te
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
luminii îi aștern la picioare un preș alb îi pun nume de fruct peste care așez suspinul dar ascultă nu mai pot călca pe cer singurătatea s-a încolăcit că o iederă îmi sărută coapsele, sânii întunericul trage zidul peste tremurul odăi Referință Bibliografică: Stai, stai lângă mine / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STAI, STAI LÂNGĂ MINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356045_a_357374]
-
-și află în desăvârșire propria ei negație, poezia evoluează spre o dominantă plină de virtuozitatea imaginației ce o creează: ,, Mă uit în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
drum se deschidea înaintea mea. Și atunci, Lorelei și cu mine am rostit împreună nu un rămas bun, ci cuvinte pline de speranță: “Pe harfa răsturnată a ierburilor tale,vară, trupul și sufletul meu sunt începutul unui mare cîntec și tremurul mîinii care-l caută.” La mulți ani, Școala Centrală de Fete! Corina Diamanta Lupu București 15 martie 2012 Referință Bibliografică: Demoazelă la Școala Centrală de Fete / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 440, Anul II, 15 martie
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
uruguayan Carlos Reyes descrie rolul lor: „Un cântăreț fără suferință este ca o chitară fără corzi: sună, dar nu răsună. În general, se crede că strigătele și chiotele, aye-urile și suspinele sunt doar artificii și arabescuri stilistice. Prostii! E un tremur, iar în funcție de ecoul pe care îl trezește cântecul în inima interpretului, strofele prind formă tânguitoare și gust de lacrimi.” În anul 1869, într-o familie destul de înstărită, se naște în Jerez de la Frontera genialul Chacón, căntărețul ne-țigan, atât de
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CLIPA DE LUMINĂ Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 583 din 05 august 2012 Toate Articolele Autorului Freamăt în noapte De tremur și șoapte, Suspine de amor Cu zâmbet de dor. Cântec de viață Furtună și ceață Durere și foc Un pic de noroc. Tu, suflet de crin Din univers divin Din ținut neumblat Cu lacrimi udat. Tu, vis și fantezie Ești
CLIPA DE LUMINĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354965_a_356294]
-
Acasa > Strofe > Timp > HIMERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Împrejurul meu doar oarbe Goluri negre, hăuri mari Întuneric care soarbe Păcura din păcurari Vânt adie dinspre haturi Lișițele sunt plecate Tremur' apele sub zbaturi Valuri, valuri speriate Fug fantome prin ferești Ca să nu le prindă zorii Dintr-o carte cu povești Și cu zâne iluzorii Referință Bibliografică: Himere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie
HIMERE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355348_a_356677]
-
de protecție antisolară. Și, desigur, nu poate fi uitat fondul muzical natural. La primele ore ale dimineții, volumul e cam tare pentru putințele mele auditive. Vorbesc de pescărușii aflați în căutarea hranei. Foamea lor răsună asurzitor, că-s și mulți. Tremurul apei, datorat spaimei peștilor pândiți de vigilentele păsări răpitoare, finisează tabloul matinal la care asist. Mi se spusese că vara de la canale vine un miros înfiorător. Cu adevărat, dimineața, când toată mizeria se adună peste noapte la marginile canalelor, aerul
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
asta, de huzur Cu toate relele din jur Ce păreri au, ei, despre "noi" Oamenii "buni, frumoși sau goi"? Despre cei care pot trăi Fără să știe a iubi, Despre cei fără sentimente, Fără iubire și regrete, Fără strop de tremur în glas, Despre cei mulți... mulți au rămas Cei ce nu au trăit nicicând Cu un alt suflețel în gând, Despre cei ce nu s-au hrănit Cu-o amintire și-au rostit O declarație din buze Numai așa, să
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
ei verzi, înlăcrimați. E cu părul alb, cu dantura pe jumătate pusă, într-un palton pe care mi-l amintesc din școală. Era un dascăl de excepție. Un om intransigent și corect. Mă ține de mână. Îi simt un ușor tremur. “Week-end frumos! Week-end frumos ! ” îmi urează un grup de copii din clasa a IX-a, care trec pe lângă noi. Îmi fac cu mâna, ca și cum își vad un coleg. Le răspund la fel. Mă gândesc doar cum aș fi trecut eu
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
verdele la pragul ușilor deschise până descopăr firul ierbii căzut în ochiul meu stâng obrazul din care a dispărut complet sărutul medita la tinerețea unor vise ce-și alunecau tremurarea între ridurile timpului priveau geloase cum se împletește lumina în tremurul apei de când au încolțit pietre mai ți minte când ți-am sfârtecat lacrima? nu ai înțeles de ce sângerarea tălpilor este ca un frunziș unde arborii au aripi și un singur trunchi din care împăturesc în inimi circulare viața Referință Bibliografică
LINIŞTEA PICURA DIN STREAŞINA CERULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356823_a_358152]
-
ales faptul că vremurile împing tăvălugul terminologic al economiei de piață peste realități mult mai trainice și e păcat că nimeni nu se mai tocmește asupra prețului. Globalizarea uniformizează nepermis. Trist și un pic vesel. rumoare surdă - amiaza respiră în tremur de frunze Corneliu T. Atanasiu Armonia primăverii definitv instalate. Nicio stridență, rumoarea aduce la un numitor comun toate zgomotele, le împletește într-un freamăt și un murmur confuz, armonic. În amiază apare acea saturație care cere așezarea la umbra frunzarului
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
alergat la adăpostul improvizat sub saltea. A activat telefonul și s-a convins că bateria este în stare de funcționare. „Doamne, Dumnezeule, ajută mă să fie mama acasă, Doamne!” Așezată la pândă în fața ferestrei a tastat cu degetele, al căror tremur nu-l putea stăpâni, până a dat de numărul de telefon de acasă... Silvia spăla câteva vase la bucătărie și Tudor toca mărunt două cepe din cele cumpărate de ea în piață. Tristețea lor se simțea până și în felul
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
fumam foarte multe țigări și soția mea nu răzbea să-mi ducă costumele la curățat, pentru că erau pătate și ca vai de ele, în urma acestor escapade alcoolice. Cine mi-a redat mie demnitatea și calitatea de om? Aveam un ușor tremur de mâini și nu-mi puteam profesa meseria de frizer decât dacă apelam iar la 50 sau 100 de grame de „tărie”, și atunci, pentru un timp, înceta tremurul acela. Dar o forță deosebită, dumnezeiască, a restabilit echilibrul în ființa
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
a redat mie demnitatea și calitatea de om? Aveam un ușor tremur de mâini și nu-mi puteam profesa meseria de frizer decât dacă apelam iar la 50 sau 100 de grame de „tărie”, și atunci, pentru un timp, înceta tremurul acela. Dar o forță deosebită, dumnezeiască, a restabilit echilibrul în ființa mea. Reporter: Doamnă Ani Pețca, de ce credeți că nu ați găsit plăcere în lumea aceasta? Ani Pețca: Aveam 22 de ani și eram tânără. Îmi plăcea tot ce era
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
sfârșit mai moare o stâncă și ploua cu vid. Pământul e palid, se scutura-n sila și apele țipă se sparg fără milă, uraganul din noi atunci se pornește, ne iartă tu Doamne pe noi și oprește. Această vâltoare și tremur de crengi în care totul se sparge în haos de legi, ideea dispare în fizica pură printre legi fără milă ivite-n natură. Știință se lasă cu greu descifrata apar doar iluzii ciudate și iată... că tot ce-am aflat
HOMO HOMINI LUPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356676_a_358005]
-
ai supărat. Noi rămânem oricum de acord”. Adică era joaca de-a socialismul, de-a convingerile. Erau oameni fioroși printre ei, unul Vinogradov, mai ales unul Spivakovski. Până și fiara aia a noastră de Roller spunea: „Când aud de Spivakovski, tremur!” Deși unul era la Moscova și celălalt la București. Evrei amândoi, asta era culmea. Dar Spivakovski prinsese un fel de simpatie pentru mine încât, altădată când am mers la Moscova îmi dădea insignuțe - pentru că la ei medaliile și insignele erau
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
în: Ediția nr. 544 din 27 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Fuga A dispărut azurul viu, Și-am tras perdeau la terasă, Regina nopții dă parfum, Eu mă grăbesc să fug de-acasă. Mi-am pregătit visul de ieri. Un tremur mut corpul tresaltă. Mai fac din gânduri colier Și fug, căci timpul nu mă iartă. Și cu genunchi dus în bărbie Aștept. La râu e numai luna. Cu timp încremenit in piept Vreau să trăiesc o clipă, una. Aștept. El
FUGA (...) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355087_a_356416]
-
finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!" ("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă cu evoluția poeziei sale. Acesta se simte metafizic în "Poemele luminii
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului boala e ca un râu pe care se-ntinde neiertarea bunica așa gândește în ultimele clipe de lumină îi duc în fiecare zi vorbe bune nu vreau ca moartea să se mute aproape de sânul meu tremurul neputinței trece prin mine nu pot urca crengile fără ea fără "unde mergi fătuca mea?" nu știe nimeni cum se pășește cu adevărat cum se lipește sărutul de buze ce simte marea când atinge malul mă voi prelungi peste strigătul
RUGĂCIUNILE NEPUTINŢEI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355178_a_356507]
-
se părea a fi deosebit de impunătoare îmbrăcată în robă, îl privea contrariată, s-a fâstâcit și a cerut punerea în libertate a celor patru inculpați. S-a așezat imediat pe bancă, de parcă picioarele nu-l mai ascultau, încercând să ascundă tremurul nervos al mâinilor ce îndoiau în neștire o coală de hârtie. În puținele momente de liniște instaurată în sală se auzea doar zgomotul uniform și ușor al tastelor acționate de Alina. Procurorul Zapciu își clătina alene capul cu privirile în
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]