12,312 matches
-
de viață, este deja singura filosofie a naturii care mustește În tine. Pentru că ființa ta nu Îți lasă opțiuni. Nu poți alege să fii nefericit, pentru că asta va duce În scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică tristețea ființati-vă nu sunt decât niște ipocriți care vor astfel să ajungă În centrul atenției. Dar ei Își schingiuiesc corpul și Își bat joc de umanitatea lor. Singura cale este fericirea, singurul țel suprem trebuie să fie aceasta. Doar astfel vom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cartea unui scriitor care cândva făcea parte din lectura școlară obligatorie, lucrarea numindu-se «Comandantul cetății de zăpadă...» Gerul aspru de afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era undeva la malul mării, pe la Începutul anilor „70... Încerc să rememorez evenimentele... La câteva sute de metrii de plajă era dispus un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
veche inima: un menuet/ închis în ceasul unei jucării", sau ca despărțirile îngînate piano: Cînd voi pleaca, - povestea-i la ultimele file, - / voi ține minte-odaia și pianul de eben/ și fruntea ta-nclinată prin moartea unei zile/ pe treptele ce-ngînă tristețea lui Chopin." - tot nu se poate spune despre volumul unui amînat, ciudat debut. Debutul unui estet suspinîndu-și revolta.
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
durat decât o clipă, sau dacă, trăind la periferia unei existențe profunde, forțează convingerea că se regăsește cel puțin prin aspirații în miezul ei. în rest, amintiri. Adică, raiul de unde nimeni nu poate fi izgonit. Ori seră a bucuriilor și tristeților trecute. Alături de câteva dintre instrumentele pe care cândva a cântat Beatles-ul, transformate, așa, deodată, în făpturi firave, aeriene, ce par umbre ale unor viziuni mute. în definitiv orice instrument expus într-un muzeu devine, vorba unei inspirate poete, o tăcere
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
misiunii editoriale înainte de termen. Principalul motiv invocat este absența unei bibliografii complete a publicisticii lui Gala Galaction, pe care Teodor Vârgolici nu o mai poate întreprinde de unul singur. Reproduc pasajul final al acestei motivații, pentru că el exprimă o mare tristețe a unui cercetător învins de vârstă, de dificultăți și de privațiuni materiale: "Suntem nevoiți, cu părere de rău, să încheiem aici publicistica lui Gala Galaction, a cărei reproducere din presa vremii implică o muncă extrem de îndelungată și anevoioasă, imposibil de
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am găsit timp să mă duc mai des și mai pe îndelete la Cluj pentru a "sorbi" vorbele înțelepte ale marelui cărturar oltean și mai ales consătean, mă vor urmări toată viața. Am auzit vorbindu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adevăr devotați slujitori ai Bisericii așa, cum a fost IPS Bartolomeu Anania? Câți Înalți Prea Sfințiile Lor, stau departe de ispitele lumești, sunt cinstiți și demni, exemplu de urmat pentru toți supușii lor cu sutana, până la credincioșii de rand? Aflăm cu tristețe și regret fapte surprinzătoare în care este implicat IPS Irineu Popa, mitropolitul Olteniei. Să sperăm că va regretă amestecul într-o încurcătură (să o numim așa) cu "miros" penal, în care l-a băgat o avocata din București, cu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prima oara în țară, o trăsura pe scenă, la montarea piesei, O scrisoare pierdută, din stagiunea 1951-1952. O veritabilă noutate regizorala, sub baghetă lui Traian Criveanu. Actorul Mircea Hadârcă, interpretul lui Dandanache, cobora dintro trăsura cu clopoței, ca pe vremea Tristețea marilor convulsii Craiova amintirilor lui Caragiale. Că birjar a fost angajat Ilie Ion. În minutele în care cei doi căi se aflau sub puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase-n casă iernii, în cimbru, dafin, chimen e război, ienibaharul țipă de tristețe, în coriandru pocăința tace. Vanilia în rom se-ndurerează, departe este Jamaica-n vis, șampania dansează în pahare, cum vinul se des trama, în cais se-ntemnițează mentă, busuiocul, in sapte pasiuni fără noroc. Doar ceaiul se răstește la oglindă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scriere apăsată, într-o piele care se scorojește și se fărîmă, un fel foarte dur, genul de duritate pe care-o au, uneori, numai poeții, de-a spune adio. Delicatețea ei, scenele de familie puțină, de unde fusese atît de expansivă, tristețile feminine sînt malaxate bine, în fragmente din care altceva iese în față. Aș pune-o, totuși, alături, din tot ce s-a scris la noi, de Întîlnire la Paris. Aceeași privire metalică, tăind precis, în care s-a înșurubat un
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
și filologice ale Timotei Cipariu din revista sa de specialitate "Arhiv pentru filologie și istorie" (1867-1872) și din alte periodice. Toate scrierile din acest domeniu nu prezintă astăzi interes decât pentru specialiști, demonstrând ceea ce Nicolae Manolescu numea - în alt context - "tristețea erudiției", adică perimarea și definitiva istoricizare. Timotei Cipariu a contribuit la impunerea temporară a principiului etimologic în scrierea limbii române, până ce nu a biruit, în revanșă, principiul fonetic. Purismul latinist în vocabular și etimologismul în scriere au fost forme de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
rostit de George Banu , Toată lumea joacă un rol pe scena lumii și al meu e acela de a fi trist", spune în Neguțătorul din Veneția, Angelo, naivul prieten care scapă cu viață grație unui miracol de inteligență și dragoste feminine. Tristețea nu desemnează o funcție sau un statut, ci o stare interioară asumată ca rol. De altfel, în Shakespeare, personajul care enumeră rolurile pe care omul trebuie să le asume de-a lungul vieții nu se cheamă el însuși Jacques melancolicul
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
înțelege de la sine, e o mărturie ce poate să pară fie impudică, fie complezentă. Pentru a recunoaște public, aici, acum, faptul de a mă fi recunoscut în maladia lui Angelo ale cărei simptome Diderot le formulează cu o precizie clinică: tristețea definește pe cel care nu e complet mulțumit nici de ceilalți, dar nici de el însuși". Nu e un revoltat însetat de conflict, ci un om care caută, dar de insatisfacție cronică, de decepție perpetuu reînnoită pe fond "Esseyer encore
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
dătător de semne e chiar Solomon Marcus: un matematician a cărui înzestrare poate juca rolul de intermediar între himerele tărîmului de dincolo și ignoranța noastră din lumea de aici. Nu mă îndoiesc că, undeva în sufletul lui, Solomon Marcus trăiește tristețea celui care știe că publicul ce apucă să-i deschidă cărțile este cel mai adesea incapabil să le înțeleagă, dovadă fiind chiar cuvintele pe care autorul le citează din Semiotica lui Louis H. Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
mistuie puterile pentru a crea dintr-un țânțar pontico-danubian, cam slab de constituție, un El Zorab ? Sigur că nu... Și prietenul își încheia monologul după o sorbitură zdravănă de pălincă: - Ca și noi, cuscre, ca și noi... Și era multă tristețe în glasul său. - Și dacă dincolo de sită nu e dom' președinte? întreba seară de seară nevastă-mea, Coryntina, cutremurându-se la apariția cercului roșu. - Ferească-ne Dumnezeu!, exclama imediat soacra lui Haralampy. - Tati, mami, scânceau într-un glas fiii noștri
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet, Tamara, toamnă, tristețe, umed, Verlaine, vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează cu un parfum persistent și inconfundabil. De la debutul editorial și până la Submarinul erotic cel mai recent, autorul nu face "decât" să se repovestească, ludic și elegiac
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
de suflet să/ nu vă atingeți: sufletul nu este al meu... Unde să fug/ să scap de mine... Pe cine să pun să încalece pe catîrca mea, în/ zarvă de alăute?// Calc mereu pe urmele mele, urmele/ mele înghețate, ale tristeții: sînt zeci de kilometri/ cunoscuți pe de rost înaintea/ mea, cînd am mai trecut eu oare pe aici?" (ibidem). Liviu Ioan Stoicu plînge fără lacrimi, sec, sarcastic, ca un Iov (pre)modern. Consolarea sa e, cum am văzut, o proiecție
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am găsit timp să mă duc mai des și mai pe îndelete la Cluj pentru a "sorbi" vorbele înțelepte ale marelui cărturar oltean și mai ales consătean, mă vor urmări toată viața. Am auzit vorbindu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
adevăr devotați slujitori ai Bisericii așa, cum a fost IPS Bartolomeu Anania? Câți Înalți Prea Sfințiile Lor, stau departe de ispitele lumești, sunt cinstiți și demni, exemplu de urmat pentru toți supușii lor cu sutana, până la credincioșii de rand? Aflăm cu tristețe și regret fapte surprinzătoare în care este implicat IPS Irineu Popa, mitropolitul Olteniei. Să sperăm că va regretă amestecul într-o încurcătură (să o numim așa) cu "miros" penal, în care l-a băgat o avocata din București, cu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]