1,147 matches
-
se poate închide un circuit de substanță și energie într’o biocenoză care este foulingul biologic. În lipsa oxigenului, heterotrofele, fie ele consumatori sau descompunători, sunt inhibate - deviind acțiunea feed back-ului care le-ar contracara altminteri, de deasupra lor asupra predecesorului trofic, adică asupra producătorilor primari, cu aceleași consecințe inhibitoare. Astfel se poate explica rolul dezoxigenării apei în protecția antifouling. O extindere a celor arătate, cu tendință generalizantă, face referire la protecția anticorosivă prin aplicarea de pelicule de lacuri sau vopsele: o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
massa apei de răcire trebuie să se facă în direcția obținerii condițiilor extrem reducătoare, unde algele sunt complet inhibate, iar nu în domeniul extrem oxidant, unde pot exista celule supraviețuitoare. Astfel, având în vedere caracterul de producător primar în lanțul trofic al algelor, întreaga biocenoză este inhibată. Mai mult, condițiile extrem oxidante induse în apa de răcire conduc la o coroziune accentuată a instalației. Un eventual contraargument invocând faptul că sinergismul modulării oxidative a rH-ului apei de răcire cu tendința
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
negativ, atât din motivele electrochimice arhicunoscute, protecția suprafeței metalice față de coroziunea abiotică, dar și de aceea consecutivă transformării suprafeței într’un anod, cât și pentru că rH-ul reducător al stratului laminar blochează dezvoltarea producătorului primar, deci implicit a întregului lanț trofic. Verificarea experimentală a acestor considerații a comportat mai multe variante succesive, care au urmărit elucidarea diferitelor aspecte de natură biologică și constructivă implicate. 3.2.3.2.1. Verificarea experimentală de principiu [132] într’o instalație experimentală capabilă a reproduce
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care au avut acces liber (ca și turnul de răcire industrial, sistemul a fost deschis față de atmosferă și s’au operat adaosuri de apă de canal cu intenția de a modela aportul apei de completare). Aceste organisme alcătuiesc un lanț trofic destul de complex: producătorul primar - Chlorella - și consumatorii succesivi reprezentați de bacterii, protozoare și, fapt deosebit de interesant, de organisme pluricelulare, ca de exemplu larva din figura 92, recoltată dintr’o zona cea mai înepărtată de catod. Prezența acestor larve nu trebuie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism unicelular, de regulă heterotrof, procariot, cu o largă diversitate în ceea ce privește mediul, respirația, nutriția, ecologia etc.; fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată de biotic; poate fi natural sau antropogen (agroecosistemul, respectiv subiectul lucrării de față) epibioză - dezvoltarea unor organisme pe substraturi solide, de regulă indiferente din punct de vedere trofic eucariot - organism cu nucleu celular tipic, izolat prin membrană celulară, ulterior evolutiv procariotului eutrofizare - stadiu tardiv în evoluția unui biotop acvatic, caracterizat prin acumularea de nutrienți minerali sau/și organici εM − potențial de electrod εs - potențial al metalului de protejat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reprezentant al celei de a doua grupe de plante, celălalt fiind cormofitele, care cuprinde plante cu organe nediferențiate și fără sistem vascular; cuprinde algele, mușchii și, prin extensie, ciupercile și lichenii trichom - tal filamentos la bacterii și alge albastre (procariote) trofic - asociat nutriției (lanț, nivel, tip etc.) W - cantitatea de energie chimică xenobiotic - (agent) exterior vieții; substanță sau câmp exterior, neutilizat în mod obișnuit de un organism, dar prezent la un moment dat în mediu (biotop) și la care organismul reacționează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
plantă are frunzele pubescente și că aceasta o apără într-un anumit grad de prădători are importanță mai mult pentru specie decât pentru individul în sine. Pentru a înțelege rolul perilor pentru o specie dată este necesar să cunoaștem interacțiunile trofice dintre speciile ce fac parte din respectiva comunitate (se au în vedere plantele, fungii, ierbivorele, paraziții și prădătorii). În acest sens, Marquis și Whelan (1996) (cf. Scoot, 1997) acceptă că prezența perilor la o specie dată reduce accesibilitatea acesteia pentru
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dată reduce accesibilitatea acesteia pentru ierbivore și paraziți. În concluzie structura frunzei poate exercita o influență profundă asupra funcționării diferitelor niveluri de organizare și are un rol important în determinarea structurii și funcțiilor unei comunități biologice prin interacțiunile la nivel trofic cu alte specii. IV.5. Elementele de lemn rezultate în urma macerației Schultze (fig. 36) În urmă distrugerii lamelei mediane cu acid azotic și clorat de potasiu se observă eliberarea din țesutul lemnos a numeroase fibre lemnoase (elementele de libriform) și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere și urcă spre antebraț unde se termină printr-o brățară circulară. Evoluția este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii și a degetelor, însoțită de prezența leziunilor vasculare și trofice care duc la limitarea mișcărilor, atrofii musculare, anchiloze. 12.2.6.5. Tratamentul contuziilor superficiale Tratamentul este diferențiat în funcție de severitatea și importanța leziunilor, de starea generală a bolnavului și posibilitățile chirurgicale de rezolvare. Tratamentul diferitelor tipuri de leziuni anatomoclinice este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tardive sunt reprezentate de: ischemia cronică posttraumatică la membrul inferior în obstrucțiile limitate ale segmentului arterial iliofemural, apărute după traumatisme cu fracturi ale oaselor bazinului. Clinic, se manifestă prin sindrom de ischemie cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza venoasă post-traumatică se instalează după contuzii, la câteva săptămâni, evoluând ca o tromboză obișnuită, capabilă să determine accidente embolice și evoluează către insuficiența venoasă cronică sau anevrism pulsatil arterio-venos. 12.4.2.6. Evoluția traumatismelor arteriale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
generale sunt în funcție de stadiul evolutiv al anevrismului. Clinic se constată hipotensiune, puls rapid, dispnee de efort și dureri precordiale, semne de interesare cardiacă. Evoluția este cronică, caracterizându-se prin accentuarea tulburărilor circulatorii locale manifestate prin creșterea edemului și apariția tulburărilor trofice. Cea mai redutabilă complicație rămâne însă insuficiența cardiacă. Diagnosticul anevrismului arterio-venos este în general ușor și se bazează pe semnele descrise. Confuzie se poate face numai cu anevrismul cirsoid care se prezintă ca o formațiune difuză cu tril și suflu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
benzi HenckeBougner), ce va deveni scheletul viitoarei regenerări din capătul proximal al nervului. Capătul periferic, sublezional, suferă modificările cele mai evidente sub forma unor leziuni degenerative intense care evoluează centrifug. Aceste fenomene se datorează separării fibrei nervoase de centrul ei trofic, celula nervoasă, fenomen cunoscut sub denumirea de degenerescență Walleriană (descris de Waller). Fibrele nervoase se fragmentează și în cele din urmă dispar, astfel că tecile rămân goale și în ele vor pătrunde fibrele regenerate. Capătul central suferă modificări degenerative limitate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
bacteriostatică aplicați local în plăgi. Leziunile termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate este variabilă. Uneori aceasta îmbracă aspectul de hipoestezie sau chiar poate lipsi. Aceste fenomene se explică prin aceea că fiecare nerv
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau cubital. Durerea este continuă cu caracter de arsură. Crizele dureroase, durează săptămâni sau chiar luni după care pot să dispară treptat. Sindromul dureros se însoțește de modificări vegetative ce constau în tulburări circulatorii (edem, distrofii osoase, redori articulare, tulburări trofice) și mai ales apariția unei stări psihice particulare (anxietate, obsesie etc.). Cauzalgia se clasifică în trei grade: gradul I cauzalgia locală; gradul II regională, cuprinde toată extremitatea afectată; gradul III difuză, când fenomenele se întind la jumătate sau întreg corpul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
legat de un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate în sindromul de iritație caracterizat prin prezența tulburărilor senzitive, vaso-motorii și trofice ce afectează toate țesuturile din teritoriul nervului lezat. Aceste modificări apar de obicei în traumatismele nervilor micști cu număr
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate în sindromul de iritație caracterizat prin prezența tulburărilor senzitive, vaso-motorii și trofice ce afectează toate țesuturile din teritoriul nervului lezat. Aceste modificări apar de obicei în traumatismele nervilor micști cu număr mare de fibre vaso-motorii și trofice (nerv median, sciatic popliteu intern). Clinic, pe lângă tulburările senzitive, există spasme dureroase, tulburări trofice și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ating maximum de intensitate în sindromul de iritație caracterizat prin prezența tulburărilor senzitive, vaso-motorii și trofice ce afectează toate țesuturile din teritoriul nervului lezat. Aceste modificări apar de obicei în traumatismele nervilor micști cu număr mare de fibre vaso-motorii și trofice (nerv median, sciatic popliteu intern). Clinic, pe lângă tulburările senzitive, există spasme dureroase, tulburări trofice și contracturi caracteristice pentru fiecare nerv afectat. Pielea este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și trofice ce afectează toate țesuturile din teritoriul nervului lezat. Aceste modificări apar de obicei în traumatismele nervilor micști cu număr mare de fibre vaso-motorii și trofice (nerv median, sciatic popliteu intern). Clinic, pe lângă tulburările senzitive, există spasme dureroase, tulburări trofice și contracturi caracteristice pentru fiecare nerv afectat. Pielea este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii, paloare, cianoză care se accentuează în poziție declivă. Există reacții sudorale (hiperhidroză sau anhidroză
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
contracturi caracteristice pentru fiecare nerv afectat. Pielea este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii, paloare, cianoză care se accentuează în poziție declivă. Există reacții sudorale (hiperhidroză sau anhidroză), ulcerații trofice și modificări la nivelul unghiilor, degetelor, aponevrozelor, articulațiilor. 12.5.3. Diagnostic Diagnosticul leziunilor nervoase se precizează prin examenul clinic și posibilitățile de explorare electrică. Electrodiagnosticul se bazează pe constatarea excitabilității galvanice a nervilor și mușchilor. Cronaxia studiază excitabilitatea neuro-musculară
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
important în desfășurarea tuturor fenomenelor ecologice îl au factorii ecologici. Aceștia reprezintă elemente ale mediului ocupat de fiecare organism (biotop sau habitat) capabile să acționeze mai mult sau mai puțin direct asupra ființelor vii. În biocenoză se creează o piramidă trofică și energetică în cadrul căreia cantitatea de materie organică scade treptat de la producătorii primari la consumatorii de diferite ordine. În biocenoză ciclul energiei este deschis, cantitate provenită de la soare, în timp ce ciclul substanțelor organice este închis. Numărul indivizilor unei specii diferă în funcție de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Rachel Carson prin lucrarea sa Silent spring Primăvară liniștită, a clarificat consecințele pe care le are asupra mediului ambiant, utilizarea exagerată a pesticidelor. Era perioada când se foloseau pesticidele cloroderivate din grupa DDT-ului și a efectului acestora asupra lanțului trofic, în special al păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, însă altele, au fost păstrate și folosite până de curând (Lindanul). În prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și au potențialul de a perturba un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei sunt mult mai subtile ca: distrugerea lanțurilor trofice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. În viitor se pot produce schimbări importante în funcție de cât de toxic este efectul pesticidelor. De exemplu Kichuth (1982) descrie efectul erbicidului pe bază de fosfonilsarcosină asupra puricelui de apă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
omului etern”, ci și utilitatea modelului etnografic. Imaginea de carnivor, a omului paleolitic, și extensia sa inevitabilă, ideea unor societăți paleolitice predominant vânătorești, se bazează pe premisa - poate reală în contextul tehnologic contemporan -, a speciei umane ca vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile din paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale din medii ecologice reci. Există suficiente rațiuni pentru a contesta ambele sugestii. Imaginea arhetipală, a omului paleolitic viețuind constant în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]