743 matches
-
este un obiect autonom și independent. Astfel, obiectul literar este o entitate spațio-temporală reală. Entitățile obiectului nu aparțin în exlusivitate acestui spațiu întrucât au o natură imanentă 8. Anumite entități ontologice, ca Leopold Bloom din Ulise sau Hyperion - Holderlin, sunt tropii obiectului literar pe care îl aveam la îndemână, iar acestea sunt numite de Ingarden ca forme ale obiectelor ficționale ce aparțin irealului. Entitățile obiectul literar sunt entități imaginaționale care, înțelese ca obiecte individuale non-existente pot fi supuse examinării lingvistice. Acest
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
redea o structură obiectului literar suficientă să ofere dovezi epistemologice în demonstrarea existenței și funcționalității ei. Fiecare strat funcționează ca un element individual ce joacă un rol în segement în constituirea obiectului literar total. Fiecare strat trebuie înțeles ca un trop ontologic ce constă în proprietăți și relații concrete 10, și care conduce la definirea autonomității suficiente obiectului literar. Obiectul imaginațional literar este privat de orice stratificare întrucât existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la transpunerea cuvântului vorbit pe un suport tehnic pentru procesul de citire. Acest lucru se poate datora diferitor cauze, printre care complexitatea și lungimea operei literare sau limitele memoriei. Scriitura duce la compoziție și la fixarea tehnicilor creației formând, astfel, tropii ontologici constituenți operei literare. Pentru ca arta literară să ajungă la audiență, se pot folosi mai multe căi vizuale, auditive sau scrisul. Desăvârșirea operei literare consistă, însă, în scriitură. Nu putem vorbi de Ulise decât prin intermediul explorării calităților expresive ale limbajului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
concretizarea operei literare. Acest lucru nu elimină oralitatea poeziei sau a pamfletelor care aparțin acestei modalități de exprimare. Atât cuvântul scris, cât și cel vorbit au ca efect transpunerea narativității operei literare în sunete. În cadrul poeziei ritmice, sunetul devine un trop constituent ce-i oferă concretizarea finală numai prin intermediul muzicalității sale compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de a oferi sau de a accentua o idee sau un personaj
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cărții, precum și de limba în care a fost scrisă sau tradusă. Toate aceste modificări suferite de obiectul literar în temporalitatea sa duc la o mulțime de copii ale romanului Ulise. Urmând ca unicitatea lor să constea în numele autorul romanului. Însă, tropii ontologici ai romanului duc la identificarea fiecărui exemplar cu unicitatea sa: conținutul romanului identifică prin imagine și simbol, dar și cu ajutorul imaginației multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind o caracterisică specială a operei de artă. Simbolurile antitetice ale romanului: Leopold Bloom - Ulise, Mollz Bloom - Penelopei, Stephen Dedalus - Telemah 16 devin tropi constituenți pentru unicitatea romanului Ulise. Totodată, există o simetrie a compoziției lingvistice între copii. Doar în cazul transpunerii narativității într-o altă limbă dispare simetria, urmând ca unicitatea romanului să fie redată prin intermediul simbolurilor sale. Ideea că avem de-a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ale literaturii și duc la interpretarea obiectului individual ca o identitate autentică singulară. Singularitatea literaturii este redată de experiența estetică a obiectului de artă. Simbolul și imaginile narative sunt iluzorii și nu asigură mereu indentitatea și unicitatea obiectului literar. Ambii tropi ontologici sunt activi prin intermediul imaginației care, datorită funcției sale în mentalul comun, poate oferi interpretări subiective sau eronate ce deviază de la adevărul operei de artă. Astfel, ceea ce Ingarden numește "obiecte imaginaționale" pot fi înțelese și ca "obiecte fantastice" ce intră
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
afectată în cazul scriiturii sau oralității sale întrucât orice lectură sau performare a sa îi va produce anumite schimbări interioare. Finalitatea operei literare constă, astfel, în interacțiunea dintre ontologia sa și psihologia creației literare: literatura ca acte ale conștiinței și tropi ontologici. Actele conștiinței nu sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ale unității operei. Angajați în funcțiile reprezentării, descoperim amănunte despre lumea reprezentată. Lumea reprezentată este lumea pe care o percepem în mod real și care este reală și în cadrul operei literare. Dar literatura implică, pe lângă obiectele reprezentate, limbaj, imagine și tropi ontologici ce duc la a vedea opera literară ca un construct complex. Prin urmare, reprezentarea obiectivității operei arată un aspect real al ei, fără să aibă pretenția unei cunoașteri sau percepții totale. Existența straturilor ne forțează să observăm rolul pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fiecărui strat în parte, având pretenția de a arăta dimensiunea estetică a obiectului literar. O propunere ce pare bizară, întrucât orice limitare a calităților estetice la nivelul unui strat, care presupune o reducție epistemologică, înseamnă privarea obiectului de artă de tropii ontologici. Totodată, imaginația nu ar putea funcționa, întrucât ea ar fi controlată. Schematismul stratificării nu poate veni din exterior, întrucât stratul ontologic este propriu existenței autonome individuale. Având în vedere că toate calitățile estetice sunt exterioare, întrucât ele sunt mai
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poetice Indiferent de obiectul de artă atribuit în mod originar literaturii, ea se prezintă ca un obiect dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiect dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel, o diferențiere între poezie, roman și dramă. Poezia are o structură integră în ciuda flexibilității formei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel, o diferențiere între poezie, roman și dramă. Poezia are o structură integră în ciuda flexibilității formei sale. Ea este înțeleasă ca o propoziție, scrisă sau vorbită, de cuvinte. Cuvântul oscilează între instanțe particulare și tipul de cuvânt. Dar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
funcționalitate internă și, astfel, suspendă poezia la o interpretare incompletă. Prin urmare, poezia are la bază un obiect dual real-imaginar, împreună cu toate calitățile artistice și estetice, care se prezintă sub un context simbolic. Stratificarea ontologică devine completă doar prin înțelegerea tropilor ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dual real-imaginar, împreună cu toate calitățile artistice și estetice, care se prezintă sub un context simbolic. Stratificarea ontologică devine completă doar prin înțelegerea tropilor ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologici ce diferă de la un nivel al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al obiectului la celălalt, și de la un context simbolic precedat de tropi ontologici. Arta poetică este o formă literară ce utilizează, în special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei este posibilă în domeniul spiritualului. Relația dintre strata și tropii ontologici este una intimă, ce acceptă toți tropii ca fiind entități abstracte. Aflat în acest context simbolic, poemul este deschis interpretării. Utilizarea diferitelor figuri de stil, a elementelor stilistice sau a dicțiunii poetice duce la crearea unor imagini disparate și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei este posibilă în domeniul spiritualului. Relația dintre strata și tropii ontologici este una intimă, ce acceptă toți tropii ca fiind entități abstracte. Aflat în acest context simbolic, poemul este deschis interpretării. Utilizarea diferitelor figuri de stil, a elementelor stilistice sau a dicțiunii poetice duce la crearea unor imagini disparate și înțelesuri multiple, făcând din poezie o artă specială
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
epic, liric și dramatic) împreună cu subdiviziunile ei (tragic și comic). Diferența poemului față de celelalte genuri literare constă în exprimarea frumosului și sublimului fără un proces narativ prestabilit sau logic, întrucât poezia este un act al producției continue. Construcția poeziei presupune tropii ontologic ce iau parte la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
constă în exprimarea frumosului și sublimului fără un proces narativ prestabilit sau logic, întrucât poezia este un act al producției continue. Construcția poeziei presupune tropii ontologic ce iau parte la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai multe calități, precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe singulare sau elidate. Piciorul metric duce la identificarea și înțelegerea funcționalității poeziei, în special, cea a lui Homer. În timp ce anumiți tropi (iambul pentametric sau hexametrul dactilic) sunt folosiți și de poeți moderni. Diversificarea piciorului metrului ține de construcția lingvistică, precum și de tradiția poetică regională. Modelele metrice sunt utilizate în mod diferit și devin trăsături specifice în conturarea ontologică a poeziei. Prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei. Tropii indică o structură prin care executarea poeziei duce la identificarea unui timbru melodic ce acompaniază versul. Pe de altă parte, structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
oferi muzicalitate poeziei, iar pe baza muzicalității ideea poate fi transmisă cu ușurință cu scopul de a emoționa, forma versului liber aduce cu sine o idee sau un sentiment, fiind diferită de proză prin forma sa. Putem vedea, astfel, cum tropii ontologici duc la o individuație și o executare a poeziei, în alte cuvinte, ele arată mecanismul intern de funcțiune pe baza căruia poezia este prezentă. Alte elemente și artificii artistice pot lua parte la compoziția poetică. Astfel, prezentarea vizuală ține
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tehnici digitale sau prin folosirea anumitor acțiuni ca juxtapunerea, oferă înțelesul poetic în spațiul ambiguității și al ironiei. Ele pot avea ca scop și crearea unei plăceri estetice. Dacă în cadrul construcției schematice interioare poezia se prezintă ca o relație între tropii cuprinși, definiți și exprimați de limbaj, la nivelul experienței estetice, poezia se află în relație cu spiritul unde tropii ontologici se concretizează în sentimente și emoții. Existența duplicitară a poeziei, ca un construct shematic lingvistic și ca stare spirituală, duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]